3,066 matches
-
comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la construcția unui spatiu multicultural comun. Atunci când discutăm multiculturalitatea ca fapt de existență avem în vedere îndeosebi necesitatea afirmării unor identități clare, cu un profil propriu accentuat și capabile să intre în dialog cu alte identități. În felul acesta autonomizarea identitară nu are alt scop decât cel de a crea un spațiu al interdependențelor, al acțiunii interculturale. 2.20. Concluziile capitolului Prezentul demers a încercat să ofere câteva repere teoretice privind modul în care comunicarea interculturală poate avea loc ținând cont
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai sus au efect. Atunci când vorbim de calitatea comunicării interculturale, vom avea în vedere capacitatea de deschidere durabilă a unei culturi spre alte culturi, direcția schimburilor culturale și, mai ales, gradul de aroganță culturală. Toate aceste chestiuni țin de problematica identitară; nu vom putea niciodată vorbi de comunicare, dacă vom ignora identitatea, principala caracteristică a persoanei umane, și modul în care aceasta percepe alteritatea. Materializarea ultimă a acestor date ar trebui constituită, credem noi, din politici europene culturale și sociale care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
numai că aceste semnale sunt foarte bine ascunse, sunt puternic camuflate în subconștiință, iar convertirea ca atare, botezul și ceea ce urmează înseamnă o redescoperire a acestor semnale, care erau până atunci ascunse. Așadar, o convertire nu înseamnă doar o schimbare identitară, o fractură, înseamnă și o rescriere a întregii existențe anterioare, o reconfigurare a anilor anteconvertire. Deci, iată, aici e paradoxul. Steinhardt, tânărul care încearcă să se integreze iudaismului împreună cu prietenul său E. Neuman (ceea ce determină scrierea celor două volume), încearcă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
politicii coloniale. În linii mari, același fel de a elabora concepția naționalistă a istoriei, aceleași teme, aceleași orientări se pot sesiza, de pildă, în India colonială 17 și în Albania secolului XIX18. Încercări de a explica sud-estul european prin discursul identitar s-au făcut mereu în ultimul tip, mai ales pornindu-se de la criza iugoslavă 19, însă și într-un spațiu mai larg, cuprinzînd și Mitteleuropa 20, dacă nu chiar tot "imperiul" ex-sovietic21. Problema identității politice domină aproape toată istoria popoarelor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
istoria popoarelor europene care au avut de traversat crize de creștere", construcția statului modern și planificarea existenței umane sub regimul comunist bulversînd structurile politice, economice, mentale într-o bună parte a continentului, cum sesiza un analist preocupat de recrudescența discursului identitar 22. Emergența statelor moderne și tragedia comunistă fac pandant în acestă zonă, ambele momente fiind marcate de un naționalism ce prevalează asupra altor idei politice. Studiile comparative îngăduie azi să se distingă mai limpede între stereotipurile și clișeele de gîndire
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
discuția noastră publică decît glose, note de subsol și variațiuni pe aceleași teme ale întîlnirii cu modernitatea"29. Aceeași obsesie a identității leagă generații și secole, solidarizîndu-le într-un fel ce frizează anacronismul. Abia dacă se îngăduie și alte discursuri identitare, ceva mai aproape de viziunea contemporană. Disputele din ultimii ani ilustrează într-un fel continuitatea unei mai vechi lupte între spiritul europenist al deschiderii totale și naționalism, ca expresii ale unei limitări necesare. De la Cantemir pînă la căutările de azi, s-
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vedere mai puțin folcloric, cutumier și static care-l apropie în definitiv de unele concepții mai recente ale unei culturi în mod constant evolutive și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai important criteriu de evaluare a unei opere. Dar: înțeleg că el nu este unicul, că literatura nu este o artă izolată de spiritul vremii, că ea răspunde unor presiuni, tensiuni, nevoi de ordin politic, ideologic, sociologic, mental, etic, filosofic. Identitar, în cele din urmă. Principalul câștig pe care criticii ultimilor ani îl aduc dezbaterii pe marginea literaturii, în special a celei scrise în timpul comunismului, chiar acesta este: faptul că nu o mai concep