2,990 matches
-
româna din Krk”. Acestea sunt primele texte considerate că atestă istroromâna. Următoarele atestări sunt o snoavă și o variantă a fabulei " Greierele și furnica", culese de eruditul istrian Antonio Covaz și publicate în 1846 împreună cu traducerea lor în latină și italiană. În 1856 sunt publicate trei rugăciuni în istroromână, printre care "Tatăl nostru", într-o revistă din Slovenia. Cercetătorii sunt cei care transcriu și publică cele mai multe texte orale, pe care lingviștii lucrează pentru descrierea limbii. Prima lucrare literară cultă apare în 1905
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
tu să n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca în aceasta din urmă pe de o parte a aspectului verbal imperfectiv și a celui iterativ, pe de altă parte
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
ceva) ca salată”. Unele prepoziții croate formează locuțiuni împreună cu prepoziții romanice: "namesto de" „în loc de”, "i̭elʼ fost-a ocoli de foc" „ei erau în jurul focului”. Și printre conjuncții sunt unele romanice moștenite ("și", "ke" „că”), unele romanice împrumutate din italiană ("ma" „dar”, "perke" „pentru că”, "se" „dacă”), altele croate: "ali" „sau”, "neca" „ca să”, "nego" „decât”. Și sintaxa istroromânei prezintă influențe ale limbii croate. Sub influența croatei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival + substantiv ("a mev
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Murray, Joyce a fost educat în spiritul religiei catolice la colegiile iezuite Clongowes Wood (Comitatul Kildare) și Belvedere (Dublin), unde a deprins latina și catehismul. La University College Dublin, a studiat limba și literatura engleză precum și limbi străine ca franceza, italiana și, individual, norvegiana. a devenit încă din tinerețe un apostat al Bisericii. S-a mutat la Paris în 1902 pentru a studia medicina, dar a renunțat în scurt timp și a revenit în Dublin. În 1904 a cunoscut-o pe
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Belvedere din Dublin era diferit față de Clongowes Wood, prin faptul că le acorda elevilor libertate totală după-amiaza și seara. În rest, programa era una specifică unei instituții de învățământ catolice. Pe lângă religie, matematică și trei limbi străine (latina, franceza și italiana), Joyce studiază cu pasiune limba și literatura engleză, avându-l ca profesor pe George Dempsey, cel care în puțin timp avea să observe că elevul lui este „un băiat cu o pletoră de idei în minte”. Studiul filologic de la Colegiul
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
izbândești, să creezi iar viață din viață!” par să fi devenit dictonul lui James Joyce în timpul maturității. James Joyce își continuă studiile în toamna anului 1898 la University College Dublin, unde se concentrează mai ales pe limbile moderne (engleza, franceza, italiana). În primul an universitar, citește autori precum Carlyle, Macaulay, Ruskin, d'Annunzio, Sudermann, Dante, Zola, Blake și Turgheniev. Pasionat de teatru, scrie câteva piese (astăzi pierdute), printre care și "Cariera mea strălucită" ("My Brilliant Career"), pe care o consideră „prima
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Eliot și pictorul englez Wyndham Lewis. Cel din urmă își amintește, cu o tentă ironică: „Mi s-a părut ciudat, avea pantofi de lac, ochelari mari, puternici, o barbă mică precum o turtă dulce; îi vorbea, pe jumătate într-o italiană volubilă, unui elev încruntat; se juca de-a irlandezul un pic prea mult poate, dar într-un mod amuzant de manierat”. Joyce l-a întâlnit chiar și pe Marcel Proust în 1922, când Sydney Schiff i-a invitat pe amândoi
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
apostolică a episcopului Valeriu Traian Frențiu. Din 1941 a fost profesor de religie la Școala normală română unită de învățătoare, iar apoi la Liceul de băieți „Sfântul Vasile”, precum și la alte școli de la Blaj, unde a predat religia, latina și italiana. Vorbea limba franceză curent, încă din liceu. Din 1945 și până în octombrie 1948, Alexandru Todea a funcționat ca paroh și protopop districtual la Reghin. În această perioadă a fost arestat de mai multe ori de către autoritățile comuniste. După arestarea episcopilor
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
