3,613 matches
-
acest punct de vedere, Holocaustul este un eveniment al istoriei care poate fi - la fel ca oricare alt eveniment al istoriei - utilizat ca fundal ( sau simplu accent) al unei acțiuni. Întrebarea este: cum? Ai dreptul moral, ca artist, să transformi Holocaustul într-o comedie - așa cum a făcut-o Benigni în La vita e bella? Eu zic că nu: mi se pare indecent. Ai dreptul să amintești de Holocaust atunci cînd descrii viața unui personaj, arătînd cum a fost marcată de el
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
al unei acțiuni. Întrebarea este: cum? Ai dreptul moral, ca artist, să transformi Holocaustul într-o comedie - așa cum a făcut-o Benigni în La vita e bella? Eu zic că nu: mi se pare indecent. Ai dreptul să amintești de Holocaust atunci cînd descrii viața unui personaj, arătînd cum a fost marcată de el? Eu zic că da: este dreptul estetic, moral și fundamental al oricărei ficțiuni, și nu văd nimic indecent în aceasta. Intact este unul din acele filme care
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
zarea albastră, de Carmen Riera. Nu este, hotărât lucru, o problemă de opțiune: ce ești ți se citește pe fața palmei, dacă ții pumnul închis, peste liniile vieții. O ticăloasă epigramă din triste vremuri, într-o țară care a practicat holocaustul doar pe jumătate, lovea într-un excelent scriitor și om de caracter: "După nume, Sergiu Dan/ N-ai zice că e jidan./ După chip și-obrăznicie/ Nu se poate să nu fie." Mi-amintește de o veche și semnificativă întâmplare
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
de griji într-o familie înstărită, de intelectuali evrei din Maramureș, o adolescență și o tinerețe petrecute în mediile artistice românești și pariziene, o maturitate plină de capcane și o senectute încărcată de melancolii și de izbînzi spirituale. Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste, scăpat ca prin minune - singurul, de altfel, din familia sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri, el s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea catolică, a crezut
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
statui lui Petain, ori îl considera, în fundul inimii, martir? Pînă și ungurii sînt suficient de abili ca să nu ridice statui lui Horthy ori Salasi. Cred românii că moralitatea postbelică nu li se aplică? Trăim într-o lume în care, moral, Holocaustul e un parametru cheie, ceea ce se bate cap în cap cu ideea, ori fantezia interioară, că Antonescu, fiind complex și tragic, poate fi reabilitat. Poate că am adoptat un ton de predică. Dar am văzut destule ca să știu măcar atît
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
hlamida artei și care nasc opere extraordinare, cum ar fi jurnalele sau memoriile unor Nicu Steinhardt, Ion Ioanid, Monica Lovinescu, Annie Bentoiu ș.a. În rest, sunt lucrări care nu au legătură cu literatura. Sigur, multe dintre acestea, precum cărțile despre Holocaust sau despre genocidul comunist, sunt utile și ne ajută să ne lămurim pe ce lume trăim; sunt și acestea, într-un fel, forme rafinate de manifestare a instinctului de conservare. Căutăm inconștient să asigurăm supraviețuirea speciei nobile a omului. - Dar
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
pentru ridicarea "Bisericii Oaselor" au depus distinsul președinte al Partidului Spiritualității Românești din Moldova, dr. Vasile Pruteanu, și neobositul octogenar, veteran de război, Vlad țurcanu. Din lipsă de fonduri, biserica este în faza de proiect. Masacrul de la Bălți este un holocaust antiromânesc, trecut sub tăcere. Înveșnicirea acestei tragedii este împiedicată pe toate căile de autoritățile românofobe, în disprețul moralei creștine, a respectului umanitar și a legilor privind prizonierii de război. Col. Nicolae CIUBOTARU, veteran de război
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
cultură adevărată. Festivaluri că acela recent de la Mamaia (amestec de muzică imbecila și de afaceri necurate) umplu sălile și stadioanele de un public tînăr de care nu se ocupă nimeni, nici macar școală, la vremea ei. Ceea ce se întîmplă este un holocaust cultural, o crimă împotriva umanității. Moralmente, organizatorii sau oficialii n-au nici o scuză pentru ce fac. Am dat un exemplu. Ele sînt nenumărate. Emisiunile culturale au dispărut practic de pe fața ecranelor de televiziune. Videoclipurile muzicale sînt neprofesioniste și vulgare. Telenovelele
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
