3,989 matches
-
și singurătatea ei. Fastuosul naivității și al spectacolului, travestiul și brutalitatea, optimismul și simplitatea și caritatea, bigotismul și confreria, exercițiul ludic și exercițiul fizic, halucinanta, perpetua antropomorfizare Își află, În opera „naturalizatului” artist, ecoul specific, inconfundabil. Nu este Întâmplător că imigrantul a ajuns dincoace de Atlantic cu un pașaport falsificat de el Însuși, nici că imaginile din repertoriul artistului sunt ale unei geografii cerebrale și migratoare, de pribeag. Un pribeag care refuză nostalgia matricei originare, se lasă În voia unei disponibilități
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dar nu moare, ceea ce m-am hotărît să numesc literatura de apartament, a unei antropologii comode, moi, debile. În cursul deceniului opt, ideologiile se prăbușesc: disidența comunistă Începe să fie susținută de intelectualii francezi de stînga, Sartre și Foucault primind imigranți politici chinezi la Paris; creșterea economică se oprește după 1973, criza se adîncește În jurul lui 1980; structuralismul devine steril, la fel și muzica serială abstractă, laolaltă cu muzica ușoară franceză, la chanson franșaise, primul fiind Înlocuit de o gîndire tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
toate cu măsură. și o face mai ales În Unguroaica, o “amuletă” mică, cel mai bun roman holderian fără Îndoială, unde prospețimea și cvasi-ermetismul unei scriituri altminteri intime, timide chiar, pun umărul la povestea unei fascinante familii de nobili maghiari imigranți. Vera Ferenczi, mezina, se detașează printr-o apariție fragilă și demonică totodată, decupată din albumul sublim al marii literaturi ruse de sfîrșit de secol XIX. Familia Ferenczi, locuitoare a Pensiunii Esterhazy, este tarată un neam de sincigași, după cum se povestea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-l piardă În anii 1990. Premiile literare franceze contează tot mai puțin În afara Franței, ceea ce dovedește o inadcvare dintre gustul juraților și sensibilitatea contenporană. Încurajarea literaturii francofone nu dă Încă rezultatele excepționale pe care le au cărțile scrise de anglo-saxoni imigranți ca Salman Rushdie. People-izarea literaturii franceze tinde să se provincializeze, referințele ei fiind foarte puțin cunoscute În afara granițelor naționale. Beigbeder a publicat romanul 99 F la momentul oportun: un roman francez care vorbește despre „ontologia publicității” a Încetinit puțin declinul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
necesității reconceptualizării dinamicilor migratorii actuale și în urma observației că, de multe ori, modelele clasice de migrație, care se încheiau prin stabilirea în contextul de emigrare (prin asimilare sau încorporare), au fost înlocuite în multe cazuri de practici mult mai diversificate. Imigranții nu mai aleg să se raporteze doar la un singur context (adică la cel de emigrare), ci dezvoltă relații constante cu țările de origine chiar la a doua sau la a treia generație, cum este, de exemplu, cazul spațiului transnațional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aleg să se raporteze doar la un singur context (adică la cel de emigrare), ci dezvoltă relații constante cu țările de origine chiar la a doua sau la a treia generație, cum este, de exemplu, cazul spațiului transnațional dezvoltat de către imigranții turci între Germania și Turcia (Faist, 1999). Dintre cauzele acestei schimbări sunt luate în considerare, pe de o parte, schimbarea structurii capitalului și a relațiilor dintre capital și muncă la nivel global (Glick Schiller et al., 1997, 81), inegalitățile sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mari în trei etape: formularea inițială de către N.Glick-Schiller et al., articularea teoretică de către Alejandro Portes și, în fine, introducerea și dezvoltarea conceptului de spații transnaționale de către Thomas Faist 4. În formularea inițială, prin transnaționalism se înțelege procesul prin care imigranții susțin simultan relații multiple între societățile de origine și cele de emigrare. Transmigranții sunt acei migranți implicați în construcția de câmpuri sociale ce traversează frontierele culturale, geografice și politice ale statelor naționale (Glick-Schiller et al., 1994, 