5,812 matches
-
grosolan cu cărbune, dar un ochi cât de cât format nu putea să nu observe de la început rafinamentul estetic, duetul grafic coerent și emoționant al unui mare artist, al cărui nume, din motive evidente, prefer să nu îl amintesc. Măsuțele imitau, din esențe prețioase de lemn și stucaturi aurite, butoiașele de sardele în jurul cărora stăteau acționarii de altădată. Halbe de cristal imitau aspectul barbar al celor de sticlă ieftină, până la nuanța lor verzuie și ciobiturile artificiale. Filtre mohorâte împrăștiau o lumină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
coerent și emoționant al unui mare artist, al cărui nume, din motive evidente, prefer să nu îl amintesc. Măsuțele imitau, din esențe prețioase de lemn și stucaturi aurite, butoiașele de sardele în jurul cărora stăteau acționarii de altădată. Halbe de cristal imitau aspectul barbar al celor de sticlă ieftină, până la nuanța lor verzuie și ciobiturile artificiale. Filtre mohorâte împrăștiau o lumină morbidă, de faclă de seu, amestecată cu valurile de fum albăstrui, ca al trabucurilor de altădată, dar acum parfumat cu mosc
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
primul rând generoase. Așa suna motivația juriului când mi-au dat Premiul Național: "Pentru umanitatea nobilă și generoasă a cărților sale, pentru deplina stăpânire a unei limbi expresive." Când Ruletistul apăru în sală, îmbrăcat în bizare fâșii de stofă care imitau, cu gust, zdrențele, și când șeful de sală, deghizat în patron, deschise cutia pe care-o adusese sub braț și prezentă publicului un superb Winchester (acum într-o colecție particulară) cu mâner de fildeș și țeava scânteietoare, ni se opri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mimeze o formație muzicală. Unii se crăcănau cât puteau, își îndoiau genunchii, se lăsau pe spate și, mișcîndu-și mâna stângă pe un grif imaginar, lovind cu degetele mâinii drepte niște corzi imaginare, scoteau din gură sunete stranii, care voiau să imite zz-urile de chitară. Alții băteau pe bancă un ritm asurzitor. Toți aveau în acele momente o mimică exaltată, toți știau ce cântă, pentru că ei cunoșteau discuri întregi pe de rost, notă cu notă, așa că dacă unul începea câteva măsuri dintr-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
violeți ai geodelor de ametist. Pietrele prețioase, lustruite, cuminți, falsificate, păreau niște indivizi anodini, civilizați, alături de aceste divinități ale unui mundus subterraneus dezvăluit de știința lui Athanasus Kircher. Opalul, safirul, turcoaza, berilul și turmalina încercau să rivalizeze cu marile diamante imitate din sticlă ieftină: Marele Mogul, Koh-i-noor-ul mare și cel mic, fascinanta "piatră a lunii" numită și diamantul Stewart, imensul Cullinan, mai mare ca o minge de tenis, Piatra Sudului.Vedeam fața Ginei reflectată în toate vitrinele. Se prinsese și ea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu se farda niciodată), un ruj dintre cele mai ieftine, mirosea a lavandă proastă. Mie însă îmi plăcea, pentru că-mi amintea de mirosul parfumat al anumitor bomboane discoidale, roze, făinoase, numite "cerceluși". Pe Zizi o ținea în poșeta ei care imita pielea de crocodil. După multe ocoluri pe străduțe necunoscute, trecând pe lângă școli galbene și turtite, cu cercevele verzi la ferestre și cu acoperișuri maro, pe lângă centre de butelii unde era mereu coadă și centre de sifoane dominate de-o uriașă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
însă mi-o amintesc rânjind veselă și întinzînd mâinile către cadourile care ni se puseseră înainte, pe masă: câteva bomboane și o căprioară de cauciuc, legate în țiplă. Și, cred, o ciocolată dreptunghiulară. Femeile gătite cu tot soiul de mărgele imitând perlele și bărbații în cămăși mi se păreau niște giganți. Priveam în sus spre fețele lor pierdute în lumina becurilor roșii. Erau neîndurători, terifici. Dar vara nu stăteam în casă, ci imediat fugeam, cu Marcel după mine, în curte. Chombe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu ochii închiși și brațele depărtate. Aveam o senzație de libertate absolută, o sete de... de ce? - nu ne dădeam seama, dar era în noi un dor, o tânjire. Ne strâmbam și ne arătam colții, răcneam gutural, încercînd toate s-o imităm pe Garoafa care, cocoțată pe catedră, încremenise ca un idol și urla spre lună ca o cățea. Coronița i se rostogolise, iar floarea de gura-leului atârna frântă. Încercam să sărim peste foc și de mai multe ori a fost cât
