21,599 matches
-
după căderea Republicii Venețiene (deoarece curtezanele nu mai puteau beneficia de patronajul și protecția puternicilor nobili localiă, odată cu unificarea Italiei, Între 1860 și 1958, bordelurile venețiene au rămas deschise și legale În virtutea legilor italiene. Când, În 20 septembrie 1958, Republica Italiană a scos bordelurile În afara legii, prin adoptarea Legii Merlin (numită după Lina Merlin, senator socialist care a susținut legislația În cauzăă, În jur de zece „case de toleranță” au rămas deschise În oraș, servind clienți ocazionali, de la studenți, militari și
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
un apartament, cel În care stau și acum, după un timp ne-am mutat iarăși Împreună, aveam nevoie de bani. Eu căutam un loc de muncă, și am găsit În ziar un anunț În care scria agenție de modeling - firmă italiană - caută fete pe care să le introducă În lumea modei. Eu mai fusesem la casting-uri, am și câștigat, dar trebuia să mă mut la București sau să fac naveta, și mama nu a fost niciodată de acord cu dansul
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pentru a răspândi cele mai bune practici operaționale sau modernizarea mediului de afaceri, de exemplu, printr-un dialog mai bun cu agențiile guvernamentale privind prioritățile de cheltuieli de infrastructură sau de politici de reglementare. 4. Intervenția statului În Italia Guvernul italian a prezentat Comisiei Europene În octombrie 2005, "Planul pentru Inovare, creștere economică și ocuparea forței de muncă" (PICO). Planul a stabilit obiectivul de Îmbunătățire a poziției competitive a țării, prin identificarea de cinci obiective prioritare: extinderea ariei de alegere liberă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
diagnosticul medical, sisteme solare de energie de fabricație avansată, e-business, bio tehnologii, genomică, materiale pentru uz electronic de bioinformatica aplicată, noi materiale pentru mobilitate, eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare a cetățenilor sunt capabile de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
al persoanelor fizice și instituțiilor prin oferirea de oportunități permanente de a Îmbunătăți responsabilitățile și libertățile tuturor. Prima este cu siguranță, responsabilitatea statului În acțiunile guvernului și ministerelor privind politicile asumate. Astfel, În viitor ocuparea forței de muncă de tineri italieni se poate face, În primul rând, printr-o conexiune mai eficientă și o integrare Între căile de educație și formare pentru a reînnoi piața forței de muncă. În ciuda eforturilor, În ultimii ani, sunt aproape absente serviciile de ocuparea forței de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de migrație și o urbanizare progresivă. În cazul În care nu se introduc măsuri corective, vor persista nivelurile actuale ridicate de dispersie școlară și universitară, Într-o populație În scădere. Acestea sunt problemele reale majore cu care se confruntă piața italiană de muncă. Și pentru care statul italian trebuie să acționeze fără Întârziere. În prezent, datorită crizei, se constată că piața forței de muncă trece printr-o situație dificilă și nesigură. Sunt deja evidente efectele de scădere a activității de producție
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cazul În care nu se introduc măsuri corective, vor persista nivelurile actuale ridicate de dispersie școlară și universitară, Într-o populație În scădere. Acestea sunt problemele reale majore cu care se confruntă piața italiană de muncă. Și pentru care statul italian trebuie să acționeze fără Întârziere. În prezent, datorită crizei, se constată că piața forței de muncă trece printr-o situație dificilă și nesigură. Sunt deja evidente efectele de scădere a activității de producție: pe de o parte concedierile au crescut
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
utilizarea de fonduri: dezvoltarea legăturilor Între programe și proiecte cofinanțate de către diverse organisme, În strategia regională ce privește monitorizarea, coordonarea, evaluarea, controlul și comunicarea; completarea planurilor operaționale, asigurarea conexiunii și complementarității intervențiilor. De-a lungul a ultimilor cincisprezece ani, legiuitorul italian a intervenit În normele de reglementare a relațiilor de muncă alternativ făcând o reformă necesară pentru adaptarea la evoluția societății, a situației economice și ocupării forței de muncă. Odată cu adoptarea Decretului legislativ din 10 septembrie 2003, nr 276 și punerea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de familie și personală, și restituirea prin intermediul prestării muncii, pentru o valoare egală cu finanțările acordate, și a fi efectuate de preferință la entități din regiune; crearea unui grup de a aborda integrarea unor diverse surse de finanțare. Așadar, statul italian este confruntat cu situații, nu prea pozitive În unele regiuni italiene; șomajul și ocuparea forței de muncă sunt Încă fenomene care urmează să fie abordate cu precădere, În special, când este vorba de tineri, adulții cu puține șanse de reintegrare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
