7,709 matches
-
copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu mai suport nesiguranța zilei de mâine, nu / mai suport, îmi / astup urechile, urlu, bat din picioare"; o lume pe dos pare damnată în perpetuitate: "Vai, vai: atracții... atracții... în grădina / pentru discuții / filozofice (...) porcii / sunt lăsați în libertate". Surplusul imagistic însuși obosește inevitabil, drept pentru care confesivul încheie la modul compătimitor: "Ați / ajuns la capătul cărții, / sleiți". II Pe temporalități puternic diferențiate, în partituri vocale de o filozofie mai senină se organizează monologul despre neuitare din Când memoria va reveni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
faza a doua, se învață și se exersează deprinderi de coping, inițial în cadru clinic, apoi în mediu ecologic. Faza a treia oferă pacienților posibilitatea de a aplica deprinderile învățate în cazul unor stresori diferiți. Dintre tehnicile utilizate amintim tehnicile imagistice, jocul de rol, modelarea, expunerea gradată in vivo, repetiția comportamentală. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: - pentru abordarea stresorilor acuți (de exemplu, pregătirea pentru proceduri medicale, intervenții chirurgicale, performanțe sportive etc.): Altmaier, E.M., Ross, S.L., Leary, M.R., Thombrough
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
tip degenerativ, ireversibile, care afectează drastic valoarea lor funcțională, până la stadiul de paralizie totală. Gravitatea pierderilor de masă musculară este evaluată, într-o manieră mai simplistă, prin simpla măsurare a circumferințelor segmentelor examinate sau, mai modern, prin tehnici electrologice sau imagistice. Cert este însă faptul că lipsa contracției musculare privează fibrele musculare de alungirea sau scurtarea lor, cu repercusiuni negative asupra troficității musculare. În condițiile atrofiei musculare neurogene, adică prin denervare, în sprijinul acestei afirmații vin și rezultatele terapeutice favorabile obținute
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
noțiunilor diacronice de mecanizare, industrializare, sintetizare ori artificializare a umanului. Astfel, sintagma „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă care, prin relaționarea dintre om și testul Turing, insinuează prezența automatelor inteligente nu poate fi înțeleasă, în întregimea importanței sale diacronice, fără raportarea imagistică a omului la orologiul mecanic, sugerată de pildă de medicul și filosoful Julien Offray de la Mettrie în Omul-mașină în 1747. Sau fără stabilirea legăturii pitagorice dintre numere (substanța numericăă și fundamentul lumii sau „esența” umană, relație care a condus la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nucleu semantic. Dialogul dintre subiectiv și obiectiv, între microcosm și macrocosm, își are obârșia în procesualitatea imaginilor arhetipale, înțeleasă ca ritual. Dynamis-ul arhetipurilor dă naștere unui nou tip de imagine, imaginea mitică, transfigurând a-temporalitatea inițială în spațialitate cognoscibilă și imagistică. Prin ritual are loc inițierea omului în cunoașterea și construirea universului. Legăturile primordiale se desfac, la nivelul umanului, redefinit din perspectiva a-temporalului, locuirea fiind posibilă în secvențe existențiale, redimensionate mitic. Aflat într-o continuă căutare a universaliilor, individualul se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmă pare a avea un rol important și absența instinctului matern. Capitolul 29 SIMBOLURILE CULTURALE ALE SEXUALITĂȚII Definiție și caracteristici Nici un domeniu al vieții psihice nu este mai încărcat de simboluri și nu se exprimă mai bogat într-un limbaj imagistic codificat, de factură culturală, decât sexualitatea. Trebuie să vedem în „simbolistica sexualității” atât o modalitate de exprimare, cât și una de manifestare a unor pulsiuni fundamentale ale inconștientului, reprimate în forma lor de manifestare directă, imediată, nudă, de către o complicată
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