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fiecare dată linia melodică se schimba, volutele sonore și mai mult decât sonore se răsuceau altfel, în compoziții mai puternice și mai pătrunzătoare decât tot ce realizase vreodată geniul artistic al oricărui compozitor. Căci, în aceste momente, arhitectul nu mai imita stiluri și modalități deja existente, ci devenea el însuși un supraartist și un suprainterpret. De-a lungul deceniilor, întreaga mentalitate umană se schimbase sub influența copleșitoare a arhitectului. Nu mai existau conflicte, pentru că singurul interes al fiecărei ființe umane era
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
metamfetamină în scopul de a gândi la fel ca dictatorul țării. În prezent, mii de tineri și adolescenți folosesc etnobotanice, alcool și tutun cu scopul de a uita anumite probleme familiale, sociale. Majoritatea tinerilor, care n-au cunoscut problemele, au imitat pe alții, poate zicându-și că vor fi în lumea fericirii, unde totul este roz, iar mama și tata nu-i vor mai «sâcâi» atât la cap. Însă adevărul nu-i acesta! Noi, viitoarea generație, trebuie să fim foarte prudenți
Ce pot cauza drogurile?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Stan Georgiana, Honciuc Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1990]
-
într-un mod direct, fără intermediari și nume false imprimate de voința vulgului social. În acest sens, nemărturisirea sentimentului de profundă solitudine se împlinește pe fundalul unei deja survenite convingeri că această confesiune își îndreaptă deschiderea spre conștiințe ce doar imită înșelător atitudinea compasiunii depline. Odată cu implozia suferinței de ordin spiritual în miezul conștiinței proprii, sufletul trăiește procesualitatea graduală a mărturisirii de sine. Acest complex de metamorfoze interioare determină tranzitarea de la o stare naivă și credulă către una a lucidității și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
-aș... Poate ca o compensație pentru toate aceste mizerii, maistrul militar de la magazie mă premiază cu o pereche de bocanci noi-nouți, cu șireturi. SÎnt bocanci de parașutist, din piele, nu precum cei obișnuiți, cu catarame, dintr-o mușama oribilă care imită pielea. O face cu zgîrcenie, se vede pe fața lui ridată că Îi pare rău. Iar eu mă simt de parcă aș primi un premiu nemeritat, aproape că mă simt vinovat. Mă simt vinovat de parcă asta mi-am dorit toată viața
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o Înviorare caraghioasă, În pantaloni și maieu. Ai să vezi cum te-ai supus tuturor regulilor acestui colț de paradis - asta Însemnînd că În unele seri a trebuit să dansezi tango În dormitor cu vreunul din răcani, În timp ce alți răcani imitau o formație de muzică ce-și producea sunetul instrumentelor cu propria gură, spre delirul veteranilor. Ai să vezi cum ți-ai jucat șansele, prin toată această Încîlceală de oameni (care vede În tine altceva decît ceea ce ești), așa că Într-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu camerele de odihnă, iar dincolo de acestea, se află bazinul pentru copii și birourile Institutului. Baia Interioară o înlocuiește (dar, din nefericire, nu o copiază) pe predecesoarea ei din secolul al XVIII-lea. Aceasta din urmă, construită din piatră locală, imita cu succes (după cum se poate constata din stampe) băile antice. Cea actuală e construită din marmură și arhitectul ei, care s-o fi gândit și el că imită băile antice, a conceput ceva care seamănă cu o reproducere victoriană a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din secolul al XVIII-lea. Aceasta din urmă, construită din piatră locală, imita cu succes (după cum se poate constata din stampe) băile antice. Cea actuală e construită din marmură și arhitectul ei, care s-o fi gândit și el că imită băile antice, a conceput ceva care seamănă cu o reproducere victoriană a unei băi dintr-un harem. (Asemenea idee bântuia, pare-se, și mintea unui pictor local angajat să o orneze cu câteva fresce reprezentând scene clasice, dar proiectele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l împresurau la Dublin. Maică-sa era romantic pioasă, iar la Bruxelles continuase să se ducă la biserica anglicană și să cânte vechile imnuri cu vocea ei dulce, ușor bătrânească. Avea un glas plăcut de soprană și reușea să-l imite amuzant pe Richard Tauber.) Emma semăna cu tatăl lui, pe care-l iubise enorm; reverberațiile șocului pe care i-l pricinuise moartea tatălui încă se mai făceau simțite. Era, ca și tatăl lui, înalt, cu părul de culoarea paiului, buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
