4,781 matches
-
într-un sat din Romanați, iar apoi la Caracal, devotându-se carierei didactice. Numele Floricăi Pursch apărea, în 1915, consemnat în „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
B. revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” și, ulterior, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând și slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacție), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” ș.a. Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de G. Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul inițierilor argheziene, duhul interogativ și cadența Psalmilor îndeosebi urmărind-o cu ecoul lor
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții și antologii din publicistica lui Camil Petrescu, din poezia Magdei Isanos, din proza lui Dinicu Golescu, Ion Ghica, Anton Bacalbașa, Liviu Rebreanu. De asemenea, a prefațat cărțile unor scriitori
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului, pref. edit., București, 1966; Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul al XIX-lea, I, București, 1969; C.A. Rosetti, Jurnalul meu, pref. edit., București, 1974; Jules Michelet și revoluționarii români în documente și
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
din volumul La inima Domnului (1938), și în articole, unele adunate în culegerea Coborâri în adânc (1943), B. caută să dea elocinței un anume dichis, rostuind paradigma biblică în șirul de învățături și de dojane bisericești. Poemele lui evocă, în grai cucernic, episoade biblice, luminate de „profetica minune”. E o trăire poetică, înainte de a fi una mistică. Hipnotizat de „tainica țintă”, dreptcredinciosul și-ar dori să pipăie, arghezian, bolta ce adăpostește misterul veșnic. Un murmur de vecernie îngână, în ora de
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
1928, a postului. Om dăruit ideii de cultură și educație socială, redactează în 1910 publicația „Antialcoolul”, din 1919 scrie asiduu la „Ideea europeană”, din 1921, la „Gândirea”, unde este redactor-prim, iar din 1924, la „Buletinul cărții”; este redactor-șef la „Graiul românesc” (1927-1929), redactor la „Căminul cultural” și editează, în condiții grafice exemplare, revista enciclopedică „Boabe de grâu”(1930-1935). Concomitent colaborează cu versuri, proză, articole, eseuri, traduceri la „Viața românească”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Lamura”, „Cugetul românesc”, „Ramuri”, „Universul”, „Rampa
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
a acestei categorii, dă inventarul alfabetic al subiectelor narative ale jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol de considerații istoriografice, examinează, în două ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești și în
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
noiembrie: alegeri de deputați în M.A.N., candidații Frontului Democrației Populare au fost votați în proporție de 98,84%. ● 94,84 la sută, poezie de Eugen Frunză 75: Se întâmplă că, de la o vreme, tot mai mult Îmi place graiul cifrelor s-ascult Nu-i de mirare! Doar la noi se scrie Adesea-n cifre marea poezie. Tovarăși, haide-n lumea cifrelor vă chem, Voi meșteri mari ai marelui poem. Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ci cu însăși cuvintele personajelor, oferă scriitorului largi posibilități pentru caracterizarea eroilor și a întâmplărilor (...). Nuvela Desfășurarea cât și celelalte scrieri ale lui Marin Preda se bazează pe normele limbii vorbite și nu scrise. În ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
război, dând preocupărilor vechi un spor de rigoare formală. E un joc elegant prin labirintul arabescului de imagini, cu voluptăți și, frecvent, cu umor subțire. Remarcabile sunt alte câteva sonete ce translează în „vers subțire laminat” cuvinte neculceene și aroma graiului vechi. Pentru A., „jocul cuvintelor” a fost o tentație permanentă, în urzeala lui găsind sensul major al poeziei. Incert a rămas profilul prozatorului, pentru că din romanul Venim la putere și din volumul de nuvele La iubirea patrupedă, pe care le
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
spiritului laic și bisericesc oriental. Cantemir pledează pentru un dialog Est-Vest, dorind, în chip pedagogic, cum odinioară o făcuse Theofil Corydaleu, să contribuie la emanciparea țării Moldovei. Ieremia Cacavela îi laudă minunatele gânduri și starea de suflet, meșteșugul „ritoricesc”, înfrumusețarea graiului moldovenesc, darul învățăturii și iscusita minte. Prin fondul ei filosofic și etic, scrisă în română și în greacă, opera Divanul... se adresează deopotrivă societății românești și balcanice de la sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
