3,033 matches
-
știut el ce să facă. Zbuciumîndu-se în pat, Felix dădu pe întuneric cu mâna de pieptenele pe care îl pusese mai înainte lângă pernă. Capul Otiliei, încărcat de bucle date peste urechi, îi răsări din nou în minte, plin de inocență. Dacă exagera? Plecarea Otiliei era îndreptățită de mizeriile pe care le suferise în ultima vreme. Poate că Otilia a plecat la repezeală, după vreo ceartă cu bătrânul, și n-a avut vreme să-i lase vreo vorbă. Însă îi va
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alge, creând impresia unui fund de mare. Semiobscuritatea determină inițierea în cunoaștere, întoarcerea la forma primară a conștiinței, în care obiectele nu se pot distinge; subtextual, vizează negarea datului imediat, a tiparelor prestabilite, un fel de „analfabetizare” argheziană care instituie inocența, condiția accederii în spațiul originar: , metaforă a reordonării existenței potrivit propriilor dimensiuni afective și psihice, semnificație impusă și de imaginea peștișorului aruncat „unde «mistuirea» e mai puternică”. Plânsul și râsul se definesc ca extremele unei tensiuni create de noua condiție
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
în lume: prin ce fel de cotitură și de surpriză răul, ca realitate pozitivă a conștiinței, își face apariția în lume? Este binele, luat singur, așa de natural „dat“, există oare binele, în mod independent, ca stadiu de puritate și inocență, sau cere el mai curând, ca bine știut și înțeles, concurența stării opuse, conjuncția lui cu răul, concomitența celor două, a binelui și a răului, ca stări elementare, duble, ale conștiinței? Din punct de vedere magic - care nu este doar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
lasă cuprinsă, adică, de felul ei de a fi „sens“. Atunci, răspunsul la întrebarea „ce este viața?“ vine singur: este ceea ce simți când ai aflat cum este viața! Viața implică propriul ei pleonasm, răsturnarea ei în sens. Mirarea este mărturia inocenței de care suntem capabili, prospețimea noastră de a fi prezenți, dăruiți lumii înconjurătoare; dar, mai ales, nepătați de bănuială și curați de apăsarea pe care luciditatea prea mare o aduce cu sine. Cu cât ne putem mira, cu atât ne
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ceva, sau ce rol au ei acolo. Organizau, pe proprietatea lor de acolo, câteva concerte, cu public numeros, gen Woodstock. Și treaba asta, zic, nu costă bani? Sigur că trebuie să bagi mulți bani, mi-au spus ei cu o inocență uimitoare, dar noi facem câteva spargeri și obținem ușor banii de care avem nevoie. Am rămas înlemnit, nu-mi venea deloc să cred așa ceva, deși mi-am dat seama că așa era. Nu-mi puteam imagina spărgători decât niște brute
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de sărbătoare, în care viața își oferă caracterul multicolor. Numai că această vâltoare de culori, vârtejul amețitor al acestui amestec, îl extragi tu din formele vieții, nu ți le face cadou doar viața singură. Trebuie să ai oarecum în tine inocența de a privi viața ca pe o mișcare vie și spumoasă, și nu ca pe o secvență de imagini statice. Totul depinde de caracterul intrinsec în care ne apare „imaginea vieții“. Ea se poate reduce, fie la o suită de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în schimb de un vis foarte bizar. Cred că singurul vis care conține un coșmar inexplicabil și singurul vis de care-mi aduc și acum aminte, deși eram un copil cu adevărat copil, fără nici un fel de tendință de maturizare. Inocența cu care priveam atunci lumea nu se leagă în nici un fel de imaginea necruțătoare a acestui vis, făcut în zilele imediat următoare morții bunicului: în plin întuneric, pe o scândură lată, înaintează împiedicat, întrucât scândura nu e bine șlefuită, trei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
nu-mi resimt în niciun fel vinovăția. De fapt, răul exista în alăturarea celor două doamne, pe care doar eu o știam exact ce înseamnă. Brusc, mi-am amintit o neplăcută întâmplare a primei mele tinereți, când doar prea marea inocență mă împinsese într-un alcov devenit faimos în Bucureștiul acelui timp. Ani în șir mi-am refuzat amintirea penibilelor tandreți, a grațiilor veștejite ce nu reușeau să mă inspire și a semiadulterului silnic ce a întinat stima morală și intelectuală
