3,545 matches
-
ochii pe Florin. Unu’ lângă altul, satul se așeza la horă. Care mai bătrâni, deoparte, scurmând mai mult iarba decât bătând-o, care mai tineri în para jocului chiuind, care mai de țâță pe delături învârtind. Rarița se desprinse din horă și își aruncă privirea la Varvara. Fata ei dragă, crescută numai ea știe cum, sălta în horă alături de ceilalți tineri din sat. În joc mai erau și flăcăi și fete din alte părți. Ei, da’ cine să-i știe pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mult iarba decât bătând-o, care mai tineri în para jocului chiuind, care mai de țâță pe delături învârtind. Rarița se desprinse din horă și își aruncă privirea la Varvara. Fata ei dragă, crescută numai ea știe cum, sălta în horă alături de ceilalți tineri din sat. În joc mai erau și flăcăi și fete din alte părți. Ei, da’ cine să-i știe pe toți. Varvara era acolo lângă oamenii din mahalaua ei. Rarița își șterse fruntea de sudoare cu colțul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
joc mai erau și flăcăi și fete din alte părți. Ei, da’ cine să-i știe pe toți. Varvara era acolo lângă oamenii din mahalaua ei. Rarița își șterse fruntea de sudoare cu colțul batistei și intră apoi în vâlternița horei. Varvara, dansa lângă Florin și un flăcău din alt sat. Băiatul învârtea bine pașii la horă, deși era din altă parte. Mâna lui acoperea palma Varvarei. Avea pielea ca nisipul udat de ploaie, iar ochii verzi ca mohorul crud străluceau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe toți. Varvara era acolo lângă oamenii din mahalaua ei. Rarița își șterse fruntea de sudoare cu colțul batistei și intră apoi în vâlternița horei. Varvara, dansa lângă Florin și un flăcău din alt sat. Băiatul învârtea bine pașii la horă, deși era din altă parte. Mâna lui acoperea palma Varvarei. Avea pielea ca nisipul udat de ploaie, iar ochii verzi ca mohorul crud străluceau la fiecare privire furată a fetei. Varvara îl văzu stânjenit și zâmbi să nu o vadă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
drumul din deal, ce foșea în bătaia vântului. -Nu știu cum faci, dar trebuie să mergem, trebuie să știu. - O să afle lumea, o să afle mamă-ta, ce zici tu, Varvară...Nu așa ne-a fost vorba. Ai zis doar la horă și că nu o să... - Te plângi ca o muiere vădană. Ori ești bărbat și o faci, ori de nu, iau eu hățurile. Așa sau nu așa ne-a fost vorba, asta îi amu. Așa că lasă ce am zis. Zi. Ai
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai putea să fac nimică să te ajut. Fata lăsă capul în pământ. Ultimele lacrimi s-au lăsat sparte de pământ. Varvara zâmbi pentru ea a doua oară, pe ascuns. Focul se înălța până la stele, iar țiganii continuau să cânte. Horele nu mai conteneau să fie învârtite și nimeni din sat nu avea stare să se ducă acasă. Dimineața nu povestea nimic nou. Era poate un mai răcoare și o zarvă de câini mai în jos prin grădină pe la Rarița. Soarele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Era poate un mai răcoare și o zarvă de câini mai în jos prin grădină pe la Rarița. Soarele nu luase încă locul lunii, așa că Rarița mai zăbovi câteva minute în pat. O mustra gândul că își lăsase fata singură la horă. “Ei, și ce dacă e cu Florin, e și el băiat.” “Da, dar e de pe la noi și e băiat bun.” “Apoi, poți ști ce zace în om.” “Asta așa-i.” “Da’ lasă că o iscodesc eu îndată ce cântă a treia
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și om mai videa, că așa fac oamenii. Florin continua să doboare buruiana cu secerea. Apoi eu, țață Rariță, nu știu ce eu ce spui matale acolo... - Poi, cum nu știi, măi Florinele?... Cum nu știi? N-ați plecat voi doi de la horă? Nu ai luat- o pe Varvara la tine? - Țață Rariță, noi de dus la horă ne-am dus, de venit am venit, da’ vezi matale, Varvara nu-i la mine. După ce-am venit, țață Varvară, o fugit în celălalt
