4,844 matches
-
defensivă poate comporta unele slăbiciuni și că un conținut net pulsional («explozie», «nervi») poate fi găsit chiar într-un ansamblu pe cât posibil neutralizat” (Rausch de Traubenberg și Boizon, 1976). Răspunsuri moralizatoare date la testul „Lăbuță-Neagră” ne permit de asemenea să intuim o formațiune reacțională, după cum subliniază Corman (1974) în legătură cu cazul Maryvonne. Extrem de anxioasă, tânăra manifestă în răspunsurile la testul „Lăbuță-Neagră” o reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este indecent, spune ea, să te săruți în plin câmp, în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de a atinge vioara») și confruntarea cu angoasa de castrare («el nu crede că va ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Analogiile dintre intelectualizare, raționalizare și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inconștiente”. Prin acest proces de „diluare”, pacientul nevrozat tinde să atenueze din incisivitatea dorințelor neîmplinite sau imposibil de satisfăcut care îl pun în mișcare. Eul nevrozatului este patologic dilatat, în timp ce paranoicul suferă, ca să spunem așa, de o „contractare” a eului. Intuim deja interesul pe care îl suscită un astfel de mecanism, constând în absorbirea a cât mai multe dintre elementele înconjurătoare pentru a face față unei realități prea frustrante. Căci, după Ferenczi, „în fond, omul nu se poate iubi decât pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lăsa înșelat de această „iluzorie indiferență”, punând-o pe seama unei incapacități de a înțelege gravitatea diagnosticului. Calmul aparent va fi o sursă de „necunoaștere, de neînțelegere și de nerăbdare” din partea apropiaților pacientului. Pe de altă parte, chiar dacă familia sau prietenii intuiesc ce se ascunde în spatele tăcerii pacientului care va muri, ei pot suferi intens din cauza lipsei de comunicare autentică. Într-un domeniu foarte diferit, a fost pus în evidență un alt risc atașat acestei apărări. Numeroase anchete, întreprinse în anii ’50
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a ajuns să practice tehnica psihanalitică așa cum este aplicată ea în prezent: bazată în special pe metoda asociațiilor libere și pe regula fundamentală de a nu-i ascunde nimic psihanalistului. „Analistul, scrie Freud (1940/1967), este persoana în măsură să intuiască inconștientul pacientului și care, comunicându-l acestuia, permite eului său să-și cunoască mai bine inconștientul.” În cazul nevrozelor traumatice s-a utilizat o altă tehnică, destinată să producă abreacția (rememorarea eficientă a unui eveniment traumatizant refulat): narco-analiza pe bază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
De aceea Cațavencu trăiește și ne dă o mână de ajutor politic și azi spre a face ridiculi pe cei de specia sa. Valoarea politică a artei de a crea tipuri, fugind de fabricația în serie și de observația satirică, intuind categorialul în unic, forțând conturul mediocru, o afirmă tov. Malencov: «În munca lor de creație pentru făurirea imaginilor artistice, artiștii, literații, oamenii de artă de la noi trebuie să țină minte totdeauna că tipic nu este numai ceea ce se întâlnește cel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de pe cea a artistului militant: combătând, înfierând, mobilizând lupta de clasă, deci educând), dar și cel mai notoriu prin operă și prin influență politică, Petru Dumitriu a contribuit din plin la lansarea nuvelei și, implicit, a autorului ei. Căci a intuit distanța dintre Marin Preda și ceilalți confrați, împreună cu care, construise până atunci fața valabilă a prozei, nume atât de frecvent citate și citite de noi în bilanțurile oficiale și nu numai: N. Jianu, I. Istrati, Ion Călugăru, Zaharia Stancu, Eusebiu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aidoma. Prin urmare, de ce să fim consternați când observăm diferențele? Și atunci se pune problema ce anume întreprindem spre a proiecta și a edifica acele mult visate punți de legătură? Mijloacele de apropiere între oameni nu sunt deloc simplu de intuit ori de descoperit cu ajutorul minților. Nici apropierea între religii, tradiții, ideologii diverse nu e la îndemâna oricui. Cunoașterea, comunicarea și comuniunea s-a realizat parțial și numai în anumite momente ale istoriei. Să poarte ele amprenta scurtei durate? Mereu intervine ceva
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