Detaliile acestor lupte ne sunt neclare. O cronică italiană „Cronaca Carrarese“ povestește despre o expediție a regelui maghiar Ludovic cel Mare în perioada 5 iulie - 14 august 1377 cu intenția de a supune pe un „Radano principe di Bulgaria infedele“ (italiano), identificat cu siguranță cu Radu I. Aceste relații tensionate ce au precedat lupta sunt confirmate de socotelile Republicii Venețiene unde, în dreptul aceluiași an, figurează o comandă destul de mare de armuri complete din partea voievodului valah. Aceste armuri aveau să le poarte
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
conferit Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită în domeniul istoriei religiilor și pentru promovarea operei lui Mircea Eliade”, iar în 2005 președintele Italiei i-a conferit Ordinul Stella della Solidarietà Italiana. În lucrările sale, reabilitează studiile vizând practicile magico-rituale și simbolistica mito-religioasă, studii grav prejudiciate de imensa maculatură comercială care s-a publicat în ultimul timp pretutindeni în lume. Studiile și eseurile sale au fost traduse și publicate în SUA, Franța
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană "Elegiile romane" ale lui Goethe și compune "Elegiile renane". În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește la Roma, an în care scrie primul roman, "L'esclusa" (Exclusa) ce va fi tipărit abia în 1908.În 1894
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298882_a_300211]
-
Nașterea Domnului" pentru schitul din Camaldoli, alegoria pe tema "Concepției Imaculate" pentru biserică ""St. Apostoli"" din Florența. În anul 1550 apare prima ediție a operei de care este legat renumele lui Văsari: Vite de' più eccellenti architetti, pittori et scultori italiani da Cimabue insino a' tempi noștri"", în care ordonează materialele culese încă din anul 1540 asupra vieții și operelor marilor artiști. În această perioadă face cunoștință lui Michelangelo, care îl sfătuiește să se ocupe și de arhitectură. În anul 1554
Giorgio Vasari () [Corola-website/Science/298889_a_300218]
-
a cererii, concentrându-se pe bunuri de consum ca frigidere, gramofoane și aparate radio. Individualitatea patronatului britanic îi lipsea dinamismul economic. Costurile salariale erau rigide, depășindu-le pe cele germane cu 30%, pe cele franceze cu 40% și pe cele italiene cu 50%. Fiscalitatea împovărătoare descuraja investitorii. Nord-estul, Scoția, Lancashire și sudul Țării Galilor erau afectate de șomaj. În schimb, Midlands și Londra beneficiau de implantări industriale masive și de creșterea ofertei de locuri de muncă. Partidul Conservator britanic domina clasa politică
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
Indurerati, părinții nu i-au oferit lui Ludovic atenția și afecțiunea de care el avea nevoie. Copil puternic și sănătos, cu toate că era foarte timid, Ludovic a excelat în studiile sale, dovedind înclinare pentru latină, istorie, geografie și astronomie. Vorbea fluent italiana și engleza. La moartea tatălui său, care a murit de tuberculoză la 20 decembrie 1765, Ludovic-Auguste, în vârstă de 11 ani, devine noul "Delfin". Mama sa, care nu și-a revenit niciodată după pierderea soțului său, a murit la 13
Ludovic al XVI-lea al Franței () [Corola-website/Science/298943_a_300272]
-
lumii", a fost adesea prins în propriile erori logice și uneori a părut a fi un prost. Într-adevăr, deși Galileo spunea în prefața cărții sale că personajul este denumit după un faimos filosof aristotelian (Simplicius în latină, Simplicio în italiană), numele „Simplicio” în italiană are și conotația de „om cu gândire simplă”. Această prezentare a lui Simplicio a făcut ca "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii" să pară o carte ce susține un punct de vedere: un atac
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
prins în propriile erori logice și uneori a părut a fi un prost. Într-adevăr, deși Galileo spunea în prefața cărții sale că personajul este denumit după un faimos filosof aristotelian (Simplicius în latină, Simplicio în italiană), numele „Simplicio” în italiană are și conotația de „om cu gândire simplă”. Această prezentare a lui Simplicio a făcut ca "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii" să pară o carte ce susține un punct de vedere: un atac împotriva geocentrismului aristotelian și
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
