3,057 matches
-
im Jahre 1683, București, 1915; Scrieri literare, îngr. și pref. Constantin Loghin, Cernăuți, 1924; Cartea sângelui, Suceava, 2002. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 245-253; Perpessicius, Opere, VIII, 154, XII, 495-496; Aderca, Contribuții, II, 401-402; Ciopraga, Lit. rom., 589; Bucur, Istoriografia, 204-205; L. Kalustian, Facsimile, București, 1975, 81-89; Satco-Pânzar, Dicționar, 88-89. C.Bz.
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
care - vai! - se Încăpățînează să nu Înceapă. În Franța, Însă, lucrurile nu stau pe loc. Punerea În chestiunea a democrației constituționale și a capitalismului, mai ales după 11 septembrie 2001, duce, cum e și firesc, la apariția unor studii de istoriografie și istoria ideilor care aruncă o lumină nouă asupra conceptului de modernitate. Este vorba despre Les Anti-Lumières. Du XVIIIe siècle à la guerre froide, de Seev Sternhell (Fayardm 2006) și La Crise de l’origine. La Science catholique des Evangiles
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este convocată la nici un ordin axiologic, ci la interogatorii arheologice. Este vorba despre proiectul arheologic instituit de Foucault și continuat de constructivismul la modă azi În istoriografie, proiect Început de Nietzsche sub forma unui proces, el, ce-i drept, În primul rînd axiologic. Dar procesul nu viza, și nu e cazul să insist, axiologia subîntinsă unor domenii, ci cunoașterea Însăși. Degeaba se scuză Compagnon că nu a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
desigur, după ce vor fi fost rezolvate problemele legate de definiția literaturii. Mai Înțelept ar fi să ocolim chestiuni oțioase de genul acesteia. Literatura există. O dată scris, textul Începe să devină, să Însemne, să se răspîndească - și, poate, să se risipească. Istoriografia are În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să schițez cîteva criterii care să orienteze discuțiile pe marginea autoficțiunii și care să evite confuzii generice greu de evitat. Așadar, pentru a pune lucrurile la punct: dacă Michel Foucault n-a scris degeaba Cuvintele și lucrurile, schimbînd radical discursul istoriografiei, atunci poate că nici studiile literare interesate de autoficțiune (de la Philippe Lejeune la Philippe Gasparini, de la Marie Darrieussecq la Ariane Kouroupakis și Laurence Werli, de la Vincent Colonna la Laurent Jenny care face un curs pe autoficțiune la Universitatea din Geneva
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
5; Ivașcu, Ist. lit., I, 73-75; G. Mihăilă, Epoca lui Ștefan cel Mare, LRV, I, 26-41; Ist. lit., I, 258-264, 279; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Vuia, Studii, I, 101-109; Șt. Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 249; Velculescu, Scriere, 7-26; Sorohan, Introducere, 52-56. R.Ș.
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
și 1705 (acest text este cunoscut și sub numele de Cronica buhușească), și un cronicar de Curte al lui Mihai Racoviță, căruia îi aparține a doua parte (1705-1729). Nicolae Mustea, al cărui nume este legat de titlul cronicii, cunoscută în istoriografie și ca letopisețul Pseudo-Muste, este doar copistul textului. Prima parte, ce cuprinde o expunere relativ obiectivă și imparțială a evenimentelor, începe cu domnia lui Eustratie Dabija, devenit domn oarecum împotriva voinței sale, prin intervenția la Poartă a unuia dintre intriganții
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
Ciobanu, Ist. lit. (1989), 52-63; Ivașcu, Ist. lit., I, 73-75; G. Mihăilă, Epoca lui Ștefan cel Mare, LRV,I, 26-41; Ist. lit., I, 258-264, 279; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Chițimia, Probleme, 29-89; Șt. Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 248-249; Velculescu, Scriere, 7-26; Sorohan, Introducere, 52-56. R.Ș.
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
I, 30-38; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 63-64; G. Mihăilă, Epoca lui Ștefan cel Mare, LRV, I, 26-41; Ist. lit., I, 258-264, 279; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Chițimia, Probleme, 24-25; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Șt. Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 249; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, 136-165; Sorohan, Introducere, 52-56. R.Ș.
