3,194 matches
-
de evrei pieriți la Auschwitz și a căror redobândire din acest motiv, n-a fost nici măcar solicitată, căci n-a rămas cine să le solicite și care, intrând în posesia călăilor, a ajutoarelor de călăi, ba chiar și a cetățenilor indiferenți față de destinul vecinilor evrei târâți în vagoanele morții, au servit la renașterea și înflorirea economică a Ungariei... Iată o întrebare fără răspuns... Dar fiindcă veni iar vorba de Auschwitz nici că s-ar putea să fie altfel, când vine vorba
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Plus, la eritromicină. Da, chiar și sub dogoarea celor 35oC la umbră, tot poți strănuta, tuși și chiar face temperatură. Mă rog bunului Dumnezeu să mă aibă în pază. Pe pista de la Otopeni, uriașa gînganie Boeing 737 pare a fi indiferentă la arșiță și înghite în măruntaiele sale totul. Oameni cu bagaje cu tot. Îl invidiez pentru că știu că se va opinti o dată și apoi va merge prin răcoare, la -50oC, brr! Nici chiar așa nu-i bine! Eu am apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Condițiile politice create după moartea împăratului Iosif al II-lea, dominate de efervescența refacerii constituționale a monarhiei, profund afectată de reformele iosefiniste, pe baza principiului restitutio in integrum, lansat de stările privilegiate și parțial de noul împărat, nu au lăsat indiferentă starea nobiliară românească din Bucovina, din rândul căreia făcea parte și boierul Vasile Balș. Asumând rolul de lider politic, în raport cu puterea habsburgică dominantă, aceasta se va arăta nemulțumită de contopirea Bucovinei în provincia mare a regatului Galiției (sub aspect politico-administrativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu plăcere ori de câte ori nu e În apele ei... Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și oriunde, templul s’a făcut din lut - precum acela getic de la Argedava -, lemn - la daci, slavi, bașca căptușeala din cedru a templului lui Solomon -, piatră - În Egipt, India, Grecia, Roma,... Catedralele Evului Mediu au folosit piatra. Toate trei materialele indiferente ca biocâmp fiind, mai au o proprietate: aceea de a acumula biocâmpul enoriașilor, ca și casa pe al locatarilor, din care apare o rezultantă nu numai specifică dar, În cadrul unei biunivocități om-construcție, un element de unitate, continuitate, atât În colectivitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nea negentropia revărsată de Soarele pe care norii Îl ascund pământului. Și așa, omătul, nemaiavând cu ce-și Întreține frumoasa cristalinitate ce-l făcea pufos, se tasează, iar În jurul buturugii vii apare un crater; nu și În jurul aceleia moarte, implicit indiferente. Dacă gerul se va mai domoli, vom purcede la tăierea viței, care nu va Întârzia, de cum va da căldura, să se pună pe „plâns“. Și adaug, prin spusele care urmează, un argument pentru cei care-i strâng „lacrimile“ Întru tămăduire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
puțin. Cum? Vine firesc altă Întrebare. Simplu. Efectul de piramidă e unul de formă, bazat pe „jocul“ suprafețelor și orientării lor. Dar suprafață pură nu există În lumea noastră. Orice suprafață se Întocmește prin participarea unui material. Și sunt materiale indiferente, altele antagonice, care diminuează efectul scontat, dar și altele care Îl intensifică. E preferabil a le folosi pe ultimele... Și, dacă tot discutăm despre antagonism, respectiv sinergism, să ofer un sfat inedit, căci multe din cele spuse se pot afla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de fapt din deșeul industriei de Îngrășăminte fosfatice, anume fosfoghipsul, care sunt radioactive (tot „lupul“ a declarat-o). Nu-i vorba de radioactivitate, căci „lupul“ vorbește acum de materiale inerte din punct de vedere radioactiv. Există totuși materiale de construcție indiferente, care lasă locuitorul casei În „bobii“ lui. Doar că sunt doar trei, dar larg răspândiți cantitativ: lutul, lemnul, piatra. Culmea, asta e casa tradițională: pereți din lut, (eventual) pe furci din lemn, acoperiți cu stuf, eventual câteva pietre, pe la colțurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