în cor:/ Ah, Ieremia, iar oiștea, iar gardul". Mircea Tomuș subliniază caracterul oral al poeziei lui Geo Dumitrescu, precum și faptul că poemele se desfășoară după o anumită schemă: "ele debutează prin expunerea propoziției respective, de cele mai multe ori o afirmativă detaliată imagistic, explicată într-un cuvânt, dezvoltată la modul baroc, după care urmează o adversativă, introdusa printr-un dar... caracteristic și care deține rolul principalului element opozițional în dialectica poemei; pot urma apoi fie explicații (introduse prin poante), fie o concesivă (deși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a poemului (balada își pierde epicul și primește accente de elegie, meditație, poeme ale iubirii vezi Doinaș); poezia devine un adevărat fenomen de cultură, livrescul capătă pondere și se cuprinde în lirismul existențial, nuanțând expresia, deschizând simbolurile și stratul imagistic al structurii poetice. Reflexivitatea este una din caracteristicile poeziei de azi, indiferent dacă sensibilizează ideea sau dacă poetul ne încântă prin proiecția imaginii, fiind preocupat de "cuvânt", de măsura comunicării prin "cuvânt". De semnalat procesul de conceptualizare prin artificiul retoric
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un ținut fabulos, cuprins în formulă clasică, suprarealistă sau chiar dadaistă. Horia Zilieru îl reînvie pe Ion Barbu sau pe Emil Botta, amintind de tehnica imagistică a "Cântecului pentru nunțile necesare": "Beat, din zale/ siderale/ scoate/ telescoape scufundate". Se poate vorbi la Horia Zilieru de un univers floral, de motive de ceramică, de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poeții opun rezistență tehnicizării existenței, impun poeziei ideile moderne cunoscute științei și filozofiei 1 (fizica, matematica, geometria devin discipline cu mari deschideri simbolistice). Surprindem și încercarea de a fugi de această vastă și impunătoare cuprindere a realității exterioare prin experimentul imagistic, printr-o poezie ostentativ intimistă, o elegie mai mult contemplativă decât sfâșietoare. Poeții se vor, unii, sentimentali, iar alții caută în formula poeziei de notație sau de cântec folcloric o suprafață liniștită, deschisă înțelegerii, fără spaime și drame,într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
absurdă, cu subînțelesuri, paradoxală. Poeții au asimilat dadaismul, expresionismul, suprarealismul, ermetismul. Simțim prezentă elegia, ca urmare a redescoperirii liricii eline, precum și traversarea unui spațiu poetic ce are ca punct de plecare pe Baudelaire, Rilke, T. S. Eliot, Paul Valéry, experimente imagistice care presupun asimilarea marinismului și gongorismului, fără ca personalitatea artistică să le fie estompată. Pe Louis Aragon, Blok, Maiakovski îi simțim mai puțin prin imagistica violentă decât prin spațiul sufletesc continuat într-o întrupare nouă, așa cum apare la N. Stănescu, A
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Republicarea poeților citați,dar și prezența în epocă a unor mari personalități ca Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi contribuie la substanțializarea poeziei, la diversificarea ei. Așa cum s-a mai spus, Ion Barbu, T. Arghezi au influențat mai mult stratul imagistic, forma poeziei; Lucian Blaga, Bacovia, Macedonski și Eminescu sunt asimilați nu numai în tehnica poetică, ci și în unitatea pe care aceștia o realizează între "viața lăuntrică și cea exterioară"3. Sentimentul pustiului și al însingurării nu se opune lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot mai evident, spre o poezie reflexivă, cu digresiuni intelectualiste, indiferent dacă motivele, pretextele țin de tradiție, de poezia satului, sau se sprijină pe idei încorsetate într-un sistem imagistic mai complicat. Le rămâne comun crezul umanist, peisajul românesc, credința în mesajul ancorat în existența noastră de zi cu zi. Există aici o "artă" creată parcă în întregime în umbra marilor personalități interbelice, sau chiar a contemporanilor, în filiația ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ne mărturisește: "Mi-e frig și urât". De aceea mai încearcă senzația de ardere în contact cu universul la temperaturi pasionale: Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să-mi semene". Fără să fie expresionistă în realizarea tehnicii imagistice, este sedusă de stările-limită: răul și binele, frumosul și urâtul, râsul și plânsul, purul și impurul: "Caut începutul răului/ cum căutam în copilărie marginile ploii". Dragostea îmbină atracții senzuale și materne: Numai iubirea dintre părinți și copii/ E sămânță/ Iubitul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din foc/ Cozma Răcoare în dreapta cu hangerul./ Îi zornăiesc pistoale la mijloc,/ Privirea-i cenușie cum e fierul./ Călare se înalță-amenințând/ Și umbra lui acoperă tot cerul." Flăcările satanice, dansul ritual în jurul focului, groaza și spaima fulgerării, toate anticipează registrul imagistic din "Moartea căprioarei". Despre Ion Brad, Ov. S. Crohmălniceanu spunea că "are memoria istorică a generațiilor de iobagi ardeleni și le trăiește obsesiile în chipul cel mai natural cu putință, în însăși alcătuirea cea mai intimă a ființei sale": " Da