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
turcii considerau că încercarea de a instaura un pașalâc în Țara Românească se putea repeta, susținută de infiltrarea lor economică anterioară. Răspunsul dur al lui „Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă” a stârnit în sud-estul Europei un neliniștitor ecou. În timpul lui, istoriografia are menirea de a-i face cunoscute bătăliile în fața aliaților din Liga Sfântă, de la care solicita, zadarnic, ajutor. Există o vădită ruptură între atitudinea fraților Buzești față de voievodul Mihai la începutul domniei acestuia (când aderarea celor trei boieri la acțiunile
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
multă lăcomie a avuției, ei își puseră toți capetele. [...] O, amar mare! Că văzând turcii atâta netocmeală întru creștini, pentru lăcomiia lor, curând să întoarseră procleții de turci asupra lor și [...] fu moarte mare”. Astfel de comentarii nu apăruseră în istoriografia secolului al XVI-lea, unde, deși mentalitatea era aceeași, domina concizia în formularea informațiilor. Ele precedă însă considerațiile mai ample din Cronica lui Matei Basarab. Din războaie se rețin numai liniile mari ale înfruntărilor, nu localizările minuțioase, nici datările exacte
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
Traian Stoica, Un intelectual autentic: Stelian Cucu, „Pământul”, 1936, 121-122; Paul I. Papadopol, Și mai nou și mai vechi, PL, 1937, 10; Predescu, Encicl., 239; Dumitru Micu, Stelian Cucu, „Versuri”, RL, 1969, 39; Radu Cârneci, „Versuri”, ATN, 1969, 10; Bucur, Istoriografia, 383-384; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 51-54; Vasile N. Uță, Stelian Cucu (1983), ADLTR, U-6; Al. Săndulescu, Discreție și delicatețe, RL, 1986, 3. G.D.
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
atitudini - ignorarea sau critica superficială. În timp ce lucrările profesorului Stahl făceau înconjurul lumii, fiind incluse în bibliografia obligatorie marilor universități din America și Europa de Vest, în timp ce se scriau cărți și studii despre el, în România era considerat mai curând un disident de la istoriografia oficială. Lucrarea sa monumentală Contribuții la studiul satelor devălmașe românești a trezit puțin interes istoriciilor români și la prima publicare și la republicarea de după 1990, în timp ce compendii ale acestei lucrări erau publicate în Franța, Italia, SUA. Explicația constă în faptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa, tinerii istorici i-au descoperit și îi valorifică aportul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la Leipzig, 1904; în 1900, Simion Mehedinți înființează prima catedră de geografie la Universitatea din București și își începe activitatea de cercetare. Deși Gh. Murgoci și Al. Dimitrescu-Aldem pun bazele studiului reliefului Câmpiei Române, totuși cel care a rămas în istoriografie, ca cercetător de bază al acestei unități, este George Vâlsan. La Simpozionul de geografia câmpiilor (3-6 august 1970) Vintilă Mihăilescu prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se păstrau la acea dată (1956-1958), parcurgând fondurile aflate fie în bibliotecile publice din București, Cluj, Iași, Turnu Severin, Craiova, fie, mai rar, în colecții particulare. A pus astfel la îndemâna cercetătorilor materialul necesar edițiilor critice de cronici, ediții de care istoriografia română ducea lipsă. Pentru ediția critică a cronicii oficiale a logofătului Radu Greceanu închinată domniei lui Constantin Brâncoveanu, I. studiază douăzeci și trei de manuscrise (câteva în limba germană), aflate atât în colecțiile Bibliotecii Academiei Române, cât și în cele ale
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
G, 1938, 1; Ovidiu Papadima, „Arta cuvântului la Eminescu”, G, 1938, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631-632, Ist. lit. (1982), 710-711; Ovidiu Bârlea, Dumitru Caracostea, RITL, 1966, 3; Sperantia, Figuri, 52-58; Piru, Panorama, 437-439; Rotaru, O ist., II, 767-770; Bucur, Istoriografia, 451-462; Crohmălniceanu, Literatura, III, 258-363; Munteanu, Aristarc, 119-126; Mihăilescu, Conceptul, I, 428-433; Bârlea, Efigii, 50-90; Titu Popescu, D. Caracostea - un critic modern, București, 1987; Anghelescu, Textul, 189-195; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 111-121; Datcu, Dicț. etnolog., I, 136-138; Ioana Bot
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
