3,937 matches
-
fie treapta reglatorie critică în modularea activității sale. O excepție importantă de la acest mecanism o constituie plachetele, care stochează TGF-? sub formă de granule intracelulare, din care acesta este eliberat sub formă activă odată cu activarea plachetară. După activarea sa, TGF-? interacționează cu receptorii membranari cu afinitate crescută, de tip RI, RII și RIII, dintre care cei de tip III au densitatea și afinitatea cea mai mare; interacțiunea TGF-? cu acest receptor este de tip non-semnalizant, complexul format fiind transferat pe receptorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu nefrina și CD2AP, prin intermediul capătului său C-terminal, contribuind probabil în acest fel la transducția semnalelor intercelulare. c) Zona occludens (ZO-1) ZO-1 este o proteină localizată la nivelul inserției celulare a SD, pe fața citoplasmatică a membranei celulare; aceasta interacționează cu citoscheletul actinic și participă la semnalizarea intracelulară printr-un mecanism tirozin-kinazic. Deoarece ZO-1 este o componentă a joncțiunilor intercelulare de tip strâns (tight jonctions), prezența sa este un argument care sugerează că SD este o astfel de joncțiune, modificată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
creștere a Ca++ intracelular, prin efect mediat de receptorii AT1. 3.6. Procesul microinflamației glomerulare Expunerea cronică a glomerulilor renali, în special a mezangiului, la mediul diabetic induce un proces în care numeroși factori (prezentați mai sus în mod analitic) interacționează în spațiu și timp, inducând modificări ale circuitelor normale de semnalizare intercelulară, precum și apariția unor mediatori anormali. Totalitatea acestor procese, care conduc în final la distrucția structurilor renale, este cunoscută în prezent sub denumirea de microinflamație glomerulară (MIG). De altfel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
modul mai mult sau mai puțin durabil în vederea desfășurării de activități sexuale. Comunitatea poate, într-adevăr, să fie efemeră (se întâmplă ca mai multe persoane să se afle în același loc în același timp și să fie disponibile pentru a interacționa sexual); dar poate fi și durabilă: cazul extrem este cel al confreriei care se bazează pe un cod simbolic propriu. Aceste comunități durabile, pe care le-am putea numi "instituite", ordonează activitățile sexuale în funcție de principiile împărtășite de ansamblul membrilor lor
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
selectivă / 141 Index / 145 Résumé /149 Abstract / 151 Lista figurilor Figura nr. 1.1. Piramida nevoilor umane a lui Abraham Maslow / 23 Figura nr. 2.1. Funcții educative în familia clasică / 32 Figura nr. 2.2. Cele patru forțe ce interacționează în formarea personalității unui copil / 33 Figura nr. 3.1. Principalele forțe din macromediul firmei / 45 Figura nr. 3.2. Modelul de comportament al consumatorului "Black Box" / 47 Figura nr. 3.3. Mixul de marketing educațional / 52 Figura nr. 3
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
nu se mai poate raporta exclusiv la rolul și finalitatea școlii în formarea copilului. Adaptarea copilului la programa școlară și la colectivitatea în care se instruiește este determinată și de statusul social al familiei sale. Există, practic, patru forțe care interacționează în formarea personalității unui copil cum sunt prezentate în Figura 2.2: Figura nr. 2.2. Cele patru forțe ce interacționează în formarea personalității unui copil Diagrama Euler ne arată că mărimea ariei create prin interacțiune va da indicații asupra
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
colectivitatea în care se instruiește este determinată și de statusul social al familiei sale. Există, practic, patru forțe care interacționează în formarea personalității unui copil cum sunt prezentate în Figura 2.2: Figura nr. 2.2. Cele patru forțe ce interacționează în formarea personalității unui copil Diagrama Euler ne arată că mărimea ariei create prin interacțiune va da indicații asupra succesului sau insuccesului copilului în viitor, în funcție de echilibrul dintre cele patru forțe. 2.3. Calitatea măsură a satisfacției consumatorilor de servicii
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
județul Argeș niște oameni foarte puternici, începând chiar cu președintele Consiliului Județean. Oamenii ăștia sunt pu ternici, iar asta înseamnă că au legături sociale foarte bune, lumea îi cunoaște, au rețele de patronaj aici, oameni care depind de ei. Cum interacționați cu ei? Nu putem să discutăm despre anumite persoane, deci nu pot face referire la un caz particular. Însă atunci când vin în instituție la noi, să știți că relația, de regulă, este cât de cât corectă. Oamenii aceștia nu se
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