73). În aceeași măsură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frontierele culturale, geografice și politice ale statelor naționale (Glick-Schiller et al., 1994, 73). În aceeași măsură, într-o formulare ulterioară (Glick-Schiller et al., 1999, 81), aceștia consideră că, spre exemplu, migranții sezonieri nu sunt transmigranți; pentru a fi transmigrant, un imigrant trebuie să se stabilească și să se încorporeze în societatea de emigrare și în același timp să întrețină relații multiple cu societățile de origine. În plus față de această primă formulare, în încercarea de a evita confuzia terminologică și de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primă formulare, în încercarea de a evita confuzia terminologică și de a aduce mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
13% din economie (Vertovec, 2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Inițiativele personale sunt rare, cu evitarea constantă a situațiilor noi și a asumării inclusiv a unor riscuri minore. Neofobia este patognomonică și accentuează teama de orice responsabilitate a evitantului. Comportamentul evitant poate fi condiționat cultural, așa cum se întâmplă în cazul imigranților. Dinamica structurală evitantă este racordabilă unei atitudini parentale de genul: „Nu te acceptăm, ceilalți nici atât”, care favorizează binomul hiperprotecție-depreciere și cultivă sentimentul autodevalorizării. Concepția despre sine - „Sunt diferit, nepotrivit și temător de a nu fi respins” - favorizează anxietatea, fatigabilitatea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sănătate și de asistență socială va incepe să scadă. Pe piața muncii vor intra, începând cu 2007, generații puțin numeroase iar numărul de salariați nu va crește foarte mult chiar în eventualitatea unei creșteri economice constante. Ca urmare, recurgerea la imigranți va deveni o necesitate în 5-6 ani când intrările de forță de muncă tânără vor fi foarte mici și vor fi reduse ponderile studenților în fiecare cohortă și de plecarea tinerilor (și așa foarte puțini) spre slujbele mai bine plătite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și după intrarea României în Uniunea Europeană. Ambele evenimente - revoluția din 1989 și aderarea la Uniunea Europeană, cruciale în evoluția societății românești, s-au produs nu atât în temeiul unui proiect teoretic românesc cât datorită presiunilor și intereselor externe. Discriminarea românilor ca imigranți Dacă prin discriminare înțelegem refuzul accesului membrilor unui anumit grup la resursele sau recompensele ce se acordă numai grupurilor dominante din societate, atunci putem susține că românii migranți în țări europene cunosc acest tip de reacție. Discriminarea în spațiul european
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că românii migranți în țări europene cunosc acest tip de reacție. Discriminarea în spațiul european nu-i vizează în mod special pe români. Polonezii de pildă cunosc și ei acte de discriminare în spațiul public european, ceea ce-i determină pe imigranții polonezi să părăsească Marea Britanie din cauza nivelului ridicat al infracționalității și rasismului, așa cum se relatează în pagina online a publicației The Observer ( HYPERLINK "http://www.mediafax.ro" www.mediafax.ro). În cursul anului 2006, 16.000 de est-europeni au părăsit Marea Britanie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au părăsit Marea Britanie, față de doar 3.000 în 2005. După un alt ziar britanic The Sunday Times președintele noii Comisii britanice pentru Egalitate de șanse și Drepturile Omului a propus autorităților britanice adoptarea unei decizii prin care o parte dintre imigranți ar trebui să achite impozite mai mari pentru servicii publice precum educația, sănătatea și asistența socială. Inițiativa este semnificativă pentru tendințele de protejare a bugetelor naționale. Nici în România nu va dura mult timp până se vor reglementa raporturile dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migratorie se înțelege deplasarea populației dintr-o localitate în alta sau dintr-o țară în alta, însoțită de schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu (Sora, Hristache, Mihăescu, 1996, 201). Migrația sau migrațiunea se referă la deplasarea în masă de pe un teritoriu pe altul a unor triburi sau popoare, determinată de factori economici, sociali, politici (Breban, 1987, 625
