16,018 matches
-
voie să-mi ia un interviu în legătură cu ezpoziția mea de grafică. Generos cu inspirație bogată de cuvinte, iubitor de-a ști cât mai multe despre armoniile grafice ale lucrărilor mele, cu bună-credință și sufletul deschis,a început să vorbească în grâi bucovinean domol, de-ți desfată auzul. Înalt că un brad, voios că un copil, dăruit nu numai cu frumusețe, mult talent, cu bunătate, dar și cu o memorie fenomenala . De-l vedeai o singură dată-n viața, a doua oară
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
Mâine-n inimă vă scurmă Și-o să plângeți iarăși până, Vă veți revedea copilă Într-un plai bătrân un faur Îngerul cu păr de aur Și o dragoste subtilă Doamnă, sufletul rămâne Unde odihnesc strămoșii Geana aurorei roșii Unduind, leagănă grâne Și vă vor umbla prin vise Întrebându-vă de ce Ați lăsat s-alunece Stâlpii de la paraclise? Și-o să plâgeți și-o să vreți Să vă nașteți iar româncă Unde fiecare stâncă Amintește despre geți! Referință Bibliografică: Noi nu mai suntem de
NOI NU MAI SUNTEM DE MULT TINERI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355776_a_357105]
-
un cuvânt, acela al Lui... care izbăvește... Zilele trecute un noian de surcele de oase troznind de adevăr și minciuna și de speranță... Alb și catifelat aerul în care iubirea își întinde trupul ca să ardă pentru doi... un grăunțe de grâu încolțit în palmă pâinea ta pentru ziua de mâine când eu nu voi mai fi... umbră alunecând pe drumuri aglomerate căutând eul în care să-și poarte trupul... viața e un truc al îngerilor de a semăna frumosul în oameni
LOUVRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355782_a_357111]
-
dea să mâncăm.după ce a venit colectivizarea a fost și mai greu,Munceau la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau cu un băț și ieșeau din spice boabele aurii. Mama îl dădea prin râșniță și făcea pâine. Mai mult azimă, că nu era drojdie ca să pună aluatul la dospit. Era un fel de înțelegere
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
a venit colectivizarea a fost și mai greu,Munceau la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau cu un băț și ieșeau din spice boabele aurii. Mama îl dădea prin râșniță și făcea pâine. Mai mult azimă, că nu era drojdie ca să pună aluatul la dospit. Era un fel de înțelegere între miliția din sat
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
avem lapte; Ale noastre nu-s bune, Nu-s bune de fel! Gustosul nostru șeptel Doarme pe coadă și el; Vacă, bou și vițel Visează la glonț de oțel, Că vor s-ajungă-n hotel Pe tavă de-argint Schnitzel; Holdele de grâu, Mărite, Stau pe câmpuri risipite; Mâncăm pâine de la turci, Să-ți faci semnul sfintei cruci! Fetelor noastre divine Să-ți faci, Doamne, șapte cruci! Vin maimuțele străine Să le fie, ce, tătuci?! Mama lor de mameluci! Ce bine le-ar
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
Dragomirescu încă o frunză - sub nuc bunicul cârpind coșul găurit Locul III Cezar Ciobică Noapte la stana - între greieri și stele anii lumină Mențiune - Claudia-Ramona Codau Cină săracă- vântul mai ia miresme și de la vecini Mențiune Vasile Conioși-Meșteșanu Sacul de grâu spart - toată curtea bunicii plină de păsări Referință Bibliografica: Concursul săptămânal (199). / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONCURSUL SAPTAMANAL (199). de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355843_a_357172]
-
doarme pe spetează, Înjură aprig și oftează; Nu tu Crăciun, nici Bobotează, Un Paște amărât, ce mai contează? Doar guvernanții mai nechează, Cu banii noștri jubilează! Glia țării, nearată, Prefă-o, Doamne, -n cimitire! Căci pâinea noastră-i prea sărată, Grâu-i bun de pomenire; De-o colivă, pufuleți, Ce popor de nătăfleți! Își bat golanii joc de noi, Ne bagă zilnic în nevoi; Bugetul țării l-au furat Și plâng că țara-i în rahat! Ei colindă țări străine, Îi
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
parcă, mai grăbit ... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului de grâu. Am reușit să deschid, în sfârșit, ușa, invitând-o să-mi treacă pragul și, brusc, am luat-o în brațe și am intrat cu ea în sufragerie, unde am depus-o cu grijă pe fotoliu. - Ce faci? Parcă numai miresele