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Rău ne dă poate cea mai realizată poezie patriotică dacă ne gândim la nivelul liricii perioadei 1950-1960. La Al. Andrițoiu, prezentul capătă întindere, ca la Geo Bogza, prin evocarea eroilor Ardealului cu o anume nostalgie a trecutului, exprimată în "simetrii" imagistice, în lumini de cristal: "Departe zilele precare/ Ca regii dacilor s-au stins/ Un veac izbește, altul doare,/ În trupu-mi subțiat și nins" ("Departe"). Un întreg univers de efigii se desprinde din "Oraș": statuile, muzeele, cronicile, bijuteriile, medaliile, toate însă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de clipele lucide ale constatării. Și totuși, zahărul îndulcește gura pentru un nou pahar de ceai". După cum ușor se poate constata, un dar al regizorului este acela de-a contura un spectacol, în cîteva rînduri. Cuvintele au aici o încărcătură imagistică extraordinară! Au spațialitate! "Eroii nu știu să trăiască. Și undeva, în Africa, e o arșiță cumplită. Toaca bate și orele trec, toaca bate și orele vin. Această lume își conturează, surprinzător de firesc, sfîrșitul". Scrii cinci cuvinte și faci cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tendințe în Europa Occidentală), pune în discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile, într-o plastică monumentală, excelent ritmată dinamic și imagistic, între fundalul când albastru siderat (închipuind biroul stingher și fantast al utopiei spulberate), când străjuit de o pânză imensă pe care se prelungesc cruci și morminte, unde își dorm somnul de veci speranțe, vise și cadavre, montare denunță eșecul idealului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
textului, astfel încât fiecare secvență textuală participă la relevanța estetică a creației; procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel al conținutului (planul semnificațiilor, lumea semantică). Reunirea celor două planuri generează un sistem complex de semne. Textul literar se structurează pe mai multe niveluri: fonetic, lexicosemantic, morfosintactic, stilistic, imagistic, tematic. Fiecare creație literară este o operă deschisă, permițând mai multe interpretări, diferite de la o epocă la alta, de la un lector la altul. 2. ELEMENTE DE STRUCTURARE A UNIVERSULUI FICȚIONAL 2.1. Teme și motive literare Tema operei literare (fr.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se pun tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin intervenții publice și mediatice cu tot felul de etichete la care ei nu au aderat și de la care nu s-au revendicat niciodată. Elementul lingvistic și o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sfântă și clară"). La nivel fonetic remarcăm muzicalitatea vocalelor "u" și "â", care creează impresia de melancolie, în versuri de 12 silabe, fixate într-o schemă neobișnuită de ritmuri: un coriamb, doi dactili și un troheu. Poemul e un ansamblu imagistic și simfonic în același timp. Floare albastră Inclusă în tema naturii și dragostei, poezia Floare albastră dezvoltă și idei filosofice: cunoașterea terestră (Aproapele) și cunoașterea infinită, absolută (Departele). Fiind considerată o meditație asupra cunoașterii și fericirii, această poezie sugerează condiția
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poate ajua la descifrarea textului blecherian. La Blecher nu vom întâlni însă nici pesimismul decadenților influențati de teoria schopenhauriană a voinței și nici descurajarea ca efect al acestuia. Ceea ce apropie textele lui Blecher de cele ale scriitorilor decadenți este excelența imagistică, aproape picturală a operei. Existența realităților paralele atât de minuțios create de Blecher ne trimite cu gândul la teoria aristotelică a imitației care, conform filosofului grec, nu este altceva decât capacitatea omului de a crea lumi fictive, cu o ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
constau în selectarea unor caracteristici comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care, prin generalizări și esențializări, sunt implicate în concepte. 22. Generalizarea și abstractizarea se vor realiza doar în proporția în care le va permite senzorialitatea și simbolul imagistic implicat. 23. Comparația este raportarea unor obiecte, fenomene sau trăsături ale acestora la altele asemănătoare sau diferite. Aceasta se realizează prin analiză și sinteză. 23. Comparația se realizează pornind de la concret, prin analiză și sinteză, spre abstract, la început numai
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]