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de cetățenie și țara ultimului domiciliu, chiar dacă criteriul se suprapune de obicei. Țara de origine a devenit astăzi un criteriu universal folosit în statisticile naționale și internaționale. Incapacitatea de a menționa dacă „originea” face referire la locul de unde a venit imigrantul, locul unde el locuiește sau locul de naștere reflectă faptul că marea majoritate a acestor cazuri sunt la fel și distincția nu este necesară. Ca regulă, un emigrant născut într-o țară va fi cetățean al acelei țări și va
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mobilității. Clasificarea de mai jos încearcă să identifice cele mai importante categorii de migranți cu calificare înaltă (Salt, 1997, 6). Deși încearcă să facă o deosebire între grupurile care sunt conceptual diferite, este imposibil de evitat anumite suprapuneri între ele. Imigranții permanenți și oamenii de afaceri nu sunt incluși. Corporate transferees (transferul personalului în cadrul corporațiilor). Acești oameni se deplasează intenționat în cadrul marilor corporații. Mișcările lor sunt cauzate de un larg spectru de motive și pentru perioade diferite de timp. În mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reacțiilor sale și a celor pe care le provoacă este reprezentativă pentru raporturile pe care o societate le întreține cu alta. Ea își construiește astfel, în mod necugetat, o imagine pe care o arată celuilalt "sălbaticul", "colonizatul", pretinsul "sub- om", imigrantul venit din sud sau individul pe care norma îl condamnă din cauza orientărilor sale sexuale. Mai mult decât în fața extraterestrului, diferit prin esență, angoasa și teama sunt cu atât mai puternice cu cât mutantul este apropiat fizic de omul "normal". SF
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rol de a promova norme și valori în societate, în general (atenția societății față de copil, față de cum e crescut, față de familie). în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
idei; al treilea pas - intelectualii francezi reiau pe cont propriu exemplul românesc în cărți, articole sau cursuri; al patrulea pas - elitele românești își apropriază interpretarea pariziană și o difuzează în țara de origine. Istoria, bine documentată 52, a relațiilor dintre imigranții români și Jules Michelet ne ilustrează toate aceste faze. Mai întâi, a fost contactul cu actorii "centrali" și înțelegerea preocupărilor lor: este ceea ce se întâmplă în jurul lui 1845, imediat după apariția volumului Le Peuple, când mai mulți români ajung la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Au fost publicate date statistice cu numărul catolicilor germani din statele germane, cât și a celor din afara acestui spațiu. S-au prezentat măsurile adoptate de responsabilii religioși din Germania pentru păstrarea identității cultural-religioase a acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei, prin schimbarea redactorului responsabil, în persoana lui G. Wetze. S-a intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care s-a răspândit virusul C, poate sugera că heterogenitatea geografică apare în relație cu expunerea la factori de risc și momentul expunerii, mai degrabă decât o predispoziție genetică. Studiile la populațiile migrante au arătat că la prima generație de imigranți riscul pentru CHC este același ca și în țara de origine dar riscul scade la descendenți [12]. Incidența CHC poate varia și la nivel de țară, la diverse grupuri etnice și rasiale. In SUA, incidența și mortalitatea prin CHC au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
C, poate sugera că heterogenitatea geografică apare în relație cu expunerea la factori de risc de mediu și momentul expunerii, mai degrabă decât în relație cu o predispoziție genetică. Studiile la populațiile migrante au arătat că la prima generație de imigranți riscul pentru CHC este același ca și în țara de origine, dar la descendenți riscul scade [12]. Nu se cunoaște o susceptibilitate genetică predeterminată pentru CHC. O serie de studii urmăresc eventuale modificări primare ale unor gene care codifică enzime
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]