3,582 matches
-
fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a le investiga prezența am folosit scale cu itemi multipli. Acestea se regăsesc în Anexa 5. 2 Un moderator este definit ca "o variabilă care afectează direcția și/au intensitatea relației dintre o variabilă independentă și o variabilă dependentă" (Taoși Bucy, 2007, p. 342). Moderatorii nu sunt afectați de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
4. Încerc adesea să leg ceea ce aflu din știri de experiența mea personală; 5. Mă gândesc adesea cum se leagă ceea ce aflu din știri cu alte lucruri pe care le știu deja. 18 Acest indicator a fost operaționalizat prin patru itemi: 1. Urăsc certurile; 2. Găsesc conflictele provocatoare; 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează; 4. Mă simt supărat după o ceartă. 19 În studiile de specialitate se întâlnesc doi termeni, conflict aversion și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și ceea ce rămâne, reprezentând ceea ce este transmis în mod implicit, adică implicaturile. Grice definește clasa implicaturilor în negativ, ca fiind "ceea ce este transmis minus ceea ce este spus"142 și distinge două tipuri principale de implicaturi: implicaturile convenționale, determinate de anumite itemuri lexicale sau de ocurența anumitor construcții lingvistice; implicaturile conversaționale, având originea în maximele de cantitate, de calitate, de relevanță și de modalitate pe care ar trebui să le respecte locutorii. "Implicaturile convenționale ale unei aserții sunt stipulate în mod arbitrar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de competență de comunicare, pe care o definește ca o cunoaștere a regulilor pentru producerea și înțelegerea de sens, atât pentru funcția referențială, cât și pentru cea socială a limbii. După Widdowson, „competența de comunicare nu este o reproducere a itemilor aflați în memorie, ci un set de strategii sau de procedee creative ce permit înțelegerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fie el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Se rezolvă individual, în scris, respectând cerințele formulate în test. - Elevii recunosc funcțiile sintactice, dar posibilitățile de contextualizare a unui cuvânt/ unei structuri în poziții sintactice determinate sunt minime. - Analiza punctuației trădează preocuparea slabă pentru acest nivel al textului. - Abordarea itemului evidențiază creativitate redusă și incapacitatea de a interveni asupra unui enunț dat. - Datorită capacității reduse de sintetizare fidelă a conținutului, se manifestă tendința de a substitui operația de rezumare a conținutului cu transcrierea textului. Operația de rezumare pune în evidență
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de comunicare a elevilor după aplicarea măsurilor ameliorative din faza experimentală. Aplicarea unor probe de evaluare similare celor din etapa constatativă a permis analiza comparativă a rezultatelor. Proba nr. 3 - Comunicare scrisă Material: Test de evaluare (Anexa 9) Rezultatele pe itemi ale probelor scrise - prezentare comparativă: a) Nivelul lexico- semantic: Rezultatele obținute în etapa finală dovedesc faptul că elevii operează mult mai ușor cu noțiunile corespunzătoare nivelului lexico-semantic. La itemul 1, din cei 20 de elevi testați, 8 obțin punctaj maxim
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
3 - Comunicare scrisă Material: Test de evaluare (Anexa 9) Rezultatele pe itemi ale probelor scrise - prezentare comparativă: a) Nivelul lexico- semantic: Rezultatele obținute în etapa finală dovedesc faptul că elevii operează mult mai ușor cu noțiunile corespunzătoare nivelului lexico-semantic. La itemul 1, din cei 20 de elevi testați, 8 obțin punctaj maxim, precizând toate cele trei sinonime așteptate și integrându-le în enunțuri corecte. Doar un elev rezolvă nesatisfăcător itemul 1 (realizare sub 50% a sarcinii), față de 6, din faza inițială
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
elevii operează mult mai ușor cu noțiunile corespunzătoare nivelului lexico-semantic. La itemul 1, din cei 20 de elevi testați, 8 obțin punctaj maxim, precizând toate cele trei sinonime așteptate și integrându-le în enunțuri corecte. Doar un elev rezolvă nesatisfăcător itemul 1 (realizare sub 50% a sarcinii), față de 6, din faza inițială. Din analiza comparativă a rezultatelor obținute la itemul 1 și itemul 2, se relevă faptul că subiecții efectuează mai ușor operații la nivel semantic atunci când există ca suport contextul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
8 obțin punctaj maxim, precizând toate cele trei sinonime așteptate și integrându-le în enunțuri corecte. Doar un elev rezolvă nesatisfăcător itemul 1 (realizare sub 50% a sarcinii), față de 6, din faza inițială. Din analiza comparativă a rezultatelor obținute la itemul 1 și itemul 2, se relevă faptul că subiecții efectuează mai ușor operații la nivel semantic atunci când există ca suport contextul. Există totuși un progres considerabil în ceea ce privește actualizarea semantică; față de 13 elevi care rezolvau la pretest acest item
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
