7,197 matches
-
al celor drepți, călău al celor osândiți, diavolul este omniprezent în viața medievalului. El desemnează ansamblul cauzalităților malefice. Satana provine din disocierea figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este perceput ca o entitate intangibilă, hărăzită unei nesfârșite diversitas și metamorfozelor. În iconografie, diavolul apare cu trupul păstrând o siluetă antropomorfă, dar forma, creată
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
este mult; de la alegorismul medieval și până la suprarealism nu e cale chiar atât de mare. “Procesul care a deformat ceasurile lui Dali este ireversibil: timpul s-a oprit pentru totdeauna pe cadranele gelatioase”, afirma Dan Grigorescu în Prefața “Anamorfozelor”. În Imaginarul medieval, Jacques le Goff numește uimirea admirativă provocată de imaginarul medieval, mirabil. Izbind de la început privirea și implicând ceva de ordinul vizualului (fr. miroir = oglindă; lat. mirari, mirabilia = minune), mirabilul este diferit ca natură și funcție de supranaturalul și miraculosul proprii
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cale chiar atât de mare. “Procesul care a deformat ceasurile lui Dali este ireversibil: timpul s-a oprit pentru totdeauna pe cadranele gelatioase”, afirma Dan Grigorescu în Prefața “Anamorfozelor”. În Imaginarul medieval, Jacques le Goff numește uimirea admirativă provocată de imaginarul medieval, mirabil. Izbind de la început privirea și implicând ceva de ordinul vizualului (fr. miroir = oglindă; lat. mirari, mirabilia = minune), mirabilul este diferit ca natură și funcție de supranaturalul și miraculosul proprii creștinismului Jaques le Goff vorbește de o reprimare a mirabilului
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de orice, să provoace din punct de vedere intelectual și moral “o criză de conștiință dintre cele mai generale și mai grave”; “totul ne îndeamnă a crede că există un anumit punct al spiritului de unde viața și moartea, realul și imaginarul(...) încetează a mai fi percepute contradictoriu.” Imaginea lumii ca enigmă, universul dedalic asociat cu motivul lumii ca junglă sunt numai câteva dintre imaginile emblematice ale literaturii secolului al XX lea. Într-o lume în care tragicul este declanșat de legile
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
poartå karma. Oamenii au o modalitate curioaså de a conferi unor necunoscute,particularitåți cu iz de realitate. „În altå viațå ...”, „În alt timp ...”, au intrat de foarte multå vreme în peisajul expresiv al umanului, ca o motivare exponențialå a tendințelor imaginarului, metaforizare a nestatorniciei exploratoare a omului. Tema cåutårii unei gåsiri imposibile, mereu actualå, implicând idealuri ståpânite de ståri conflictuale și însinguråri. Gâlceava permanentå dintre subiectiv și obiectiv se vede propagatå de-a lungul istoriilor, ca o meandricå stare de fapt
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
și Lipnic sunt construite exclusiv pentru a pune În valoare atitudinea personajelor și reacția lor În situații istorice concrete, dar și În marginile largi ale unor scene imaginare, construite adeseori cinematografic. Ultima bătălie se situează la limita dintre real și imaginar, Întrucât este certă revenirea cavaleriei lui Ștefan după termenul acordat de domnitor pentru strângerea recoltei, dar locul În care a Început eliberarea Moldovei nu este cunoscut. El putea fi, deci, și cel descris În această carte. De asemenea, este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
neastâmpăratele veverițe l-au primit cu multă dragoste. Ce mă leagă pe mine de acest om? Legătura noastră nu este de suprafață, ci este o comuniune spirituală profundă. Liantul este dragostea noastră de bătrâna cetate a Iașilor, încât am încercat - imaginar măcar - să ștergem colbul de pe fruntea lui. Cum? Cu ajutorul neprecupețit al celor zece volume intitulate “Documente privitoare la istoria orașului Iași”, scoase la lumină - prin muncă de Sisif - de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Acestea - până la această dată - luminează istoria