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a grațiilor veștejite ce nu reușeau să mă inspire și a semiadulterului silnic ce a întinat stima morală și intelectuală pe care o purtam soțului ei. Mă înspăimânta teribil gândul că urâtul fapt ar fi devenit public. În schimb (o, inocență !), mă uimeam descoperind că un fapt jenant și după toate normele reprobabil nu-mi trezise nicio remușcare (în afara spaimei lașe că s ar putea afla ceva). Și nici cerul nu-și arăta intenția de a mă pedepsi : zi după zi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
buclele părului, ținîndu-i un timp capul între palme. "Să nu intre cineva", i-a șoptit Teoria. "E singurul motiv?" a întrebat-o. "Absolut!" a venit răspunsul, care a fost prima piatră solidă la temelia relației dintre ei. Sfînta sinceritate a inocenței! rupe tăcerea șoapta voalată de durere a Tamarei. Ne mai amăgim că sîntem scufițe, dar cei dragi și apropiați, cu suflet pur, nepervertit, ne distribuie corect, în roluri de bunică... Mihai a rămas cu privirea țintuită în adîncul oglinzii, fascinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
bogate. Pretotindene suntem împinși afară din această treaptă; părăsirea ei întru adevăr însă nu poate rezulta decât din simțul barei și din trebuința cea adâncă de unitate artistică în individ. Cum nu poate rămânea ceva în lumea morală în stadiul inocenței și cum momentul acela în care fructul cade din arborul binelui și-a răului e totodată și momentul când inocența moare, tot asemenea momentul trecerei din acest stadiu de entuziasmare artistică naivă și nemijlocită e acela în care reprezintatorul se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și din trebuința cea adâncă de unitate artistică în individ. Cum nu poate rămânea ceva în lumea morală în stadiul inocenței și cum momentul acela în care fructul cade din arborul binelui și-a răului e totodată și momentul când inocența moare, tot asemenea momentul trecerei din acest stadiu de entuziasmare artistică naivă și nemijlocită e acela în care reprezintatorul se desface, cum am zice, de afectul său și, așezând creațiunea poetică afară din sine însuși, o privește ca pe-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e straniu prin amestecul acesta de puritate și măreție naturală cu impuritatea utilizării lui istorice. Și, ca și cum în felul acesta ai putea exorciza Umbra Răului, simți nevoia să te înstăpînești asupra locului altfel, ― prin joc ―, cu gândul secret că, prin inocență și gratuitate ludică, spațiul acesta ambiguu s-ar putea purifica. Ce lucru minunat să îți propui să faci un concurs de "cine ajunge primul sus", la capătul celor 130 de trepte de piatră care taie amfiteatrul în două, să opui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Reprezentarea acestui studiu, în opoziție cu primul, este bucuria scurtă și reînnoită pe care poate s-o procure succesiunea unor săruturi date și obținute în grabă pe parcursul unei căutări nesistematice și febrile. În stadiul acesta erosul continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate erosul din inocență făcând ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate erosul din inocență făcând ca dorința să se exerseze din plin asupra obiectului ei. Dacă Papageno caută și descoperă fără să poată atrage ceea ce el a descoperit, Don Juan este atracția în exercițiu, care marchează cu semnul victoriei fiecare descoperire făcută. Papageno nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
edificată pe un fals al Istoriei. vineri, 21 iunie La Institutul de filozofie, în anii '70, aveam un coleg care, înainte de a deveni "logician", fusese croitor la Apaca. Avea în el o mitocănie rabelaisiană, deturnată și domolită de voluptatea și inocența cu care obișnuia să relateze scene al căror erou era și pe care, oricine în locul lui, le-ar fi păstrat pentru sine. Totul, în spectacolul pe care îl oferea acest om, era sporit de o fizionomie extraordinară: avea structura unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și foarte Îmbătrînit să se Întîmple orice, chiar o Împușcătură Îi trecu prin minte, dar degeaba: tăcere prelungită și teamă. Își luă inima În dinți și se uită