modă veche, cu vestă. (Numai că, în timp ce tatăl își comanda costumele la cel mai bun croitor din Dublin, Emma le cumpăra de ocazie.) Purta gulere cu revere răsfrânte și lavaliere și un ceas cu lanț (moștenit de la tatăl lui). Ca să imite pince-nez-ul tatălui, folosea ochelari fără rame, cu lentile înguste. Arăta ca un cărturar și ca un gentleman. Dar era și sportiv. Tatăl lui fusese un bun jucător de tenis și organiza jocuri de cricket la Dublin. (Pentru tatăl lui Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în orașul natal și anume fusese cooptat la montarea spectacolului Triumful Afroditei, a cărui premieră urma să aibă loc în luna iunie, echipa fiind subvenționată de Consiliul Artelor. În momentul de față, Tom era coautor cu Gideon Parke. Învățase să imite stilul poetului din secolul al XVIII-lea și compunea kilometri de versuri adiționale, despre care se spunea că sunt mai bune decât originalul. Printre acestea se număra și fermecătorul cântec pe care-l scrisese pentru băiețandrul (Simon, fratele Oliviei Newbold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mea îmi este dată pentru mai mult, pentru a privi spre înălțimi, iar Maria, o rog să mă tragă spre ea, spre ceruri. După sf. Liturghie, d.l Py mă plimbă puțin prin centrul orașului, arătându-mi o grădină care imită grădina de la Versailles a lui Ludovic al XIV-lea. Imi arată apoi și multe case care coboară, ca la Veneția, în apa râului Agout și-mi spune că în apele acestuia nu cu mult timp înainte oamenii prelucrau pielea animalelor
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ani de experiență. În ceea ce privește creativitatea sau originalitatea consilierului PR, aceste caracteristici sînt, practic, aproape imposibil de învățat, ele rezultînd din structura interioară a fiecărui individ în parte. Uneori, consilierii PR mai puțin creativi recurg la un anumit procedeu și anume, imită un anumit gen de creativitate dintr-o strategie luată dintr-un mediu și o aplică în alt mediu, unde nimeni nu a mai auzit de ea și, în acest fel, strategia apare ca fiind creativă. Uneori, acest procedeu este încununat
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
o carieră întreagă. Dar când nu dorești să cumperi nimic, n-are nicio importanță. Nestor trecu fără să zăbovească pe lângă următoarele câteva vitrine și se opri în dreptul uneia unde te îmbiau accesorii pentru picnic. Pe un covor de iarbă artificială imitând un teren ușor denivelat se putea vedea într-o margine un grătar de fier negru, sub gratiile căruia o lumină roșie avea darul să sugereze un strat de tăciuni fierbinți. Pentru cine nu credea în veridicitatea acelei imitații de tăciuni
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și o scoate seara de după gât. Un ștreang de cravată! Mazilu și-a luat inima în dinți și s-a apropiat și el de masa profesorului, chiar și așa, fără haină de chelner. Spune și el pe un ton batjocoritor-servil, imitându-și camaradul: Colegul meu are dreptate. Dacă nu doriți cașcaval cu piper, poate niscaiva gogonele? Sau castraveciori murați? Domnul Panciu se răsucește spre el. Îl privește cu mai multă atenție și pare să recunoască în acest al doilea picolo pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
structurată de nemișcare (imuabilitate) și perfecțiune. Prietenia sportivă devine aspirația ideală și reală către un ideal, perfecțiune, făurită cu dificultate prin prietenie sportivă, fairplay, armonie. Lumea fenomenală copie lumea ideală (a lumii transcendente), artele sportive sunt o copie inferioară, întrucât imită obiectele naturale, fiind còpii de gradul al doilea. Lumea fenomenală (a relațiilor sociale sportive) este structurată în trei faze: creștere, apogeu și declin. Lumea sportului preia ideea de bază a conflictului ca principiu social și supune concepția teoretică acceptării înfrângerii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fiind nu realitatea existentă, ci o realitate ideală, posibilă, „în limitele verosimilului și ale necesarului”. Prin competiție, imitarea luptei din război, prin conflict, sportivul se cunoaște pe sine, ca un practicant desăvârșit al acțiunii fizice și, etic, prin fairplay se imită acțiuni, ce creează o eliberare, prin milă și frică, simulacru real, apărut în legătura dintre sportiv și public. Arta sportivă nu înăbușă puterea de judecată a oamenilor (Arbitrul și Publicul sunt oameni/judecători similari forței metafizice), nu primejduiește echilibrul moral
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
conflicte. Dezvoltarea pieței sportive reflectă atât evoluția numărului de sportivi, cât și comportamentul acestora, în calitatea de consumatori ai sportului; de asemenea, piețele de consum vor ține seama de evoluția atitudinilor non-sportivilor, care, cu toate că nu fac sport, adoptă vestimentația sau imită comportamentul sportivilor; trebuie să identificăm prima lume, care constă în sportivi și apoi să extindem câmpul de cercetare, prin a colecta tipurile de articole dedicate sportului, lume cerută de consumatorii non-sportivi. Intrarea noastră în lumea magică a urechii și a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]