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spunem, unde n ia valori de la zero pânè la, între acești doi timpi cât ar fi durat totul, evenimentul propriu-zis ar fi aparținut lumii reale, dar pentru cè nu s-a întâmplat așa, totul va rèmâne în domeniul nelimitat al imaginarului, îmi promit, sprijinit în noapte de un stâlp de beton, îmi promit așteptând-o și fumând, cè n-o voi purta dupè mine în lumea inconsistentè a trèirilor imaginare, ci mè voi lèsa eu dus de ea în lumea lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de la Conservatoire? Încă din Evul Mediu arab, de la Alhazen, cunoaștem toate magiile oglinzilor. Merita oare să faci Enciclopedia, și Secolul Luminilor, și Revoluția cu scopul de a afirma că-i suficient să Încovoi suprafața unei oglinzi ca să te prăbușești În imaginar? Și că imaginea din oglinda obișnuită, celălalt care te privește, condamnat să rămână perpetuu stângaci, În fiecare dimineață când te bărbierești, nu e iluzie? Făcea oare să-ți spună toate astea, În această sală, ori ți-au fost spuse numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un Creator al său, acesta ultimul este și trebuie să fie, neapărat, mai complex decât sunt cărămizile create și treaba se complică iar, băieți! Ei, dacă tot s-a ivit ocazia, haideți să ne lămurim! Să înțelegem unde se sfârșește imaginarul colectiv, cu arhetipurile și cu bâjbâielile lui perverse și unde începe, de fapt, Singularitatea. Și cum arată dimensiunea aia grozavă, spirituală, care te întâmpină, zice-se, când vei fi trecut prin spuma cuantică, prin oglindă, Dincolo! Să știm și noi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
repete invitația. O vreme, se aude numai clămpănitul fălcilor, ocupate simbiotic cu dumicații, precum și sorbiturile vajnice, cu clefăieli, care se transmit cumva, empatic, către baba negricioasă, ațipită ca o moartă, care mușcă și dânsa reflex, prin somn, dintr-un mititel imaginar. Domn' Dan, căpățânosu' de Pale, Henri Bec, a pierdut contactu' cu noi, din Centru. Iar Bibi le Fou a rămas zălog la Fane Calapod, la bistrou, la "Pi...da și Ancora", că s-a machit devreme și a spart un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dimpreună cu identitățile pe care le exprimă, intră astfel pe ceea ce se cheamă „piața identitară”, delocalizată ca orice piață eficientă. Și pentru că veni vorba de Dobrogea și de produsele sale „locale” : este interesant cum această regiune s-a mutat, în imaginarul local, de la „Dobrogea, pămînt românesc” spre „Dobrogea, pămînt multietnic” sau „spațiu geografic multicultural”. „Păstrînd proporțiile, [Dobrogea este] o Californie românească și totodată un model etno-cultural pentru Balcani”, declară V. Nicoară într-o recentă lucrare de referință. Descoperirea sau preluarea multiculturalismului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
română suferă încă de un straniu și răspîndit iletrism sociologic : nu știe să citească aceste date ! Cunoașterea socială este pentru noi în primul rînd una mediatică și politizată, operă a politicienilor publici și a partenerilor lor de talk-show. Există în imaginarul colectiv și o rezervă de „tehnocrați”, scoasă din cînd în cînd precum asul din mînecă pentru a da soluții inspirate în momente de criză. Se confundă astfel cunoașterea socială cu decizia politică. Nu este doar vina mass-mediei sau a politicienilor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai vizibilă a fost, evident, categoria (alt franțuzism !) de nouveaux riches, a „burghe zilor gentilomi”, a celor „cu bani, dar fără cultură”. Poveste veche și mereu surprinzătoare. De la „cocalari” la „baroni” și „moguli”, ea a împînzit țara și a populat imaginarul colectiv. Unii dintre ei au început să-și facă însă temele culturii de firmă și au dispărut în spatele geamurilor fumurii ale multinaționalelor. Mult mai puțin evident a fost cazul „oamenilor de cultură”, posesori ai unui solid savoirăvivre, dar nu și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Este dispus chiar să piardă bani pentru a-și asigura imaginea de om plin de bani - ceea ce dăunează grav economiei de piață... Toate acestea se exprimă poate cel mai plenar în ambivalența de-a dreptul freudiană a mane lelor în imaginarul nostru colectiv. Pe de o parte, ele sînt expresia mereu adusă la zi și neinhibată a parvenirii sociale. Pe de altă parte - și tocmai de aceea -, manelele se expun ca țap ispășitor ideal, ca obiect al exorcizării naționale a unui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de un proces firesc al memoriei sociale : „contemporaneitatea” unui autor paradigmatic nu se preia ca atare din trecut în prezent, ci se construiește dinspre prezent spre trecut, ca și „tradițiile”. „Țara lui Caragiale” este astfel și ea o construcție a imaginarului recent, dincolo de și în ciuda autorului Caragiale. Iar această viziune este