istorie a literaturii noastre vechi, RFR, 1940, 9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 831; Dan Simonescu, N. Cartojan (1888-1944), RIR, fasc. II, 1945; I. C. Chițimia, N. Cartojan, RITL, 1966, 3; Papadima, Scriitorii, 33-35; Chițimia, Probleme, 351-363; Piru, Varia, I, 306-308; Bucur, Istoriografia, 443; Felix Karlinger, Der Beitrag zur Erforschung der „Cărțile populare”, RITL, 1983, 3; Emil Turdeanu, Laetiția Turdeanu Cartojan, Studii și articole literare, București, 1995, 235-248; Emil Turdeanu, În amintirea lui N. Cartojan, L, 1995, 1-2; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
se desprindea de vechea accepțiune a scrisului în general, opera acestora revelează aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de marea retorică europeană a anului 1848. Istoriografia momentului este tot atât de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian (1983). Filonul beletristic se trădează în cele mai neașteptate texte ale vremii, un loc aparte ocupându-l corespondența între actorii scenei sociale
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, al cărui director adjunct va fi între 1991 și 1993. Este apoi director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1993-1999) și director al Institutului de Literatură și Folclor. Semnează numeroase lucrări de istoriografie literară, care denotă o bună documentare, acribie filologică, spirit de investigație în direcția explorării faptelor inedite. Obiectul său de cercetare îl constituie literatura română din secolul al XIX-lea. Studiul Constantin Stamati. Viața și opera (1981) se remarcă prin importante
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
moartea mitropolitului Moldovei, Dosoftei”, CL, 1922, 1; Camil Petrescu, „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă”, „Revista vremii”, 1923, 9; P.P. Panaitescu, „Dimitrie Cantemir în Rusia”, DR, 1924-1926, partea II; Gh. Bohuș, Ștefan Ciobanu, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Bucur, Istoriografia, 196-198; Encicl. istoriografiei rom., 97; Nicolae Manolescu, O (re)editare necesară, RL, 1989, 10; Dicț. scriit. rom., I, 571-572; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 268-269. A.M.
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
Dosoftei”, CL, 1922, 1; Camil Petrescu, „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă”, „Revista vremii”, 1923, 9; P.P. Panaitescu, „Dimitrie Cantemir în Rusia”, DR, 1924-1926, partea II; Gh. Bohuș, Ștefan Ciobanu, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Bucur, Istoriografia, 196-198; Encicl. istoriografiei rom., 97; Nicolae Manolescu, O (re)editare necesară, RL, 1989, 10; Dicț. scriit. rom., I, 571-572; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 268-269. A.M.
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
dar s-a oprit mai ales asupra celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova, Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche (c. 1590-1647), probabil, îmi place să cred, pentru că în acest letopiseț se afirmă pentru prima dată în istoriografia noastră ideea originii romane a românilor, precum și ideea unității românilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Această direcție de cercetare inițiată de Traian Herseni a fost urmată și de alți psihosociologi (Nicolae Radu, 1962; Adrian Neculau, 1984; Septimiu Chelcea, 1994
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o montare a sa într-un cadru potrivit. Nu strict estetic, pentru că esteticul nu se numără printre valorile prime ale medievalității noastre, ci în unul larg cultural, ideologic, confesional, mental etc. Alexandru Duțu remarcă perfect acest lucru, dar, așa cum nici istoriografia nu s-a grăbit să imite modelul școlii de la Annales, nici istoria literară nu a făcut eforturi să găsească proverbiala cale de mijloc: "... studiul mărturiilor scrise trebuie să-și propună criterii adecvate, dacă urmărește o reconstituire a evoluției formelor de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy éditions d'art, Paris, 2004, pp. 10-13. 8 În redarea acestor fapte îl urmez îndeaproape pe Michel Pastoureau, La truie de Falaise, în vol. Les animaux célèbres, Arléa, Paris, 2008, pp. 171-182. Istoriografia franceză nu a întârziat să acorde atenție fenomenului: amintesc lucrarea Catherinei Chêne, Juger les vers: exorcismes et procès d'animaux dans le diocèse de Lausanne: XVe-XVIe s., Université de Lausanne, Lausanne, 1995 și pe cea a lui Gilles Bonotaux și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]