ca pe un discurs izolat, de nișă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a impus o cooperare susținută, în cadrul unor instituții de securitate multinaționale, în care accentul este pus pe prevenirea conflictelor și gestionarea păcii. De asemenea, sfârșitul Războiului Rece a adus cu sine și o creștere a numărului de conflicte regionale, etnice, identitare. În plus, tehnologiile de ultimă generație au pătruns și în domeniul militar, unde s-a dezvoltat ideea revoluției în afacerile militare, concept care implică luarea în considerare a atacurilor de precizie, războiului informațional, atacurilor paralele, organizațiilor militare mai puțin ierarhice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
omniprezentă în literatura timpului, ea nu a devenit subiect de cercetare nici în Franța, nici în altă parte. Actualitatea și necesitatea studiului este determinată, astfel, de absență în literatura critică a cercetărilor privind identificarea femeii pariziene ca subiect istoric, social, identitar, estetic și a studiilor speciale, care ar elucida la nivel teoretic specificul Parizienei ca personaj literar. Am putea presupune că una dintre cauzele principale ale acestei deficiențe este gradul sporit de ambiguitate a acestui personaj contradictoriu. Ne aflăm pe un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cel de adâncime, care îl codează. Primul capitol este structurat în jurul axei de "existența" a Parizienei, cel de-al doilea în jurul axei de "esență" a ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Pariziana este o identitate sociogeografica care nu se articulează pornind în exclusivitate de la o definiție spațială, ci și de la una
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a stereotipului și accedere la eveniment. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea scandalurilor, spectacolului, fenomenului etc152. Această proiectare a Parizienei într-un rol se poate califica drept autoficționalizare. Ea poate fi înțeleasă ca semn al unei eliberări a sinelui identitar de stereotipurile epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Din perspectiva socio-culturală, Pariziana este identificată că palimpsest, suprapunere și convergență a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, fiind o constantă a literaturii franceze, prezența în fiziologiile și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Grandet, Madame Bovary, Nana, Une vie, Bel-Ami, Fromont jeune et Risler aîné, Germinie Lacerteux, La fille Elisa și din majoritatea romanelor realiste, permite autentificarea personajului în dimensiunea integrală a destinului. Românul este un excelent teren de investigație pentru analiză fenomenelor identitare, pe care le pune în scenă. Autorii de referință din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet, Goncourt) sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
întoarce cu fața spre noi înșine. Din perspectiva deschiderii de noi orizonturi cercetarea lansează câteva piste în direcția reflecțiilor paralele care dezvoltă și completează organic studiul de față, pe care nu avem pretenția să-l epuizam în lucrarea prezenta: - Mituri identitare; - Homo urbanus; - Femeia în Cetatea modernă; - Femeia în literatura și dramaturgia franceză și română ș.a. Unele dintre aceste subiecte au constituit deja obiectul reflecțiilor noastre într-o serie de materiale publicate în țară și peste hotare. Deși operele de artă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
În România, anii din urmă au încercat deschiderea unui dialog între Stat, Biserică și Societate în vederea reconfigurării poziției și implicării fiecărei părți în reașezarea ordinii politice și sociale în cadrele democrației liberale, prezervînd tradiției o pondere semnificativă în această combustie identitară. Deși aflată la început și nu lipsită de contradicții, comunicarea între cele trei instanțe de referință ale corpului social rezervă Bisericii și reprezentanților ei un rol încă neexploatat îndeajuns. Într-un asemenea cadru, lucrarea unui exponent al Bisericii, care vine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al poetului s-a diminuat sensibil, din Antichitate (când dimensiunile poetice, filosofice, magice și mitologice erau îngemănate într-un sigur discurs) până azi, în postmodernitate, când poetul e singur, relativ ostracizat, după ce, în secolul al XIX-lea, în perioadă cristalizărilor identitare naționale, poetul romantic își asumase glorios rolul de voce a interesului public. Desacralizată și împinsă într-o lume dominată de etica protestantă searbădă a acumulării și individualismului fiziocrat, poezia abia mai pâlpâie, abia se mai aude pe scena publică, acoperită