locuitori. 78,8% din locuitorii orașului sunt vorbitori ai limbii franceze, 4,3% ai limbii germane iar 4,0% de limbă italiană. În anul 2002, din populația totală, 36,2% o reprezentau străinii. Cele mai importante comunități etnice sunt cele italiene, spaniole și portugheze. Comitetul Olimpic Internațional își are sediul în Lausanne și Muzeul Olimpic este de asemenea situat aici. Transportul public în Lausanne este efectuat de compania "tl" (Transports publics de la région lausannoise). TL deservește 20 de localități ale aglomerației
Lausanne () [Corola-website/Science/297730_a_299059]
-
importante în Canada, unde 5.470.820 de locuitori au una dintre limbile neoficiale ca limbă maternă (incluzându-i pe cei cu mai mult de o limbă maternă). Printre cele mai importante limbi neoficiale sunt chineza (853.745 vorbitori nativi), italiana (469.485), germana (438.080) și punjabi (271.220). Peste 5 milioane de locuitori ai Canadei sunt creștini ortodocși. Încă din secolul al XVIII- lea, cultura canadiană a reflectat un tot mai intens simț al locului, care în timp, a
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
de pe întinsele teritorii ale statului. În Brazilia se vorbesc și limbile minorităților, atât cele ale indigenilor, cât și cele aparținătoare imigranților. La ora actuală există 235 de limbi vorbite pe teritoriul brazilian, multe autohtone, dar și limbi europene, precum germana, italiana, dar și japoneza. Cele mai importante aglomerări urbane ale Braziliei s-au format în jurul orașelor Săo Paulo, Rio de Janeiro, Recife, Belo Horizonte, Brasília și Fortaleza. Exceptând orașele Vitória (Espírito Santo) și Florianópolis (Santa Catarina), toate capitalele statelor federale sunt
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
rol esențial în educația religioasă luterană includea lectura Bibliei și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, a studiat desenul, muzica (pianul și violoncelul), scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona: "Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește" . Educația
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
(în , ) este al doilea cel mai mare oraș din Franța. Situată pe coasta Mediteranei, în vechea Provența (Provenza în italiană, în franceză Provence, "Provença" în occitană), este cel mai mare port comercial al țării. este prefectura departamentului Bouches-du-Rhône și capitala regiunii Provence-Alpi-Coasta de Azur. Are o populație de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 în
Marsilia () [Corola-website/Science/297834_a_299163]
-
aceeași limbă. Naționalismul romantic s-a dezvoltat mai ales pe plan cultural-artistic prin reînvierea momentelor de glorie din trecutul fiecărui popor și ocrotirea tradițiilor, datinilor și obiceiurilor populare. Giuseppe Mazzini și Garibaldi sunt promotorii ideii de reînviere - sau „"Risogirmento"” în italiană - a istoriei glorioase a Italiei. Cei doi au luptat pentru unificarea Italiei pe plan cultural la început, apoi și pe plan politic, și simultan au promovat, pe planul social, desființarea privilegiilor bisericești sau aristocratice din cele opt state din Italia
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
forme de asociere, de la întovărășiri simple de tip ""commenda"" până la companiile comerciale de tip familial, care îmbinau activitățile comerciale cu operațiunile monetare și de credit. Companiile familiale cu activități diversificate au proliferat în secolele XV-XVI, cele mai importante fiind cele italiene, florentine și genoveze, precum și cele germane, ca cel al companiei familiei Fugger din Augsburg. S-au impus noi forme de organizare comerciale: companiile privilegiate și companiile anonime pe acțiuni. Companiile privilegiate sau regulate au fost înființate pe baza unor carte
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată "limba dacoromână" sau "dialectul dacoromân". De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
surd, exista în româna veche, dar a dispărut cu timpul în limba standard. Există de asemenea 4 [[semivocale]] și 20 de [[consoane]]. Datorită izolării, evoluția fonetică a românei este diferită de a celorlalte limbi romanice, dar seamănă întrucâtva cu cea italiană, de exemplu prin evoluția grupării [kl] în (lat. clarus > rom. chiar, ital. chiaro) și cea [[limba dalmată|dalmată]], de exemplu prin evoluția grupării [gn] în [mn] (lat. cognatus > rom. cumnat, dalm. comnut). Principalele schimbări fonetice constau în: În principiu, limba
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]