politic, în viziunea sa limba trebuind să existe ca un punct de unire a diferitelor provincii: „Dacă limba este organul forțelor noastre sufletești, mijlocul destinat culturii și educației noastre celei mai profunde, atunci bine educați nu putem fi decât în graiul poporului și al țării noastre”. Împins și de situația în care se afla propria sa țară, Germania, observă, exagerând cu bună-știință, că faptele umane vii reprezintă resortul trecutului umanității, că formația, educația și modul de a gândi al omului sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trebuie să ne uimească deloc un atare proces, căci el poate fi reîntâlnit și în straturile de jos ale societății. Nu greșim cu nimic afirmând că prin conviețuire, chiar și țărănimea română a satelor situate în câmpia timișană își însușește graiul șvabilor, dovadă că multe familii continuă să vorbească până în ziua de azi, la fel de bine, româna, ca și dialectul german. Prin urmare, să încercăm să nuanțăm! Să depășim orientarea istorismului din secolul al XIX-lea, atunci cu rosturile sale, acum mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vechi, explicând termeni și grafii greșit interpretate (Pasagii obscure din Miron Costin, Contribuție la onomastica „Romanului lui Alexandru” și a „Romanului Troadei”), înțelesuri pierdute (În jurul „Alexandriei”. „Paștele blajinilor” și altele, O străveche formulă de exorcism în descântecele noastre, Sfinții-medici în graiul și folclorul românesc), mecanismele gândirii mitizante (Dunărea, fluviu al Paradisului), străvechi credințe (Trei probleme folclorice și aspectele lor românești). Umanismul, rod al formației de clasicist, dar și opțiune spirituală, este afirmat cu un patetism particular și este fundamentul întregii sale
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
1943; Die Ungarische Presse in Rumänien, București, 1943; Le Progrès culturel en Transylvanie de 1918 à 1940, București, 1943; De la istoria literaturii la istoria culturii românești, Brașov, 1944; Întâiele călătorii în Apus ale lui George Barițiu, Sighișoara, 1947; Delimitări între graiuri și limba literară, Sighișoara, 1947. Ediții: Ion Ghica, Amintiri din pribegia după 1848, I-III, Craiova, 1940-1941, Scrisori către Vasile Alecsandri, introd. edit., I-II, București, 1947. Repere bibliografice: Dionis Popa, Olimpiu Boitoș, „Activitatea lui Slavici la «Tribuna» din Sibiu
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
din București. Debutează în 1918, în „Moldova” (Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele Vestigii
BONTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean, cu personaje și obiceiuri specifice, într-o viziune simplă asupra vieții, percepută în aspectele ei exterioare. Au fost remarcate spiritul de observație al autorului, autenticitatea și pitorescul unei exprimări inspirate de graiul local. Alte două culegeri de proză scurtă - În zile de vacanță (1910) și Scrisoarea din Cogealac și alte nuvele (1938) - reunesc consemnări ale unor întâmplări mărunte, cu oameni banali, trăind în penumbră. Povestirea Florica Mantului (1931) relevă în viața satului
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
Salvarea miraculoasă, București, 1925, Aventurile familiei Guzgănescu, București, 1925, Pățaniile familiei Guzgănescu, București, [1930], În fața steagului, București, f.a., Aventurile a trei ruși și a trei englezi în Africa Australă, București, 1933, Mathias Sandorf, București, f.a.; Comoara zânelor. Povești din toate graiurile, București, 1923; Moartea mâncătorului de oameni. Povestiri vânătorești din alte graiuri, București, 1923; Henryk Sienkiewicz, Cavalerii crucei, I-II, București, 1923, Quo Vadis, București, 1924; Pierre Loti, Romanul unui spahiu, București, 1923; A. I. Kuprin, Bâlciul de fete, București, 1924 (în
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Guzgănescu, București, [1930], În fața steagului, București, f.a., Aventurile a trei ruși și a trei englezi în Africa Australă, București, 1933, Mathias Sandorf, București, f.a.; Comoara zânelor. Povești din toate graiurile, București, 1923; Moartea mâncătorului de oameni. Povestiri vânătorești din alte graiuri, București, 1923; Henryk Sienkiewicz, Cavalerii crucei, I-II, București, 1923, Quo Vadis, București, 1924; Pierre Loti, Romanul unui spahiu, București, 1923; A. I. Kuprin, Bâlciul de fete, București, 1924 (în colaborare cu Clara Lievșnevski), Povești și legende, București, f.a., Furtul cățelușului
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea este subordonată tezei și pildei morale. Pentru culoare locală, se insistă asupra graiului regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2, Lugoj, 1913; Niță Panjăn, Lugoj, 1895; Lecuit, Lugoj, 1902. Traduceri: Robert Misch, Junii bătrâni, Timișoara, 1897. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 302-303; A. E. Peteanu, Din
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în grai bănățean, Timișoara, 1937; Florile satului. Poezii în formă populară, Lugoj, 1937; Amiaz liniștit, Lugoj, 1939; Împăratul, Lugoj, 1939; Baba Floarea, Timișoara, 1943; [Versuri], în Ano, Ano! Lugojano!, îngr. și pref. Gabriel Țepelea, Timișoara, 1974, 92-102; Cântecele mele, pref. Dim. Rachici
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
istoria-n noi se sufocă/ e nevoie de aer curat”. Poeții sunt acum „singurii zei de serviciu” și „cu visele lumii datori”, „pentru cântecul lor vor da seamă/ ca și mierlele din poligon”. SCRIERI: Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul corăbiilor”, RL, 1974, 40; Al. Andriescu
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
1996; Creștinismul cosmic - o paradigmă pierdută? (Mit și ortodoxie în tradiția românească), Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Valentin Chifor, Parabola spiralei, TR, 1987, 38; In memoriam. Scriitorul, ziaristul și profesorul Vasile Avram, TR, 2002, 49; Augustin Cosmuța, Despărțirea de un prieten, „Graiul Maramureșului”, 2002, 15 decembrie; Ioan Ciocean, Vasile Avram, „Graiul Sălajului”, 2002, 17 decembrie; Mircea Tomuș, Vasile Avram, T, 2002, 6; Ion Mariș, Vasile Avram, T, 2003, 1; Eugene Van Herbeek, Vasile Avram, T, 2003, 1. I.D.
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]