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Apoi eu, țață Rariță, nu știu ce eu ce spui matale acolo... - Poi, cum nu știi, măi Florinele?... Cum nu știi? N-ați plecat voi doi de la horă? Nu ai luat- o pe Varvara la tine? - Țață Rariță, noi de dus la horă ne-am dus, de venit am venit, da’ vezi matale, Varvara nu-i la mine. După ce-am venit, țață Varvară, o fugit în celălalt sat, cu un băiat, a lu’ Costică Deleanu. Rarița simțea cum intră în pământ, auzea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a lui Florin, dar ea le știa pe ale ei. - Îi e drag de mult și se au împreună de an, de la câșlegi, da’ nu ți-o mai zis... “Băiatul acela cu ochii verzi, pe care îl tot vedeam la horile noastre. Credeam că vine așa, pentru joc. Ce proastă am fost.” - Ea nu o vrut să-ți zică, îi era teamă că nu o să o lași să plece. Se temea. “și eu ce fac? Nu pot să o las așa
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vrut să-ți zică, îi era teamă că nu o să o lași să plece. Se temea. “și eu ce fac? Nu pot să o las așa. Varvara e doar a mea, de mine cine o să aibă grijă?” - Se vedeau pe la hore, da’ ea mai mergea și-n sat la el. Eu nam vrut, țață, n-am vrut să nu știi. Da’ mi-e dragă și am ajutat-o să se vadă cu el. E băiat bun, harnic, muncitor, are gospodărie mare
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să le vorbească, dar nu putea. Lacrimile ei făceau cruce pe piept cu sudoarea și nu o lăsau să respire. Pentru prima dată înțelese, prea târziu însă, că lacrimile nu-s o rușine. Se vedea în casa părintească, apoi la horă în sat. Vorbea cu Tudor, torcea iarna lângă sobă, mergea alăturea de mama ei în sat, spre mormântul celui pe care îl pierduse de mică. Încercă să tragă aer în piept, dar voma a nu știu câta oară și o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
luni. Ion așa era, pâinea Celui de Sus. Cu vorbe dulci o dezmierda. Se lăuda în sat că femeie ca a lui nu mai are nimenea. O ținea numai pe brațe, iar amândoi se îndemnau la lucru, dar și la horă. Nu-și intrau unul în sufletul celuilalt și se sfătuiau la toate înainte să înceapă. Apoi, el s-a schimbat. Într-o toamnă după culesul la vie și după moartea lu’ frati’su, s-a dus la cârciuma din sat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
voi înfrăți, cu picături de rouă mă vor hrăni. Într-o floare răsăritul mă va transforma... Soarele cu mângâieri, la prânz mă vor înflori, seara stelele și luna mă vor logodi. În miez de noapte ielele mă vor prinde în hora lor de Sânziene și mă vor cununa... Un simplu gând Sunt o toamnă plină de bogății. Am strâns roadele trecute prin toate anotimpurile... Dacă ți-aș spune că am rămas aninată de creanga unei veșnice primăveri m-ai crede?! Dorință
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
dar nu sunt talentată nicidecum la pictat! Mai bine croșetez un poem în ițe, cu rime-ncrucișate pe care l-am gătat! Visul unei nopți de vară Voiam să petrec cu ielele o noapte albă. Dar când m-am prins în hora lor, nu m-au primit, fiindcă, nu am fost invitată! Mi-au spus că trebuie, mai întâi să păcătuiesc, cu un bărbat din iad. Și ce să fac? Nu am acces acolo! Îți trebuie o limbă ascuțită și mult tupeu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de dânsul și pierdută demult, frumusețea nefirească a ființelor între care ar fi vrut să trăiască. Desenate, se spune, în peniță, cu o migală greu de atribuit unui temperament atât de neliniștit ca Piero. Omul-iepuraș i-ar aminti, din nou, hora monștrilor care reapar, provocați de măiestrie ca și de demență, de-atâtea ori inseparabile... Dar nu i-ar permite, cu siguranță, să pătrundă în atelierul său ! Străina s-ar depărta, ar coborî iar în grădina sălbatică, peste care n-au