știm cu toții, că nu și-ar mai sacrifică încă o dată viață: "pentru cine?" (Ion Chirilă, în Jurnalul literar, IX, 9-10, octombrie 1993, p. 13) Nu cumva astfel de gînd tăcut răsună, astăzi, în sufetul și în conștiința multor eroi-supravietuitori ai holocaustului comunist?** Cei ce au fost, cei ce sînt, acum, în fruntea României, politicienii, parlamentarii - l-or fi auzind oare? Memoria, memoriile nu au devenit, încă, la noi în țară, Istorie. * Lucrarea Rezistență armata a Românilor împotriva comunismului a d-lui
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
la modă în unele biserici occidentale! Înfățișarea unui nor evocă pictură unor Max Ernst sau Rene Magritte: "un nor cît un crap din poleistocen/ își lasă țîțele pe un zar în flăcări/ și trece prin urechile veacului lin;/ incest, viol, holocaust" (Navigînd, navigînd). Un nud e tratat printr-o reificare, în care prezenta operatorului uman transpare doar prin ingeniozitatea operației: "Cap cu bărbia în pumn - întunecat/ mă țintește ochiul strateg:/ că o învîrtire de cheie în broască./ Sînul din profil se
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
decît partitura uneia din vocile duetului dar, din fericire, e vocea cea mai interesantă din perspectiva posterității... Un caz asemănător îl oferă corespondența purtată de poet cu Ilana Schmueli, o prietenă din copilăria cernăuțeană de care urgia războiului și a Holocaustului l-a despărțit pe Celan o bună bucată de vreme - mai exact pînă în anul l969 cînd poetul vizitează Israelul. Ilana îi întoarce vizita și astfel cei doi se reîntîlnesc de Crăciun, la Paris în același an. Revenită acasă, Ilana
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
viața reală de azi a autorului), începută sub cele mai negre auspicii, în lagărul de concentrare nazist de la Dachau. Scris pe baza mărturiilor înregistrate pe bandă de magnetofon ale celor doi protagoniști și a unei temeinice documentări a autorului asupra Holocaustului, romanul lui Petru Popescu are în primul rînd - dacă nu exclusiv - o valoare documentară. Literatura pălește în fața grozăviei istoriei, iar iubirea imposibilă dintre Blanka și Mirek (deconspirarea relației lor - pur platonice - în lagărul de la Dachau ar fi însemnat automat condamnarea
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
însemnat automat condamnarea la moarte a amîndurora) aproape că nu mai are relevanță prin raportare la inimaginabila barbarie care se petrecea în spatele gardurilor din sîrmă, racordate la rețeaua de electricitate, ale lagărelor de concentrare. Firește, scriind o carte despre ororile Holocaustului, Petru Popescu nu calcă pe un teren virgin. Cărțile memorialistice ale supraviețuitorilor (la noi, cele ale regretatului Oliver Lustig), romanele lui Primo Levi și Elie Wiesel (cărora li s-ar putea adăuga monumentalul roman al lui Alexandru Sever, Cartea morților
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
cărora li s-ar putea adăuga monumentalul roman al lui Alexandru Sever, Cartea morților), filmele documentare despre oroarea nazistă și o serie de filme artistice (Procesul de la Nürenberg, Sophie's choice, Lista lui Schindler ) au făcut ca atrocitățile din timpul Holocaustului să nu mai fie astăzi un secret pentru nimeni. Cu toate acestea fiecare nouă apariție editorială sau cinematografică pe această temă dă cititorului sau spectatorului o perpetuă stare de disconfort moral, materializată printr-o senzație dureroasă de strîngere a stomacului
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
conducători mai înalți, cum ar fi cei care hotărau care muncitori erau T și care nu, au plecat liberi" - p. 261). Revelațiile de acest tip par a fi mai degrabă rodul orelor petrecute de autor în bibliotecă și în muzeul Holocaustului pentru informare, nu gîndurile spontane ale Blankăi, abia eliberată din lagăr. De altfel, în scurta sa Postfață, Petru Popescu recunoaște că principala problemă în scrierea cărții sale a fost stabilirea vocii narative: un flux de sinceritate emoțională dincolo de ficțiune, dar
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
din cel de-al doilea război mondial). Care este valoarea literară a unui roman precum Oaza ? în mod cert o astfel de carte este citită și cîntărită după anumite standarde de cei care se trag din familii de victime ale Holocaustului și după cu totul alte standarde de către cei care o iau drept literatură pur și simplu. Pentru primii s-ar putea să fie un produs prea soft, pentru ultimii, prea hard. Unii ar putea crede că povestea de iubire (N.B.
