5,715 matches
-
Stourdzé, René Passet, François de Lavergne au participat la dezbaterea pe prima temă. Jean-Pierre Changeux, Albert Jacquard, André Bourguignon au vorbit despre cunoștințe ce priveau evoluția biologică, în vreme ce a treia temă îi reunea, printre alții, pe Cornelius Castoriadis, Isabelle Stengers, Henri Atlan, Thierry Gaudin, Robert Vallée, Jean-Pierre Dupuy. Pe lîngă astfel de întîlniri, GRI a mai creat un buletin lunar de informare: Buletinul Știință/-Cultură, publicat din 1985 pînă 1989. Avea între trei și patru sute de abonați 109. Henri Atlan, Daniel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Isabelle Stengers, Henri Atlan, Thierry Gaudin, Robert Vallée, Jean-Pierre Dupuy. Pe lîngă astfel de întîlniri, GRI a mai creat un buletin lunar de informare: Buletinul Știință/-Cultură, publicat din 1985 pînă 1989. Avea între trei și patru sute de abonați 109. Henri Atlan, Daniel Adler, André Burguignon, Cornelius Castoriadis, Bernard d'Espagnat, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, François Gros, Jean-Marc Lévy-Leblond, Edmond Maire, Basarab Nicolescu, Armand Petitjean, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers și mulți alții scriau articole în acest Buletin. Bioetică și mutație socială
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lasă să se creadă că aceste întîlniri au fost foarte profitabile pentru unii. Chiar dacă nu au "beneficiat" cu toții în aceeași măsură de pe urma lor, unii, precum Joël de Rosnay și Jacques Attali, datorează mult acestor discuții și o recunosc. Spre exemplu, Henri Laborit și Jacques Sauvan i-au oferit lui Joël de Rosnay mult din materialul necesar scrierii Macroscope, care a avut și continuă să aibă mult succes. Amărăciunea lui Henri Laborit, evocată de Joël de Rosnay, se explică prin aceste schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Attali, datorează mult acestor discuții și o recunosc. Spre exemplu, Henri Laborit și Jacques Sauvan i-au oferit lui Joël de Rosnay mult din materialul necesar scrierii Macroscope, care a avut și continuă să aibă mult succes. Amărăciunea lui Henri Laborit, evocată de Joël de Rosnay, se explică prin aceste schimburi asimetrice, care fac ca unii să-și "însușească" ideile altora cu atît mai ușor cu cît nu sînt efectiv conștienți de asta. A te inspira dintr-o lectură te
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
e legată de istoria Grupului celor Zece, ai cărui membri cei mai activi au reușit să realizeze condițiile propice întîlnirilor care lăsau fiecăruia impresia că înțelege mai bine și că stăpînește problemele discutate. Pericolele erau numeroase, dar avertizările unora precum Henri Atlan, care suspecta abuzul de analogii și metafore, serveau drept pavăză celor care, prea entuziasmați de ceea ce tocmai învățaseră, erau uneori lipsiți de simțul critic. JACQUES ROBIN, "CONSTRUCTOR DE REȚELE" Ca în orice grup, unii aduceau (sau se implicau) mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ar înlocui religia, iar marxismul (perceput ca religie a anilor '50), dorința de a participa la evoluția viitoare a speciei umane. Și dacă grupul a reușit să scape de sub dominația prea puternică a acestor idei, o datorează mai ales lui Henri Atlan, Edgar Morin sau Jacques Sauvan. Reticența și prudența celor din urmă, conștienți de derivele posibile, au condus la o evoluție clară a ideilor dezvoltate după aceea. Cît despre pluri-apartenența cu care majoritatea membrilor Grupului celor Zece se mîndrea, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nivel la altul, căzînd fă-ră să-și dea seamă pradă defectelor pe care le criticau la alții. O altă particularitate cu care se mîn-dreau mai mulți membri ai grupului privește ca-racterul marginal sau cel puțin foarte original al savanților prezenți: Henri Laborit, care debutase ca medic militar, studia acțiunea diferitelor molecule asupra sistemului nervos, dar nu era întot-deauna bine privit de mediul științific ortodox: formația, metodele, afirmațiile sale uneori foarte nete făceau din el un marginal care, ca mulți marginali, visa
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
abandonat practica medicală pentru a-și realiza visele privind cibernetica și pentru a construi ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul oamenilor. Jacques Robin, medic reumatolog, a abandonat și el practica medicală pentru a conduce o întreprindere farmaceutică. Cît despre Henri Atlan, e greu de clasat într-un gen anume: biofizician, filosof, scriitor (ca Henri Laborit, de altfel), personalitatea sa foarte complexă îl transformă într-o ființă eteroclită aflată destul de de-parte de imaginea savantului specializat. Membrii s-au ales, oare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul oamenilor. Jacques Robin, medic reumatolog, a abandonat și el practica medicală pentru a conduce o întreprindere farmaceutică. Cît despre Henri Atlan, e greu de clasat într-un gen anume: biofizician, filosof, scriitor (ca Henri Laborit, de altfel), personalitatea sa foarte complexă îl transformă într-o ființă eteroclită aflată destul de de-parte de imaginea savantului specializat. Membrii s-au ales, oare, după aceste criterii ale diferențelor? "Ne-am recunoscut unii pe alții", va spune René