valoare egală cu finanțările acordate, și a fi efectuate de preferință la entități din regiune; crearea unui grup de a aborda integrarea unor diverse surse de finanțare. Așadar, statul italian este confruntat cu situații, nu prea pozitive În unele regiuni italiene; șomajul și ocuparea forței de muncă sunt Încă fenomene care urmează să fie abordate cu precădere, În special, când este vorba de tineri, adulții cu puține șanse de reintegrare, precum și tuturor celor care, din diverse motive, nu sunt În măsură
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Codex Burgundus (secolul al XV lea), o Biblia sacra (secolul al XII-lea), o parte din celebrul Codex Aureus (secolul IX), cealaltă parte aflându-se la Vatican, manuscrise miniate de o valoare inestimabilă, o excepțională colecție de incunabule germane și italiene, monumente ale artei tiparului european (atelierele Elzevier Manuzio, Frobenius, Plantin) cât și românesc (Palia de la Orăștie, 1582; Noul Testament de la Bălgrad, 1648; Îndreptarea legii, 1642, Târgoviște). Ø Biblioteca Teleki-Bolyai(Târgu-Mureș) Cea mai renumită bibliotecă din Transilvania secolului al XVIII-lea a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Mureș, cancelar al Transilvaniei, colecționar pasionat. Catalogul acestei strălucite biblioteci (publicat la Viena între anii 1796-1819, în patru volume), alcătuit de cancelar, cuprinde 40.000 de înregistrări, între care incunabule și cărți în latină, greacă, germană, franceză, engleză, arabă, ebraică, italiană. El a adăpostit această bogată colecție într-o clădire construită special între anii 1799-1802, în care se află și acum, aproape neschimbată. Deschisă pentru public în 1802, ea a fost frecventată de intelectuali români pasionați de istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de știe despecetlui cărțile” (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru. Un alt secretar și bibliotecar, de data aceasta de origine italiană - Anton Maria Del Chiaro - a lucrat, în continuare, pe aceleași atribuții, până în vremea lui Nicolae Mavrocordat. 23. Prezentați succint biblioteca Mavrocordaților. R: O faimă europeană a avut Biblioteca Mavrocordaților. Trăind multă vreme la Istanbul, Alexandru Mavrocordat Exaporitul (1641-1709), care își
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
4. Litere (gramatică, retorică, poezie) 5. Biografie, geografie și voiaje, istorie Împărțirea pe discipline este strâns legată de activitatea Academiei din acea vreme, de obiectele care se studiază. Titlurile sunt așezate alfabetic, pe limbi, în ordinea următoare: greacă, latină, franceză, italiană, germană, română. Nu se face diferența între carte și revistă. La fiecare carte se menționează autorul, titlul, locul, anul, numărul volumelor și formatul, uneori apare menționată și ediția. Catalogul, alcătuit corect și îngrijit, servește până pe la 1860. Studierea catalogului reconstituie
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
se scriu cu minusculă. Denumirile sărbătorilor civile și religioase se scriu cu majusculă. Când titlul începe cu un articol, se scrie cu majusculă și primul substantiv. Denumirile partidelor politice și ale altor organizații politice se scriu cu majusculă. Ø limba italiană Numele de popoare se scriu cu majuscule. În denumirile de instituții se scriu cu majusculă toate cuvintele componente. Denumirile secolelor, în sensul de epocă istorică se scriu cu majusculă. Formulele de politețe se scriu cu majuscule. Pronumele personale se scriu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
numele obținute după căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al cărei cetățean este autorul 3.1. Autori din țări de limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații: Ø Numele moderne românești precedate de prefixe formate din conjuncții, prepoziții, articole au tendința de a face corp comun cu acestea: DINCETATE, Cecilia; DECUSEARĂ, Crina Ø Și unele nume franceze au tendința de a îngloba prefixele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de importanță faptul de a rezuma și comenta câteva aspecte privind originea și evoluția proprietații. Totul a plecat de la proprietățile din timpul Imperiului Roman. Ca și la noi, romanii cunoșteau la Început doar proprietatea inviduală, care se referea la fondurile italiene aflate in mâinile individului. Mai târziu, prin constituirea Imperiului roman, ca urmare a expansiunii cuceririlor romane, a apărut și o altă proprietate numită de 14 ei "proprietas", care includea fondurile (Întinderile de pamântă din provinciile cucerite. Cu timpul, regimul proprietății