imagine (a uzi explozia unei bombe, fără a o vedea), ele indică natura indirectă a unui pericol ori a unei fapte. Aceasta înseamnă fie că cel ce visează nu are toate elementele pentru a judeca sau a acționa, fie că intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tirania poeticului, câștigându-și un statut și o anume identitate. (8) NOTE (1) Este foarte greu să faci un portret complet al ziaristului. Grăbit și mereu în priză, el trebuie să probeze câteva calități esențiale: Simț dezvoltat al știrii. Să intuiești din primul moment subiectul care se ascunde în spatele unei întâmplări aparent banale. Să fii atent și să observi că în jurul tău se petrec o mulțime de fapte despre care poți să scrii. Pasiunea pentru precizie. Precizia înseamnă trei lucruri: 1
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai este decât un stimul printre alții, înecat în masă. Imaginea nu mai lasă loc și pentru real, pentru că întregul real devine imagine. (Wunenburger, 2004, p. 329-330) Se întâmplă ca dincolo de imagineă să nu mai vedem sau să nu mai intuim nimic. Că există, în fapt, o realitate destul de consistentă în spatele imaginator, generatoare a acestora. Sau poate că lucrurile nu există cu adevărat, ci doar decalcul lor imagistic? Să nu uităm, în aceeași notă ușor critică, și de o serie de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rezultatele învățării prin prisma cunoștințelor, îndemânărilor, competențelor, comportamentelor și/sau atitudinilor; se utilizează verbe care descriu perfect acțiunea propusă de scopuri și obiective; realizarea obiectivelor ar trebui să fie măsurabilă; de aceea, cuvintele cu înțeles vag, precum a înțelege, a intui, a conștientiza etc., nu trebuie utilizate (în general, se evită verbele ce descriu stări psihice); obiectivele stabilesc clar și concis ce trebuie să fie evidențiat sau făcut; sunt explicitate diferitele nivele ale rezultatelor, incluzând pe cele care solicită gândirea critică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
câteva reconfigurări ale educației în consens cu perspectiva virtualizării, într-o eră marcată de universalizarea valorilor, de globalizare și de expansiunea noilor mijloace de informare și comunicare. E bine să știm ce se întâmplă, dar e și mai bine să intuim ce am putea face în continuare. Important este nu atât să facem o radiografiere exactă a unei stări de fapt, cât să edictăm câteva soluții pentru rezolvarea problemelor. În încheiere, ne permitem să sugerăm succint câteva piste de acțiune viitoare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rapid înainte, încât vor impune o virtualizareă chiar a factorilor de decizie din cadrul ministerului nostru de resort. Ne oprim aici cu sugestiile, pentru că nu știm exact ce ne va aduce ziua de mâine în materie de tehnologii digitale de învățare. Intuim doar că prefacerile vor fi atât de mari, încât ceea ce am prezentat în această carte va deveni imperios amendabil în câțiva ani. Și, de aceea, în mod normal, trebuie să revenim! Bibliografie *** AEL. Platformă universală de E-learning, 2006, SIVECO România
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
plus, trebuie să ne aducem aminte că, dacă etimologia numelui Iscariot trimite la așezarea omonimă, atunci el este singurul negalilean dintre cei doisprezece apostoli; singurul aflat „de partea Ierusalimului”, crescut Într-un mediu religios și cultural pe care-l putem intui mai rațional și mai formalist, departe de frenezia profetică și de „misticismul” galilean. S-au făcut nenumărate supoziții În legătură cu decizia sa. Dar nici aici nu se poate aduce un răspuns ferm și unilateral. Personal nu cred că un motiv unic
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ce trebuie să Înțelegem prin „păcat sau blasfemie Împotria Sfântului Duh”? Am pornit investigația din dorința de a găsi un răspuns mulțumitor la toate aceste chestiuni, dar am Înțeles, pe parcurs, că numai prin „experierea” de tip religios se poate intui răspunsul adecvat. Discursul științific, cateheza, predica ori sfatul duhovnicesc „la purtător” rămân pe dinafară. Intuiția mistică rezolvă, de la sine, taina, dar nu-i poate Împărtăși conținutul fără să-l deformeze ori fără să-l Înjumătățească. La capătul acestui text Întrebările
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al ctitorului Inocențiu Micu-Klein la Petru Pavel Aaron, întemeietorul școlilor Blajului, de la apoteoza anului 1848 la misionarii cauzei naționale: Ioan Micu Moldovanu, Alex. Sterca-Șuluțiu, Augustin Bunea. În portretistica lui B., un Simion Bărnuțiu are „energia militantă” a conducătorului ce a intuit „linia destinului românesc”, iar Timotei Cipariu dobândește profilul unui umanist european. Obsesie culturală a multor generații, tradiția Blajului este un „îndreptar” cu o vie semnificație, ce restabilește „funcțiunea creatoare a provinciei”. Volumul Oameni din Ardeal (1973) reia și adaugă la