una selectivă, eludînd, tot precum tradițiile, ceea ce nu convine imaginii dorite - în acest caz, una autopersiflant negativă. Este eludat astfel din imaginea publică Caragiale ruralistul, cel din 1907 din primăvară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lor din gospodării, nu din indivizi”. Nu trebuie să fii marxist pentru a-ți imagina că obiceiul proprietății și muncii „la comun” nu are cum să genereze din sine o practică individualistă în adevăratul sens al cuvîntului. În această privință, imaginarul nostru public combină două mari confuzii, a asocierii cu colectivismul și a individualismului cu egoismul. Țăranul român nu este individualist, cum se spune adesea, ci firesc egoist și puțin invidios ca tot omu’ ; iar înver șunarea împotriva mult recomandatelor aso
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și precis, ca la carte, studiu de caz paradigmatic pentru învățăceii lui Hipocrat. Căci asta sînt aceste cîteva versuri. Au tot ce le trebuie : tema codrului (codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a rămas viu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Omul este un omnivor care se hrănește cu carne, vegetale și imaginar”, amintea Carlo Ricci într-un seminar dedicat produselor locale. Și, în ultima vreme, nimic nu pare a fi mai excitant - și mai liniștitor în același timp - pentru acest imaginar colectiv decît eticheta de „produs tradițional” ! Toată lumea scoate din buzunar „rețete tradiționale”, oferă și caută „produse tra diționale”. Încă o dată, recursul la „tradiții” sal vează nația. Și unde mai pui că nici nu îngrașă !... Dar poate că vreți să știți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
deci un dat, care nu poate fi astfel decît ab origine, din illo tempore și care constituie destinul nostru. Asta nu mai este treaba autorului ! - se poate justifica domnul Boia. Desigur, în principiu, așa este. Dar un specialist în ale imaginarului de talia domniei sale nu are cum să nu știe cărui imaginar colectiv i se adresează prin acest soi de Raport al Istoricului despre Starea Națiunii și ce soi de reacții pot fi așteptate în consecință. Nu asta am intenționat ! - mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se sugerează și „soluția finală” ! Mai mult, nici nu mă interesează în cele de față părerea domnului Mândruță și a fanilor săi despre romi, am vorbit altă dată despre „ascuțirea luptei de rasă”. Ceea ce mă interesează de data aceasta este imaginarul românilor despre ei înșiși, fantasma „cetății asediate” prin care par a citi și interpreta realitatea în care trăiesc. România este o țară asediată, asaltată, colonizată, ocupată, inundată și, în final, înlocuită : „Am fost o națiune, devenim o sumă de triburi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
privind cu grijă în jurul nostru. Eu, de pildă, mergînd socio-hai-hui pe drumurile patriei, am văzut ceva care m-a pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai răspîndit : o referință explicită la un trecut de demnitate prin personajul carismatic și ușor misterios al haiducului, un topos neaoș și pitoresc, alintat cu duioșie prin diminutivul fîntîniței și apoi afirmarea fermă și irecuzabilă a unicității : sîntem
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca un adevăr demonstrat și verificat prin practică. Pe când a te simți englez nu-i același lucru. Așadar, până la urmă, noi suntem cei ireali. Nu, nu, nu, răspunse Hattie. Nu trebuie să răsuciți lucrurile în felul ăsta. America este ceva imaginar. California e imaginară. — Ah, California... Desigur, îmi plac Munții Stâncoși, îmi place Colorado, fiorul singuratic al zăpezii în noapte și plopii tremurători roșii, apoi liliachii, și lumina, dar cel mai mult cred că-mi plac orașele fantomă. Nu natura sălbatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
AFACERILOR EXTERNE ȘI AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Michel Maffesoli este profesor de sociologie la Sorbona, director al Centrului de studii asupra actualului și cotidianului pe care la fondat împreună cu Georges Balandier în 1982, director al Centrului de cercetare asupra imaginarului și director al revistei internaționale Sociétés. Este autor, între altele, al următoarelor cărți: La conquête du présent. Pour une sociologie de la vie quotidienne (1979), La connaissance ordinaire. Précis de sociologie compréhensive (1985), Le temps des tribus. Le déclin de l
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]