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acest mediu în care științele vieții ocupau un rol central. Dacă cibernetica, teoria informației, teoria haosului și "principiul ordinii pornind de la zgomot" erau foarte apreciate, era dintr-un alt punct de vedere decît cel al fizicienilor și matematicienilor. Cibenetica lui Henri Laborit si Jacques Sauvan era destul de diferită de cea care se dezvoltase în anii '50 în Statele Unite. Jacques Sauvan distinge de altfel o cibernetică europeană, al cărei centru era situat la Namur. Contrar evoluției ci-berneticii americane spre inteligența artificială ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
artificială ce acorda un rol central mașinii, în acest caz calculatorul, cibernetica franceză pare mai "moale", responsabilitatea ei fiind asumată de medici, pe cînd fizicienii, matematicienii și inginerii se aflau în rîndurile primelor trupe ciberneticiene americane. Cît privește teoria informației, Henri Atlan o prezenta într-un mod critic, analizînd excesele folosirii în biologie a acestei teorii care măsura informația cantitativ. Privirea biologului era întot-deauna prezentă, chiar dacă subiectele abordate erau legate mai direct de matematică sau de fizică. Pentru a înțelege mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
selecție socială, genetică, eugenism, ecologie, agresivitate, tortură, moduri de decizie ale responsabililor politici, rasism, durere, liberta-te, mod de funcționare a creierului, comportament masculin-feminin. Schimburi de puncte de vedere despre criza clasei politice a vremii, prezentarea cărții Les Découvreurs (Descoperitorii) de Henri Laborit, discuție în jurul noțiunii de model, noțiuni psihanalitice prezentate de Baillet, expunerea lui Gérard Rosenthal despre marxism, analiza cărții La civilisation au carrefour (Civilizația la răscruce) a lui Radovan Richta vor constitui subiecte-le întîlnirilor din primul an. Prezentarea lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pe creșterea economică are de asemenea loc la Paris cu membrii Clubului de la Roma, pe 22 noiembrie 1972: sînt prezenți Pierre Mendès France, Édmond Maire, Raymond Barre și Jacques Monod. În acest an sosesc noi membri în grup: Jacques Attali, Henri Atlan, André Leroi-Gourhan. Într-un document de lucru pregătit de Jacques Robin în vederea întîlnirii cu membrii Clubului de la Roma139, acesta își clarifică punctele de vedere și observă că, "fără îndoială, nu e nesemnificativ faptul că se fondează cam peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de politicieni le va permite să orienteze deciziile. Robert Buron și Jacques Robin, primii doi fondatori ai grupului, își exprimă încrederea în eficacitatea științei asociată crezului republican și exigenței de solidaritate. Ei amintesc în această privință de "promotorul dezvoltării intectuale", Henri Laugier, primul director al CNRS, considerat ca cel care a creat o punte între anii treizeci și anii cincizeci, urmărind obiectivele fixate de Jean Perrin, Paul Langevin și Émile Borel. Doctor în medicină și științe, aflat simultan la intersecția științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care a creat o punte între anii treizeci și anii cincizeci, urmărind obiectivele fixate de Jean Perrin, Paul Langevin și Émile Borel. Doctor în medicină și științe, aflat simultan la intersecția științelor așa-zis exacte și a științelor sociale, tiers-mondist, Henri Laugier a luptat pentru a-și răs-pîndi și a face să triumfe ideile în materie de pro-gres științific sau social 157. Grupul celor Zece pare să continue această tradiție. Henri Laugier făcea parte din Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice, societate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
intersecția științelor așa-zis exacte și a științelor sociale, tiers-mondist, Henri Laugier a luptat pentru a-și răs-pîndi și a face să triumfe ideile în materie de pro-gres științific sau social 157. Grupul celor Zece pare să continue această tradiție. Henri Laugier făcea parte din Mișcarea pentru propagarea cercetării științifice, societate de reflecție și grup de influență constituit începînd cu 1954 în jurul lui Pierre Mendès France. Acesta din urmă, la care fac referire unii dintre membrii Grupului celor Zece, din-tre care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din-tre care Michel Rocard, e perceput ca cel care a căutat să stimuleze deplina dezvoltare a opiniei favorabile unei politici a învățămîntului superior științific și de cercetare 158. Cînd Pierre Mendès France s-a apropiat de putere, se pare că Henri Laugier a fost cel care l-a convins de importanța unei politici științifice pentru economie și influen-ța pozitivă a țării. Sedus de ideile sale, Mendès France le-a readaptat unei logici de creștere și reabilitare franceze, amintind astfel de acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concepții științifice. Își amintește de întîlnirile de la Annie și Jacques Robin ca despre niște seri intersante și calde, însă i se părea că printre participanți unii își însușeau puțin cam repede ideile altora. Cercetător, profesor, autor de cărți de succes, Henri Atlan este unul dintre cei care au avut un impact important asupra unui public interesat de o meditație aprofundată asupra articulării dintre știință și societate. Privirea sa critică, dar nu distrugătoare, "entuziasmul său vigilent" cu privire la noile concepții, metode sau metafore