că locuitorii din Rio (vreo douăzeci de milioane, nu mai mulți) sunt cam săraci, ceea ce îi face să scaneze de la o poștă bancnotele, monedele, lănțișoarele, broșele, brățările, inelele și tot ce se întâmplă să porți. N-are nici un rost să interacționezi cu ei din puerila plăcere de a avea în buzunar portofelul ticsit sau de a-ți arăta, printr-o verighetă, iubirea conjugală. Nu chiar ținuta adamică trebuie s-o ai, dar una, așa, mizând pe simplitate, austeritate, sărăcie estivală. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
perspectiva teoriei semnelor, care studiază relația dintre semne și utilizatorii acestora, pragmatica se referă, mai întîi, la "relația care îl unește pe emițător de receptor și care este mediatizată de comunicare"4. Astfel, este sugerată utilizarea comunicării politice pentru a interacționa conform unor modalități variabile, cum ar fi, printre altele, persuasiunea, convingerea, seducția, informarea, comandarea, negocierea, dominarea. Nu sînt implicate conținutul mesajului, nici structura unui sistem de comunicare, ci, mai degrabă, forma relației sociale care se stabilește prin comunicare. Din perspectivă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
complementului. Acesta este o componentă a sistemului imunitar a cărui denumire semnifică tocmai acțiunea sa de a susține, mai exact de a complementa, acțiunea anticorpului, asigurându-se astfel distrugerea antigenului. Complementul reprezintă un set de aproximativ 20 de proteine care interacționează, realizând o cascadă de reacții proteolitice. O celulă bacteriană infecțioasă, cu valoare de antigen, pătrunsă în organism, este lizată sub acțiunea unei asemenea cascade de reacții proteolitice reprezentând componenta complement a SI al organismului gazdă. Acțiunea complementului este desăvârșită prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor T potențial autoreactive în timus. Receptorii celulelor T pentru antigen sunt generați în timpul maturării acestora, în timus. Dacă celulele T interacționează puternic cu peptidul self, asociat moleculelor proprii de histocompatibilitate, ele sunt distruse chiar în timus. De fapt, numai aproximativ 1% dintre celulele T pot părăsi timusul, restul mor în țesutul timic. Este o moarte celulară programată genetic, o soluție impusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocite T, care se diferențiază și se maturează în timus;- limfocite B, care se diferențiază și se maturează în bursa lui Fabricius, la păsări, și în echivalenții ei funcționali, de la mamifere (măduva osoasă, ficatul, splina). În funcție de capacitatea lor de a interacționa cu antigenul specific, limfocitele sunt:- incompetente (imature), cele care nu recunosc antigenul;- competente (mature), cele care recunosc antigenul specific.Starea de competență este condiționată de prezența receptorilor prin intermediul cărora antigenele sunt recunoscute. Pe suprafața unei celule pot fi până la 100
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intraepiteliale ale mucoasei intestinale. Limfocitele T γ/δ exprimă markerul CD3 și recunosc antigenul printr-un mecanism asemănător cu acela al limfocitelor T α/β, adică recunosc epitopii asociați cu moleculele clasice CMH I și II, dar frecvent par să interacționeze cu molecule CMH neclasice, iar specificitatea interacțiunii lor cu epitopii antigenici este limitată. Aceste limfocite pot să recunoască antigene neconvenționale, ca de exemplu, proteinele de șoc termic și antigenele nepeptidice (glucidice). În general, limfocitele cu RCT-1 (γ/δ) sunt negative
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculele CMH exprimate pe suprafața celulelor epiteliale. Aproximativ 90% dintre celulele pre-T care ajung în zona corticală nu reușesc să traverseze joncțiunea cortico -medulară. Ele sunt supuse unui proces de selecție pozitivă, ce constă în supraviețuirea limfocitelor care recunosc și interacționează cu afinitate medie, cu moleculele CMH ale celulelor epiteliale. Limfocitele care nu generează un receptor care să recunoască moleculele CMH, dar și cele care leagă cu mare afinitate moleculele CMH, potențial inductoare ale conflictelor autoimune, sunt eliminate prin apoptoză (selecție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale dezvoltării celulei B. Proteinele OTF-1 și OTF-2 prezintă o secvență de aminoacizi aproape identică, la nivelul domeniilor lor de legare la ADN, divergența apărând în alte regiuni ale catenei lor polipeptidice. Domeniile divergente reflectă necesitatea ca aceste proteine să interacționeze și cu alți factori de transcripție cu specificitate diferită de gene sau de celule. În plus, influența secvențelor flancatoare ale octamerului asupra afinității de legare a OTF-1 sugerează că această proteină posedă o considerabilă versatilitate în capacitatea sa de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de celule. În plus, influența secvențelor flancatoare ale octamerului asupra