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
trăiește viața În roșu-albastru și suferă intens fiindcă Lăcătuș pare a-și face din nou bagajele, privește pierdut către castanul din fața porții, insensibil la acordurile antrenante care se insinuează din boxe. Cineva inspirat a adus de-acasă un CD cu hore și sârbe interpretate la acordeon de Marcel Budală, iar clienții dezbat problemele actuale pe mai multe voci, tonul fiind În crescendo. Este miezul zilei și cei mai mulți dintre ei au trecut pe la cârciumă cu plasele Încărcate În piața aflată la câteva
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ochii și surâde. Bă, și dacă nu vroiam noi să schimbăm placa o schimbau alții și ne dădeau cu ea În cap. Că Yalta, că Malta, nici nu mai contează. Așa a fost mersul și am intrat și noi În horă. Acum vrem să jucăm, dar ne cam dor picioarele și ne călcăm singuri pe bătături. Dar uite c-a venit și 1 Mai, e primăvară-n cuget și simțiri. Tovarăși, să nu uităm niciodată că muncitorul trebuie respectat. El ne
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la soare... Tu ești trist de când ai venit pe lume, ai o tristețe Întipărită pe figură, ții minte ce moacă aveai când te-ai nenorocit? Gicu Știe unde bate Sandu, așa că Îi sticlesc ochii de bucurie Și intră imediat În horă. Oho, curgeau apele de pe el În Șiroaie recei, iar popa zicea că bărbatul Și femeia să fie Împreună Și la bine Și la rău. Mireasa, săraca, făcea fețe-fețe, credea că-i leșină mirele, noroc că trecuseră deja pe la starea civilă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bine ginere, am avut Și bani În piept, Și lăutari de-ăia buni, că nu era ca acu`, cu digei. Nuntă serioasă. Și eram frumos, că Și la mine la nuntă ați venit... Bă, Și ce s-a jucat! Numa` hore Și sârbe, trei cămăși am schimbat... Panta amintirilor devine din ce În ce mai abruptă, iar Sandu se lasă pe spate. Două le-ai schimbat de la dans, că țopăiai ca apucatul, erai vascularizat, iar pe a treia ai pus salata de vinete care era
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor de ducă Triste și palide ca o nălucă, Apoi în cytere ele-ncordară Și plin și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
visure plină, De grile de fier Al meu cavaler S-avîntă cătând pe fereastă Și-adastă: Ca gânduri palide din ore dalbe Sboară danțîndele ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor de ducă Triste și palide ca o nălucă, Apoi în cytere ele-ncordară Și plin și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu doliul, ce-l varsă belele Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. {EminescuOpIV 30} {EminescuOpIV 31} Cum sboară îngerii din stele-n stele, Barzii sbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor amestecate Barzii ridic-a lor glasuri bărbate. Arpele-n cântece par-că se sfarmă Când gem cu sufletul, când zic de-alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând în cântece de fericire Stelelor tactul lor să le
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a mărirei loc: Învață-a iubi țara, a o iubi învață Și-n el inimă, suflet călește-ți ca-ntr-un foc. Așa junime scumpă, frumoasă auroră A patriei romîne! Al vostru viitor, Și-al națiunii soare, din a virtuții horă Se naște, vă surâde, vă cată cu amor. În leagănul de moarte vederea nu pătrunde Că-i noapte fără ziuă, că-i soarele apus: Dar spiritul sondează și-n mușchiul lui, fecunde Seminți de lauri zice: că Ștefan v-au
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu m-arătam ca să mă rog. "Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, "Tu povestește tuturora "De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei, "Să verse dintre cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]