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai puțin naivă, mai orientată spre ecologie, atentă la aspirațiile umane. Cercetători precum André Bourguignon, Gérard Mendel, Armand Petitjean, Guy Béney, Martine Rèmond-Gouilloud, Dominique Génelot vin să-i ajute pe René Passet, Edgar Morin, Joël de Rosnay, Jacques Robin și Henri Atlan, "foștii membri ai Grupului celor Zece", pentru a reformula întrebările. Transformările lumii influențînd întrebările puse în anii '90, mondializarea, autostrăzile informației, problema timpului de lucru, mutația în întreprindere, problemele etice și, iarăși, cunoștințele științifice, tehnologice și ecologice sînt tra-tate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în această întreprindere. Toți urmăresc obiectivul participării active a cetățenilor la elaborarea unui proiect de societate în care întîmplările economice să nu fie singurele care să influențeze deciziile politice. CONCLUZIE De ce m-au interesat Grupul celor Zece și istoria sa? Henri Atlan a fost primul care mi-a evocat existența acestui grup. Pentru că studiam istoria și dezvoltarea științelor cognitive în Franța, m-am dus să-l consult în legătură cu acest subiect. Mi-a vorbit despre Laboratorul de dinamica rețelelor și despre CESTA
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
numește "complexitate" și care le servește drept fir conducător pentru a repune sub semnul întrebării anumite afirmații inițiale. Grupul celor Zece nu mai există ca atare, dar un nucleu format din Jacques Robin, Edgar Morin, René Passet, Joël de Rosnay, Henri Atlan, Jacques Sauvan persistă totuși. Acest nucleu s-a lărgit grație participării multor alte spirite, precum Félix Guattari, Jean Chesneaux, Gérard Mendel, André Gorz, care continuă să-și pună întrebări cu privire la căutarea cunoașterii și la relațiile dintre știință, tehnică, politică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
deschidă spiritul la noi întrebări mai degrabă decît să dea răspunsuri acesta este poate obiectivul oricărei cărți. ANEXE REPERE CRONOLOGICE • Originile: Convenția națională a Objectif 72 (Obiectiv 72): decembrie 1968 Științele vieții, Științele omului și Politică (Robert Buron, Jacques Robin, Henri Laborit, Edgar Morin) • Întîlniri lunare regulate între 1969 și 1976: Prima întîlnire a Grupului celor Zece (Jacques Robin): 12 februarie 1969 (Buron, Robin, Laborit, Morin, Baillet, Boissel, Laurent, Rosenthal, Sauvan, Weber) Sosirea unor noi membrii în Grupul celor Zece: 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Cahiers des Dix: septembrie 1972 Agresivitate, violență și politică Întîlnire la Paris cu membrii Clubului de la Roma: 22 noiembrie 1972 Creșterea economică Invitat: François Jacob Logica viului: 1972 Sosirea de noi membri în Grupul celor Zece: 1972 Jacques Attali și Henri Atlan Moartea lui Robert Buron: aprilie 1973 Data publicării volumului Paradigme perdu (Paradigma pierdută) de Edgar Morin: 1973 Sosirea lui Odette Thibault, Michel Serres și Michel Rocard: 1973 Invitat: Michel Phillipot (Despre compoziția muzicală): 1973 Zi cu André LeroiGourhan la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Politique (Intîlniri Științe și Politică) (Seuil) : octombrie 1974 (Schimburi și Proiecte, Iris, Clubul de la Roma, Centrul Royaumont, Grupul celor Zece, Pugwash) Datele publicării: L'unité de l'homme (Unitatea omului) : 1974 (Edgar Morin, Massimo Piatteli-Palmarini) La nouvelle grille (Noua grilă) (Henri Laborit) La parole et l'outil (Cuvîntul și unealta) (Jacques Attali) Masculin/féminin (Masculin/feminin) (Alain Laurent) : 1975 De la croissance économique au développement humain (De la creșterea economică la dezvoltarea umană) (Jacques Robin) L'inflation au coeur (În inima inflației) (Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1975 Convenție între Universitatea Paris I (René Passet) și Grupul celor Zece Invitat: François Meyer (Supraîncălzirea creșterii economice) : martie 1975 Primul număr al revistei Autrement (Altfel): aprilie 1975 (Tinerețea la răscruce) Jacques Attali, Alain Laurent și Jacques Robin lucrează cu Henri Dougier Invitați: Gérard Mendel și Marc Guillaume: februarie 1976 (Dorință, putere și mărfuri) Întîlnire publică cu Étienne Manach (China) : 18 martie 1976 Invitat: Jean-Pierre Dupuy (Conjectura lui von Foerster): mai 1976 Întîlnire la Michel Serres la Vincennes: 17 iunie 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]