afinității de legare a OTF-1 sugerează că această proteină posedă o considerabilă versatilitate în capacitatea sa de a influența transcripția multor gene. Fiecare dintre motivele E ale enhancer -ului CH interacționează cu proteine nucleare distincte, legarea fiind blocată dacă au loc modificări ale secvenței acestor motive. Datele actuale sugerează faptul că motivele EH nu influențează în mod direct specificitatea, dar influențează în mod cert funcția enhancerului (Sing și Berg, 1991). Proteinele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recombinare bacteriană. Dar expresia RBP-JK nu este specifică doar celulelor limfoide. Genele cu secvențe strâns înrudite se găsesc la organisme foarte îndepărtate filogenetic precum insecta Drosophila și drojdia Saccharomyces, cea de la Drosophila fiind identică cu un factor de dezvoltare care interacționează cu produsul genei hairless - o mutație recesivă letală, care la musculițele heterozigote conduce la un defect în formarea perișorilor de pe partea dorsală a corpului. Mutațiile care determină defecte în gena omoloagă RBP-JK, sunt letale recesive, iar în condiție heterozigotă acționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de macaz nu modifică cu nimic segmentele genice sudate VH-D-JH pentru regiunea variabilă a catenei H, astfel că izotipul nou rezultat în urma comutării va recunoaște epitopul aceluiași antigen. Dar, diferitele regiuni C ale catenei H au căi diferite de a interacționa cu antigenul, cum ar fi promovarea fagocitozei (IgG1) sau declanșarea unei reacții alergice (IgE). Schimbarea clasei imunoglobulinice implică doar segmentul genic CH, continuând exprimarea aceluiași segment genic VH. Astfel, un anumit segment genic VH poate fi exprimat succesiv în combinație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa I. Exonul care codifică pentru cel de al treilea domeniu extern din proteinele codificate de genele CMH clasa I prezintă un conservatorism mult mai înalt față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina prin punți S=S, de unde derivă și necesitatea conservării sale. Totodată acest domeniu prezintă omologie cu domeniile regiunii constante a imunoglobulinelor. Superfamilia imunoglobulinelor (Ig) cuprinde numeroase proteine implicate în comunicarea intercelulară și toate conțin cel puțin un domeniu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
8.2). Domeniile α1 și α2 formează regiunea înalt variabilă de legare a peptidului, pe când domeniul α3 și β2-microglobulina corespund structural unei regiuni de tip imunoglobulină. Analiza cristalografică a moleculelor CMH clasa I a arătat că domeniile α1 și α2 interacționează spre a forma o structură de tip adâncitură-platformă de sectoare pliate β-octocatenare (fig. 8.3). Încheietura dintre α1 și α2 (25Ǻ 10Ǻ 11Ǻ) poate lega un fragment peptidic de 10-20 aminoacizi, ceea ce este tocmai potrivit pentru legarea antigenului ce trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
α1 și α2 conțin o regiune variabilă cu două subzone hipervariabile care diferă prin peste 60 aminoacizi, de la un organism la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar al catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară de 12 kDa, codificată de o genă care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
TCR. Proteinele CMH clasa III se mai numesc proteinele complementului. Aceste proteine se întâlnesc în serul sangvin, din care cauză, locusul genic care deține informația ereditară pentru sinteza acestora se numește regiunea S, simbol derivat de la serum (ser). Proteinele complementului interacționează cu complexele antigenă-anticorp spre a facilita liza celulelor infectate. Aceasta este așa numita „cale clasică” a răspunsului imun umoral. Locii genici Qx și Tlα dețin informația ereditară pentru sinteza unor proteine aflate la suprafața celulelor hematopoietice murine, cunoscute și sub
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiuni hipervariabile sau determinatoare de complementaritate desemnate CDR, pe când regiunea variabilă a catenei β are patru asemenea CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-terminal al peptidului antigenic, pe când CDR1 al catenei β interacționează cu partea C-terminală a acestui peptid. Se admite că CDR2 al catenei β recunoaște molecula CMH, pe când CDR4 al acestei catene β nu participă direct la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β are patru asemenea CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-terminal al peptidului antigenic, pe când CDR1 al catenei β interacționează cu partea C-terminală a acestui peptid. Se admite că CDR2 al catenei β recunoaște molecula CMH, pe când CDR4 al acestei catene β nu participă direct la recunoașterea antigenului, ci mai curând, ar interacționa cu superantigenele. Mecanismul de formare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]