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
percep ca pe un corp material, de care depinde existența mea fizică, ca viață. El este Însă perisabil În timp și, dincolo de această uzură este supus permanent unor riscuri vitale (accidente, boli etcă. Sufletul Însă nu-l percep material. Îl intuiesc ca prezență În interioritatea mea, În planul conștiinței mele. Neavând caracter material, nu-i pot atribui perisabilitate, ci continuitate. În mod egal, eu simt că sufletul tinde permanent să se desăvârșească, să se proiecteze dincolo de trup și de lume. Calitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
generează grija, ca sentiment de durată și angoasa, ca sentiment acut al gândului morții mele. Dar acest gând se raportează la moartea mea fizică, pe care eu o leg, o raportez la perisabilitatea ireversibilă a corpului meu, o resimt, o intuiesc, ca pe o separare a persoanei mele, prin despărțirea trupului de suflet. Eu nu mă pot imagina fără trup, pentru că, În acest caz, nu aș mai avea la ce să mă raportez În mod concret, obiectiv, prin urmare, voi Înceta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dar, concomitent, Eu sunt și În mine, cu și pentru mine. Care este, În acest caz, pentru mine, semnificația propriei mele morți? Tematic, dar și ca fapt, despărțirea Eului meu de propriul său corp. Această separație, pe care eu o intuiesc ca pe o ruptură, este bruscă, nu o mai percep, eul meu nu o mai poate surprinde. În acest moment se Încheie, aparent, totul. Eu aș putea Înțelege acest lucru numai dacă ruptura dintre eu și trup s-ar anula
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ordine a finitudinii. Din acest motiv, el nu poate Înțelege decât numai ceea ce Îi este asemănător. Dincolo de existența determinată și circumscrisă temporal, ca durată limitată, apare necunoscutul, pe care, neputându-l experimenta, nu-l pot nici cunoaște. Eu pot Însă intui această existență supraordonată, o pot trăi În planul conștiinței mele, deși nu o pot nici Înțelege și nici explica. Știu doar că mai există ceva de care eu depind, dar numai atât. Prin faptul că gândesc, iar În conștiința mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ulterior), în teologie, înspre isihasm, istoria religiilor, filosofia religiei și comparatistică în domeniu, fiind - alături de Toader Paleologu, Adrian Papahagi ș.a. - unul dintre promotorii noii spiritualități creștine în spațiul românesc. „Mă interesează să prind structura acelei filosofii ortodoxe pe care am intuit-o la un moment dat în cursurile lui Nae Ionescu. Din păcate, noi n-am făcut altceva, în teologie, decât să-i maimuțărim fie pe nemți, fie pe franțuji, fie pe ruși (cu câteva serioase excepții).” E aici ironie puțin
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
este orientat către intimitate, iar ciclul final, Marile Eleusii, indică o vocație specială pentru poezia cu formă fixă (ilustrată aici prin sonet). Culegerile ulterioare (Nevăzutele Urse, 1975, Cântece de viscol, 1976, Anonimus, 1977, Ascunsa trudă, 1979) confirmă că B. a intuit de la început o formulă poetică proprie, relevantă, căreia îi rămâne fidel, întrucât este productivă sub toate aspectele. Dar dacă, tematic, se cristalizează trei mari obsesii (timpul, erosul și cosmosul), surprinzătoare și impresionante sunt dexteritatea prozodică, diversitatea și virtuozitatea „spunerii”, a
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
fiind de fapt contopită cu acesta. A observa și manevra o structură necesită capacitatea de percepere și folosire a imaginii fiecărei poziții ce urmează a fi modificată prin intermediul mișcărilor. În funcție de modul în care se desfășoară acțiunea în spațiu, se poate intui semnificația structurii sub raportul formei și al posibilităților de utilizare. În spațiul senzoriomotor se pot realiza combinații multiple, ceea ce ar pune în evidență „inteligența practică” sau „inteligența situațiilor”. Epuran (1976) consideră că actul motor este o reacție de răspuns la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
rezistență. ― De ce trebuie să facă o evaluare psihologică? am Întrebat. Doar nu-s nebună. ― Doctorul a spus că e o procedură de rutină. ― Dar de ce? Cu această Întrebare pusesem degetul pe rană. Mama mea mi-a spus mai târziu că intuise adevăratul motiv al evaluării psihologice, dar se hotărâse să nu insiste asupra lui. Sau, mai exact, nu hotărâse. Îl lăsase pe Milton să hotărască pentru ea. Milton preferase să abordeze problema În mod pragmatic. Nu avea nici un sens să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]