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
de pregătirea acestuia. Este o carte îndoliată, pe alocuri greu suportabilă, care provoacă durere și un difuz sentiment de culpă celui care o citește. Chiar dacă acesta (și nimeni din familia lui) nu are în mod direct vreo vină legată de Holocaust. Romanul lui Petru Popescu, Oaza, este un hap amar, dar necesar, pe care trebuie să-l înghițim din cînd în cînd pentru a nu cădea pradă amneziei. Petru Popescu, Oaza. Amintiri despre dragostea și supraviețuirea dintr-un lagăr de concentrare
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
Articolul 1 La propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, în componen��a stabilită de Președintele României și prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ziua de 9 octombrie se declară "Ziua Holocaustului". Articolul 2 (1) Cu prilejul "Zilei Holocaustului" vor fi organizate acțiuni culturale
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
Articolul 1 La propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, în componen��a stabilită de Președintele României și prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ziua de 9 octombrie se declară "Ziua Holocaustului". Articolul 2 (1) Cu prilejul "Zilei Holocaustului" vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică. ... (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, în componen��a stabilită de Președintele României și prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, ziua de 9 octombrie se declară "Ziua Holocaustului". Articolul 2 (1) Cu prilejul "Zilei Holocaustului" vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică. ... (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
centrale și locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: -------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu București, 5 mai 2004. Nr. 672. Anexa MEMBRII COMISIEI INTERNAȚIONALE PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA - Prof. Elie Wiesel - președinte - Radu Ioanid - vicepreședinte - Tuvia Friling - vicepreședinte - Mihai Ionescu - vicepreședinte - Ioan Scurtu, Institutul "Nicolae Iorga", consilier de stat, coordonatorul Secretariatului comisiei - Victor Opaschi - consilier de stat, Administrația Prezidențială, reprezentant al Președintelui României în comisie - Viorel
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
consilier de stat, coordonatorul Secretariatului comisiei - Victor Opaschi - consilier de stat, Administrația Prezidențială, reprezentant al Președintelui României în comisie - Viorel Achim, Institutul "Nicolae Iorga" - Lya Benjamin, Centrul pentru istoria evreilor din România - Liviu Beris, Asociația evreilor din România, victime ale Holocaustului - Irina Cajal Marin, Federația Comunităților Evreiești din România - Adrian Cioflanca, Institutul "A.D. Xenopol" Iași - Ioan Ciupercă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași - Alexandru Elias, Federația Comunităților Evreiești din România - Alexandru Florian, Universitatea "Dimitrie Cantemir" - Vasile Ionescu, Organizația Romilor - Mihai Corneliu Lungu
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
Yad Vashem, Israel - Colette Avital, deputat Knesset, Israel - Andy Baker, American Jewish Commite, S.U.A. - Randolph Braham, Universitatea New York, S.U.A. - Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea Paris II, Franța - Hildrun Glass, Germania - Dan Mariaschin, vicepreședinte B'Nai B'Rith, S.U.A. - Paul Shapiro, Muzeul Holocaustului, Washington - Michael Shafir, Radio Europa Liberă, Israel - William Totok, Germania - Leon Volovici, Universitatea Ebraică Ierusalim, Israel - Raphael Vago, Israel - Rabinul Menahem Hakohen - Liviu Rotman, Institutul Yad Vashem, Israel - Rosenne Meir, ambasador, Israel -----
HOTĂRÂRE nr. 672 din 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie "Ziua Holocaustului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157859_a_159188]
-
noile state. Formarea statului național unitar român - Societatea Națiunilor și politica securității colective 11. Al doilea război mondial 11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistență, insurecție - "războiul ciudat", războiul în Pacific 11.2 Conținuturi: - Războiul total - Holocaustul - Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României 12. Relațiile internaționale postbelice 12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *"Cortina de fier" - politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară 12.2 Conținuturi: - O.N.U. și organismele sale - "Războiul rece
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
3 membri. Comisia se va întruni pentru 3-5 zile, alternativ în România și Statul Israel. Articolul 11 Părțile vor transpune în planul dreptului intern concluzia și deciziile incluse în Declarația de la Stockolm adoptată în ianuarie 2000 în cadrul Conferinței Internaționale cu privire la Holocaust și vor face tot posibilul pentru aplicarea lor. Articolul 12 În conformitate cu decizia potrivit căreia Statul Israel va conduce activitatea în domeniul educației realizată de Task Force în România, partea israeliană propune următoarele activități: - un seminar anual de două săptămâni pentru
PROGRAM DE COLABORARE din 11 decembrie 2002 în domeniile educaţiei, culturii şi ştiinţei între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru anii 2002-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150617_a_151946]