generațiile succesive care folosesc același templu. Ar rezulta și un rol social, ba chiar ecologic, al templului, pe care construcțiile moderne de acest fel, pline de beton, BCA, cărămidă, bașca fierul beton din zid și tabla de pe acoperiș - unde e indiferenta șindrilă? - nu-l mai pot realiza. Atenție! O spune „lupul“, pentru care slăbirea credinței creștine e maxima satisfacție. Dar se vrea generos... „pour les connaisseurs“. (Paranteză, ori mai precis un adaos la emisiunea care tocmai s’a Încheiat: „Lupul“ speră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar cu câteva găteje, locatarul bordeiului poate chiar huzuri; fără ca Natura să simtă ceva. Încă, lutul În care bordeiul e săpat, ca și cu lemnul care-i alcătuiește acoperișul, sunt nu numai cele mai naturale materiale, dar și cele mai indiferente pentru locuitori din punct de vedere energetic, acela În care omul excelează printr’o diversitate care face orice alt material, cu totul lipsit de indeferență, ba chiar cu „inițiativă“, bun pentru tată - de exemplu - dar rău pentru mamă. Iar indiferența
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românesc - e cât se poate de darnic În această privință. Nu-mi plac casele voastre, adică cărămida, betonul, BCA-ul, sticla, aluminiul care, cu „bio“câmp excedentar, vă stresează și pe voi, fără să știți. À propos: Există și materiale indiferente și, pe vremea când Încă respectați tradiția, din ele făceați casele, și pe placul meu, și Întru liniștea voastră: lemnul, lutul, piatra. Încă un à propos: piatra și lemnul vechilor biserici - ori, pe aiurea, temple - se impregnează cu biocâmpul enoriașilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu este întâmplător în lumea aceasta; căci întâmplare să fie când sămânța geniului stă să cadă unde nici nu te-aștepți ? Nu de comunicare și comuniune ține aceasta? Sau, nu și de comunicare-comuniune ? Cu cât lumea exterioară nu-i rămâne indiferentă insului care n-a sosit acolo decât prin hazardul divin, cu cât el rezonează mai mult și în alt chip decât ceilalți la toate acestea, cu atât noua lume, cea a creației, sau, mai exact, a recreației, este iluminată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
într-o scatulcă veche de fier ce era șurubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu economic, mulți ochi de vulpe și mulți bani albi, încât rafturile ei n-ar fi fost pentru nimenea indiferente 54. În ultimă instanță, ceea ce este important în toate acestea este faptul că spațiile fie ele interiore sau exterioare se deschid prin aceea că sunt introduse în locuirea omului după cum spune Heidegger 55; și, mai departe: Relația dintre om și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar fără talent propriu, adică purtătorii științei moarte (s.n.), mi-i închipuiesc ca o sală întunecată cu o ușă de intrare și cu una de ieșire. Ideile străine intră printr-o ușă, trec prin întunericul salei și iesă pe cealaltă, indiferente, singure și reci22. La cei cu talent, de-afară vin ideile într-adevăr reci și indiferente, dar ce societate, ce petrecere găsesc. În lumina cea mai vie ele-și găsesc pe cele ce s-asamăn, pe cele ce le contrariază, dispută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu o ușă de intrare și cu una de ieșire. Ideile străine intră printr-o ușă, trec prin întunericul salei și iesă pe cealaltă, indiferente, singure și reci22. La cei cu talent, de-afară vin ideile într-adevăr reci și indiferente, dar ce societate, ce petrecere găsesc. În lumina cea mai vie ele-și găsesc pe cele ce s-asamăn, pe cele ce le contrariază, dispută concesii și ideele cele mari, chintesența vieței sale sufletești, se uită la ele dacă și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se simte în fața unei lumi armonice (s.n.), care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu grămada din intelectul lui, tot astfel precum intrasă, necunoscute între ele, indiferente una față cu alta și unite doar esterior prin împrejurarea că ies din aceeași gură. De-aceea mulți oameni învățați vor simți cumcă au un fond negru (s.a.) în sufletul lor, deasupra căruia toată știința lor lunecă de la urechea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a ajuns și în fața Tribunalului. Maican se adresează patetic judecătorilor: "Îmi iubesc cu atâta pasiune profesia mea, căreia m-am dedicat 22 de ani, încât am legat-o inseparabil de însăși viața mea, așa că, dacă-mi distrugeți prima, îmi este indiferentă ultima". El a vorbit, el a auzit. A rămas dat afară. Tentativa de revenire la Iași (1936) a fost barată de Comitetul de Direcție al Teatrului Național, din care făceau parte și reclamagiii. Va fi reîncadrat abia în stagiunea 1941-1942