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
întrebări, într-un vârf de baghetă din ametist... hărțile rădăcinilor între pământ și cer, corbul și trupurile aruncate de viață în liniștea orbilor. povești răscolite de ceața cioburilor de ochi rostogoliți printre semințe de dor... lumina le e bobul de grâu, când cuvintele nu mai au ecou. se rostesc grav în oglinzi mate de ape, păstrând glasurile pierdute, într-o absurdă veșnicie. gol și o umbră de corb rătăcind printre mormintele fără cruci. trupuri pietrificate împlinesc hărțile rădăcinilor uitate de copaci
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
din ochi nici nu clipește Și Horia și Closca cu inimi sunt de leu. Și Iancu ce prin codri nu mai află drumul, Și toți ai nostri, pieriții în războaie, Puhoi de lacrimi pe-obraz ne-au curs șiroaie Noi grâu am pus pe unde-a lovit tunul. Suntem aici și vom fi neam de neam, Străinilor de-aiurea ce-ar vrea ca să ne plece Le strigă din gropi morții : -“Pe-aicea nu se trece!” Luptăm să ne-ntregim ca țară
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
cumpărau sare din Bilma, takawt din Kugha și săruri epsom din Kalimari. Dar oamenii din Bilma, Kugha și Kalimari doreau și ei să vină în orașul lui Kete pentru a lua mai multe m'hoad de aur și saas din grâul pe care oamenii îl păstrau în matamore. Însă Minona îi povățuise să nu lase pe nimeni din afară să pătrundă ori să se apropie de orașul din noroi, căci atunci aveau să bage de seamă că orașul e condus de
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Locul I - Corneliu Traian Atanasiu antene-n ceață - doar coțofenele duc vești din ram în ram Locul II - Gabriel Iordan Dorobanțu Teii în floare - singurul parfum pentru bătrânețea ei Locul III - Daniela Gugurel vară fierbinte - se-ascund în lanul de grâu macii prea roșii Locul III - Dan Norea noapte de gerar - patine lasă cercuri în jurul lunii Mențiune - Corina Ion cinci dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Trăiește alături de tot Ce trăiește Și umblă și zboară Și cântă și crește. Vezi firul de iarbă Cum sparge pământul Și frunza de tei Cum o leagănă vântul. Ascultă izvorul Cum curge în râu, Iubirea de prunc... Și mirosul de grâu. Te pierde prin ele Și mergi mai departe. Nu pune la viață Ideea de moarte. Iubește, Iubește pământul Și cerul și marea. Iubește cuvântul C-ascunde uitarea. Iubește și-arată Cât poți să iubești... Și-mparte iubire De vrei să
TRĂIEŞTE, IUBEŞTE ŞI IARTĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356024_a_357353]
-
culorilor și a dragostei. Aceasta îndrăgește cel mai mult cuvântul bun și frumos, culoarea roz în armonie cu galben, verdele crud al primăverii, albastrul cerului senin, albul inocent al fluturilor... raze de soare revărsate pe o câmpie cu spice de grâu copt și maci roșii la margine de drum. Iată cum descrie poeta, întâlnirea cu marea: „Mai întâi, am auzit un freamăt... ca o șoaptă, ca o chemare, ca o mângâiere, ca o casă în care poți poposi atunci când îți este
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
bei Până se face ziuă peste Munți. Cu tine niciodată nu-i târziu Și soarele din cântec nu apune, De unde vin cuvintele nu știu, Toate miros aici a rugăciune. Ele se-așează în odihna lor, Cum vara ploaia caldă peste grâne, Precum sămânța pusă în ogor De azi mereu să încolțească mâine. Atunci când scriu mă simt pătruns de duh, Mâna mea și gândul se înfioară, De undeva, de-acolo din văzduh Simt pacea Învierii cum coboară... Referință Bibliografică: Când scriu... / Nicolae
CÂND SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354836_a_356165]
-
Intervaluri maladive, Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina. Ne-ntuneric, ne-lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Că șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu neghina-n parte. Nu e viața nu e moarte,; Toate șunt amestecate: Frunze, flori și broaște hîde Ti-vine-a plînge, ti-vine-a rîde; Dac-ai ști ziua de mîine. Soare-n bălti neaerate, Cu paianjeni case-nalte, Sau castel cu geamuri