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rus, american, francez, englez, chinez), dominator, și a celui evreiesc, difuz religios și universal, toate celelalte forme de naționalism sunt considerate astăzi depășite și, pe cale de consecință, au un renume prost, fiind stigmatizate. Discursul naționalist eminescian, perfect adecvat rigorilor construcției identitare de secol al XIX-lea, e astăzi datat și, evident, subiect de controverse intelectuale și politice. Cu toate acestea, lecția sa nu e deloc de neglijat, iar patriotismul său responsabil, în care iubirea e contrabalansată de simț civic și de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
public ale Muzeului Teatrului sau ale Centrului Cultural German). Ea este o mărturie vie a iresponsabilității și a jafului orchestrat de politicieni fără scrupule asupra reperelor noastre istorice și culturale, cele care ar trebui să ne dea, finalmente, un sens identitar. Ceea ce e mai trist e faptul că acest proces de ruinare deliberată a casei nu a fost curmat nici de instituțiile abilitate (Poliție și Procuratură), care ar fi trebuit să instrumenteze, la desele sesizări ale Direcției pentru Cultură și Patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de teroriștii ruși în Ucraina), iar politicile europene, de care moldovenii trebuie să țină seama, îi vor proteja în calitate de minoritari împiedicând orice fel de reparație istorică pe care naționaliștii mai înfierbântați ar putea să și-o imagineze. De aceea, dosarul identitar, cu componentele lui lingvistice și culturale, va continua să fie sensibil pentru Republica Moldova. În al doilea rând, în România orice discuție despre o posibilă identitate culturală moldovenească și despre orice fel de autonomie regională constituie un subiect exploziv. În 1862
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
De atunci, Arhivele Moldovei, cel mai important instrument în păstrarea memoriei, funcționează necontentit, fiind printre cele mai vechi și longevive instituții, având misiunea unică de a salvgarda și conserva pentru posteritate- urmele unei istorii perene, dar cu o inestimabilă valoare identitară și documentară. Odată cu realizarea României Mari, Arhivele Statului s-au extins instituțional și în provinciile alipite la țară, grație clarviziunii istoricului Dimitrie Onciul, director general la acea vreme, care a inițiat procesul de fondare al Arhivelor Transilvaniei, la Cluj, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
minimale ale fondurilor, unde dai de tot felul de năzbâtii propagandistice și ideologice, complet depășite astăzi. Iată deci că și în ascensiunea aparent neutră și aspră de construcție a unui corp științific de argumente istorice și instituționale în vederea afirmării noastre identitare, regionale, naționale și europene, eternul blestem al Meșterului Manole, al eforturilor neîncetate de a o lua mereu de la început, în toate domeniile, ne apasă. Ne apasă, dar nu ne înfrânge! 15 septembrie 2014 Pe 15 septembrie 1969, la Liceul de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
imensă a jazz-ului vine de fapt din uriașa libertate pe care o descătușează. Aici poți asimila și retransfigura orice, zdrobirea, mutilarea, schimbarea sau ironia la adresa canonului fiind reguli de configurare. Sugestiile, influențele sau temele folklorice (în sensul de exprimare identitară a unei culturi prin muzica ei, nu de muzică populară, de consum) care generează astăzi genul proxim numit "world music" sunt, la urma urmelor, structurile esențiale ale jazzului, o lume unde sunt topite rădăcinile ritmice și meniul sufletesc specifice sudului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mult atenția traducătorilor, că arta video cuprinde nume finlandeze de care nu se poate lipsi niciun curator și că semnătura finlandeză din peliculele cinematografice aduce acea doză de inedit, au făcut să crească interesul pentru artele finlandeze. Această construcție identitară s-a realizat în decursul unui secol, după ce a fost depășit statutul de "anexă a Rusiei", până atunci fiind nevoită să-și adapteze pornirile culturale statului din care făcea parte. În concepția Leenei-Maija Rossi, arta ar trebui văzută "ca una
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]