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de aceea trebuia să fie precaută. Știa doar câteva cuvinte În italiană, și acelea scrise pe bucăți mici de hârtie pe care le purta În buzunar. Și repetase de atâtea ori În gând, cum trebuie să ceară pâine În limba italiană, dar ajunsă În fața ușii, de emoție... a uitat! A intrat În magazin, și apariția ei a făcut ca cele două bătrâne aflate Înăuntru să o privească curioase și cu insistență. Vânzătorul a avut o reacție neașteptată. Se uita consternat, mut
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spre casă În grabă, gândindu-se că poate a avut halucinați, că totul este o glumă, o Întâmplare ce nu poate fi crezută. Au trecut doi ani de la acel eveniment, timp În care ea, străina, a Învățat destul de bine limba italiană, șia făcut prieteni și se saluta cu bătrânii din cartierul respectiv, pentru care chipul ei devenise familiar. Chiar și câinii Îi cunoșteau pasul și nu o mai lătrau ori de câte ori se afla În preajma lor. Cu toate acestea, a rămas tot străină
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
saturație”, când se revine la un număr redus de asociații (vezi figura 3). Societățile care apar și se difuzează în zonă după 1966 au avut o serie de precedente. În 1906-1907, cinci gospodării din Axente Sever adoptă (cu ajutorul unui inginer italian, folosit, se pare, în scopuri similare la Șeica Mare) un sistem interfamilial de aducțiune a apei potabile în curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a apei; în 1957, cele cinci familii își aduc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
astfel de discipline, absolut necesare În pregătirea juriștilor și filosofilor. Autoarea lucrării, Vanda Vlasov, de profesie avocat, a abordat o temă de actualitate și de reală complexitate conceptuală: Filosofia dreptului la Giorgio del Vecchio. Adevărat model de cugetare neokantiană, filosoful italian al dreptului Giorgio del Vecchio s-a impus În creație, printr-o Operă distinctă, de mare valoare teoretică În Teoria universală a dreptului, avându-i colegi de generație pe: germanul Rudolf Stammler, românul Mircea Djuvara etc. și ca student, pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
organică, neputând lipsi niciuna din sistemul de norme ale Dreptului, atât În sistemul Constituției unui stat, cât și În ansamblul „legilor organice”. Un moment deosebit de important - În fond, indispensabil! - este acela al Relațiilor dintre Stat și Drept În care filosoful italian reedita axul Codului de legi al lui Napoleon (1806), adică „Dreptul primează Statului”. Autoarea cărții asumă cu echilibru și tact juridic, tezele operei lui Giorgio del Vecchio, eșalonând capitolele VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lui Mircea Djuvara, profesorul de drept Giorgio del Vecchio care editase deja Între anii 1929-1930 și 1936, trei ediții din Lezioni di Filosofia del Dirito, a reușit să definească, cu deplină claritate și profunzime, Conceptul și funcțiunile filosofiei dreptului. Filosoful italian scrie: „Filosofia dreptului, după cum rezultă din numele său, este acea ramură sau acea parte a filosofiei care privește dreptul (Ă) În măsura În care filosofia are ca obiect dreptul, În aceiași măsură dreptul este studiat În esența sa universală.” Deosebirea dintre filosofia teoretică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne-o dovedește - pe lângă faptul mai sus arătat că nu este existență omenească fără un anumit sistem de drept, - marele număr de asemănări și analogii ce se Întâlnesc În sistemele juridice ale tuturor popoarelor. Prin aceasta se confirmă - aprecia filosoful italian - identitatea fundamentală a acțiunii umane, În care dreptul Își are rădăcinile sale”. Acest caracter al dreptului - deopotrivă fenomenal și istoric - este numit de către filosof, caracter metaistoric, căci transcende istoria particulară a unei națiuni. O a treia dimensiune a filosofiei dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În sens propriu normele pozitive, fără a cerceta dacă nu ar putea să existe altele mai bune. Dând un sens pe deplin kantian rolului și funcției filosofiei dreptului ca „speculație a idealului, critică a raționalității și legitimității dreptului existent”, gânditorul italian scrie: „Filosofia dreptului cercetează tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]