15,16) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354883_a_356212]
-
Dio 27 martie 1983.Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului",Cenaclul prin corespondență: *Dio.Poemele dv. au o grandilocvență de bună calitate.Se întmplă că unele acrobații retorice vă reușesc,altele nu.Iată câteva exemple din prima categorie: "Țăranul este porecla grâului" De la Dunăre și până-n legendă ține patria noastră" " Nu e nevoie de nicio aprobare pentru a fi țăran" " Aici și tăcerea plânge-n limba română" " Dacă patria cere ,țăranii se dau pe ei înșiși peste plan". Vreți exemple și din
DEŞERTUL DE CATIFEA (43) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354896_a_356225]
-
aprobare pentru a fi țăran" " Aici și tăcerea plânge-n limba română" " Dacă patria cere ,țăranii se dau pe ei înșiși peste plan". Vreți exemple și din a doua categorie? P.S. Foarte frumoase sunt titlurile: "Câmpia încercând să-și definească grâul","Plictiseală dramatizată","Salvgardarea eului prin melancolie", "Poem antigravitațional","Lacrimi frumos colorate","Tic-tacul tăcerii","Cuvântul închide circuitul sufletului în natură","Abisul ca vehicul","Ticsit de liniște". Alex. Ștefănescu "Familia"(Oradea),nr.3,martie 1983: Dio.Interesant,în parte,"Țăranul din noi
DEŞERTUL DE CATIFEA (43) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354896_a_356225]
-
lalea? Oranj aș purta numai iarna - Pe-omătul adiind a flori de migdal, în ton cu o portocală de-aș fi, Soarele de mine s-ar îndrăgosti. În galben știu că mi-ar sta bine - Cu lumina din spicul de grâu să mă asemăn aș vrea, Cu un trandafir sau cu o stea. Verde mi-ar fi culoarea preferată - Cu nesaț, seva pământului sufletu-mi visează să o soarbă Dintr-o ferigă ori dintr-un fir de iarbă. Albastrul din catifeaua
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
legende de gradul doi este și țăranul. El însuși legendă a fost devorat de legenda orașului mirific. SE POATE VORBI DE ALIENAREA LEGENDELOR? SĂ NU FIM TOTUȘI ATÂT DE PESIMIȘTI! Legendele vor reveni! Satele noastre le așteaptă cu lanurile de grâu ieșite în pridvorul câmpului! Țăranii, pâinea cea de toate zilele a patriei, nu pot uita grâul din care provin! Dio începu să murmure: Țăranii apar pe câmp ca o ploaie sufletul lor polenizează pământul ei văd în fiece bob o
DEŞERTUL DE CATIFEA (44-45) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354913_a_356242]
-
mirific. SE POATE VORBI DE ALIENAREA LEGENDELOR? SĂ NU FIM TOTUȘI ATÂT DE PESIMIȘTI! Legendele vor reveni! Satele noastre le așteaptă cu lanurile de grâu ieșite în pridvorul câmpului! Țăranii, pâinea cea de toate zilele a patriei, nu pot uita grâul din care provin! Dio începu să murmure: Țăranii apar pe câmp ca o ploaie sufletul lor polenizează pământul ei văd în fiece bob o văpaie în care-și păstrează lumina cuvântul! Costel Zăgan O,NEBUNIE,SALVEAZĂ-MĂ! Referință Bibliografică: DEȘERTUL
DEŞERTUL DE CATIFEA (44-45) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354913_a_356242]
-
se-aude se-aude jocul din tropot caii aruncă din copite țărâna copilul cu ochii de mamă Wayuka sabia mică îndoaie-n covrig apoi îl așază înmulțește armura mingea de foc o privește cântând fecioarele vieții împletesc în cunună spicele grâului copt în ajun clopote sună toaca răsună ecoul în coasă sclipește străin se-aude se-adună jocul murgilor vieții Wayuca păzește poteca de piatră rotundă rămâne sub pasul de lună când cornul întoarce cerbul din drum 22 martie 2014 Referință
JOC DE VÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354975_a_356304]
-
cunoaște clemența care, pe timp de pace, se naște din circumstanțele atenuante. Soldatul a fost dus în fața plutonului de execuție, în prezența nedumeriților săi camarazi. Târziu, peste ani meniți să învăluie în pâcla uitării relele timpului, la o moară de grâu de peste apa Moldovei bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti acestea lui
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
pentru ale sale, cu toate că era iudeu - postea de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]