la băieții tui: se uitau la el, Martita vorbi cea dintîi cu inocență, prefera șalău cu sos tartar, băiatul mai prostuț le atrase atenția că nevasta lui Bravano Îi ducea mîncarea la gură, șeful de sală Începu din nou să ia comanda, cineva spuse că a treia nevastă Îl Îngrijește foarte bine, Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bun, dar... —Spune-mi cât de fantastic sunt, rânji el. Și o voi face. — Ești cea mai amuzantă persoană pe care am văzut-o în ultimii trei ani, spuse Lisa fără să clipească. Comicul tău este un amestec unic de inocență și luciditate. Legătura ta cu publicul este solidă, iar felul în care îți calculezi timpul este impecabil. Semnează aici! spuse ea, scoțând un contract din geantă și aruncându-l peste masă. Încă puțin, dădu el din gene. În ciuda faptului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o mai fi pus până atunci. Ce a fost cu perioada aceea oribilă? Ce a provocat-o? Mike și-a luat ochii de pe șosea, pentru a se uita la ea cu o figură care exprima un amestec de reticență și inocență - el nu fusese un tată rău. Nu s-a întâmplat nimic, spuse el cu o jovialitate demnă de milă. Depresia este o boală, știi asta. Copii fiind, li se explicase că nu este vina lor că mama lor este cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
respectivă : Spre tine de-ai vedea venind un om ce-ar vrea/ Să te ucidă, tu - om drept, neprihănit -/ Ce-ai face atunci ? Ai cerceta de-i tatăl tău,/ Ori chiar pe loc l-ai pedepsi ? În final, corul admite inocența lui Oedip și socotește că el ar trebui să fie răsplătit prin apoteoză pentru injustele suferințe îndurate : Când chinuri și-atâtea năpaste/ Asupră-i nedrept se abătură,/ Ar fi o dreptate ca zeul să-i fie/ Prielnic și iar să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e că așa-i. Poate că prea cinstit pentru binele lui personal. PÎnă la urmă, toți preoții cu stofă de sfînt sînt trimiși În misiuni, doar-doar i-or mînca țînțarii sau peștii piranha. N-o mai fi chiar așa. — Binecuvîntată inocență mai ai, Daniel. Crezi pînă și În ZÎna Măseluță. Iar de nu, iacătă un exemplu: baliverna asta despre Miquel Moliner pe care ți-a debitat-o Nuria Monfort. Mi se pare mie că lihnita aia ți-a turnat mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
luni. Trecerea timpului nu le Îmbunătățea norocul, iar Julián făcea tot ce trebuia ca să fie În preajma Penélopei. Jacinta Îl ajuta, pentru a o vedea fericită pe Penélope, pentru a păstra vie acea lumină. Julián, În ce-l privea, simțea că inocența fortuită a Începutului se risipea și că trebuia să Înceapă să cedeze teren. Astfel, Începu să-l mintă pe don Ricardo pe seama planurilor sale de viitor, să afișeze un entuziasm de mucava față de viitorul lui În bancă și În finanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
deja moartă la Spitalul Clinic din Barcelona, la ora 18:15. 41 N-am mai aflat nimic despre Fermín toată ziua. Tata a insistat să deschidem librăria ca În orice altă zi și să afișăm o fațadă de normalitate și inocență. Poliția plasase un agent În fața scării, iar un al doilea supraveghea piața Santa Ana, adăpostit În portalul bisericii, ca un sfînt de ultimă oră. Îi vedeam zgribuliți de frig sub ploaia deasă ce venise odată cu zorii, suflînd pe nări aburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Jorge Aldaya, care, după două săptămîni, s-a dus să-l vadă. Acum nu mai emana teama și Îngrijorarea care Îl strînseseră ca Într-un clește În zilele din urmă. Acela era un alt Jorge Aldaya, adult și lipsit de inocența de odinioară. Orice s-ar fi ascuns În spatele mîniei lui don Ricardo, Jorge aflase. Motivul vizitei era succint: i-a spus că știa că el Îl ajutase pe Julián să fugă. L-a anunțat că nu mai erau prieteni, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de prietenul tău Fermín și de o fată În care lui i-a plăcut să vadă o nouă Penélope, de Bea ta. Vorbea de tine ca de un fiu. Vă căutați unul pe celălalt, Daniel. El voia să creadă că inocența ta are să-l salveze de el Însuși. Nu mai umbla după cărți, nu mai voia să le ardă și să-și distrugă urma lăsată În viață. Învăța să rememoreze lumea prin ochii tăi, să-l recupereze, În tine, pe copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]