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
neliniștită să i se descurce băieții. Cât a putut, și ratele la mașini, la unele bunuri din case, mama le-a achitat. Când a fost vorba de construcția casei, a vilei celui mai mare, mama nu a rămas de loc indiferentă. Dă-mi mamă, dă-mi, când va fi gata casa, una din camere, ce una, și holul pe care îl vezi aici, îi arăta schița viitoarei lui locuințe, ca și baia de alături, uite de-aici, ale matale vor fi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe lângă el și l-au lăsat să moară ca un câine. Îi Înțepeniseră și hainele de ger, s-au rupt și-au sărit țăndări când au tras ca să-l dezlipească din balta aia de sânge Înghețat, dar trecuseră Înfricoșați sau indiferenți, dacă nu cumva or fi zis că-i beat, a căzut acolo c-a băut prea mult și lasă-l, că până la ziuă se trezește el, păi cum naiba? Frățiorul lor scump nu era vreun bețiv, nu fusese niciodată văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu mai gust acea bucurie care însoțea luptele noastre amicale de la început. Și asta mă face să mă simt vinovat și neloial față de prietenia lui neprefăcută. După cum se vede, lucrurile, pe care înainte le iubeam, mi-au devenit cu totul indiferente. S-au șters treptat din memoria mea. Reductio Simt răsărindu-mi în nări fire groase de păr ce se lipesc între ele, iar când îmi suflu nasul se desprind dureros coji îngroșate de piele, sânge și peri încrustați în țesutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de minuni, răpindu-le esența... Mă gândesc că, iată, parfumul acela fin o să se-ntoarcă la viață, împreună cu gustul catifelat al mierii. Vrăjitoare O pisica neagră, cu privirea demonică, mă așteaptă mereu pe după același colț. Ochii ei mă scrutează, aparent indiferenți; și totuși, izbutesc să citesc în ei tortura atroce a unui suflet nobil, încătușat într-un trup de animal. Poate c-ar vrea să-mi spună povestea lui: să fie oare aceea a unui prinț, victimă a făcăturilor maligne ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
comportamentul ei de prostituată. Deși era la fel ca mine de naivă, prin infantilitatea pură, instinctiv ea găsise deja modalitatea de a cântări prețul iubirii: cerea un fruct pentru fiecare legănare spasmodică a trupului nostru. Mi s-a părut total indiferentă la plăcerea mea... Participarea ei erotică era strict calculată. Mi-a trecut pofta să continui. De fapt, în ea se manifesta doar cochetăria unei viitoare curtezane. În clipele acelea, simțeam c-o urăsc. Poate că vocația mea de seducător fanatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Farmer (Scrisori de la un fermier american). Acesta a deschis drumul unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi credem în demnitatea, chiar în sacralitatea individului. Orice ar viola dreptul nostru de a gîndi prin noi înșine, de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tot atât de strălucitoare în ce privește drepturile noastre ca Stat suveran riveran. Reprezentanții celorlalte puteri, urmând singurele instrucțiuni ce aveau de a nu se împotrivi la crearea unei Comisiuni Mixte din care Austria să facă parte, au rămas mai mult sau mai puțin indiferenți, adică cu opinii diferite, de multe ori cu ele neformulate, mai toți și totdeauna nesiguri de vederile guvernului lor asupra tuturor celorlalte chestii"83. În aceeași zi, privind problema dintr-o perspectivă mai largă, a evoluției raporturilor bilaterale dintre România
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ale acestui fluviu gigantic care aproape că leagă Marea Nordului cu Marea Mediterană, este Austria irevocabil instalată la porțile Constantinopolului și strângând într-un cerc de fier toată partea orientală și pe cea meridională a Europei. Puterile europene nu ar putea rămâne indiferente în fața unei asemenea perspective, fără a eșua în misiunea lor. Franța și Anglia au interese de prim ordin de salvgardat în aceste părți ale continentului, Rusia, al cărei sânge a curs din abundență pentru emanciparea creștinilor și pentru înălțarea slavilor
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]