maxim, precizând toate cele trei sinonime așteptate și integrându-le în enunțuri corecte. Doar un elev rezolvă nesatisfăcător itemul 1 (realizare sub 50% a sarcinii), față de 6, din faza inițială. Din analiza comparativă a rezultatelor obținute la itemul 1 și itemul 2, se relevă faptul că subiecții efectuează mai ușor operații la nivel semantic atunci când există ca suport contextul. Există totuși un progres considerabil în ceea ce privește actualizarea semantică; față de 13 elevi care rezolvau la pretest acest item într-o proporție
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
itemul 1 și itemul 2, se relevă faptul că subiecții efectuează mai ușor operații la nivel semantic atunci când există ca suport contextul. Există totuși un progres considerabil în ceea ce privește actualizarea semantică; față de 13 elevi care rezolvau la pretest acest item într-o proporție mai mică sau egală cu 50%, la posttestare doar 6 elevi mai rămân la acest nivel, fapt ce dovedește și o îmbunătățire a memoriei semantice. Rezultate mai bune se obțin și la itemii 3 și 4; ca
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rezolvau la pretest acest item într-o proporție mai mică sau egală cu 50%, la posttestare doar 6 elevi mai rămân la acest nivel, fapt ce dovedește și o îmbunătățire a memoriei semantice. Rezultate mai bune se obțin și la itemii 3 și 4; ca urmare a exercițiilor desfășurate în etapa experimantal-ameliorativă, se remarcă dezvoltarea capacității de corelare a nivelului lexical cu cel morfologic în rezolvarea sarcinii. b) Nivelul fonetic: În faza finală, 75% dintre subiecți obțin punctaj maxim la despărțirea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Rezultate mai bune se obțin în etapa finală și la operații mai complexe, de structurare și exprimare a sensului valorificând elementele acestui nivel; dacă la prima probă 50% dintre subiecți obțineau punctaj nesatisfăcător, la proba finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic; numărul subiecților care obțin rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele obținute la itemul 10 demonstrează dezvoltarea capacității de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
finală, doar 30% rezolvă nesatisfăcător itemul. d) Nivelul sintactic: Elevii realizează mult mai ușor activitatea de recunoaștere la nivelul sintactic; numărul subiecților care obțin rezultate nesatisfăcătoare scade de la 30%, în prima fază, la 15%, în etapa finală. Rezultatele obținute la itemul 10 demonstrează dezvoltarea capacității de contextualizare a cuvântului în poziții sintactice indicate; de la 55%, la prima probă, numărul celor care obțin un punctaj nesatisfăcător scade la proba finală la 30%. Progres evident se înregistrează și în cazul integrării vocativului în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
proba finală la 30%. Progres evident se înregistrează și în cazul integrării vocativului în enunț; la proba finală, 70% dintre subiecți obțin punctaj maxim, dovedind atât capacitatea de a formula enunțuri respectând cerințe date, cât și preocupare pentru corectitudinea punctuației. Itemul 12, de modificare a structurii textului, propune operații cu grad de dificultate superior; ameliorarea rezultatelor, așa cum se remarcă în reprezentarea grafică de mai sus, este urmare a efectuării exercițiilor similare în etapa experimentală. Dacă la pretest nici un elev nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
textului, elevii obțin rezultate mai bune în receptarea mesajului scris. Rezultatele indică faptul că elevii pot repera cu mai multă siguranță un detaliu al textului și realizează conexiuni logice între informațiile corespunzătoare mai multor niveluri ale limbii. Rezultatele obținute la itemul 15 reflectă progresul înregistrat în dezvoltarea capacității de formulare și exprimare a unui punct de vedere personal; numărul celor care rezolvă insuficient sarcina scade, de la 60%, la pretest, la 50%, la posttest și numărul celor care rezolvă satisfăcător crește, de la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
explicație ar pute-o constitui teama de repercursiuni. Un procent de 35,8% dintre liceeni participanți la studiu au menționat faptul că nu au prieteni care să consume droguri, iar 13,9% au refuzat sau evitat să răspundă la acest item. Deși sunt îngrijorați de amploare fenomenului și au cunoștință de existența cazurilor de consumatori în liceu, profesorii nu recunosc deschis problema. Întrebați dacă în liceu sunt consumatori, răspunsurile celor 60 de profesori intervievați au variat între: Figura 24: Perspectiva profesorilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre elevii de la liceu cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri. 56,8% nu cunosc astfel de instituții sau organizații, iar 24,8% au refuzat sau nu au știut ce răspuns să ofere la acest item. Figura 44: Instituțiile specializate pentru oferirea de servicii în scopul prevenirii și tratamentului consumului de substanțe (din perspectiva elevilor) Agenția Națională Antidrog este instituția cea mai frecvent menționată, de către elevi, în ceea ce privește înstituțiile implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu propunerea de legalizare a drogurilor ușoare se cifrează la 30,3%. Procentul celor care nu sunt de acord cu astfel de propunere cumulează 59,8% dintre elevii de liceu, iar procentul care nu au oferit un răpuns la acest item este de 9,9%. Procentul răspunsurilor afirmative poate fi influențat de faptul că majoritatea elevilor care consumă droguri, consumă din categoria drogurilor ușoare și a produselor weed. 28,3% dintre liceeni au menționat pe prima poziție măsurile coercitive (amenzile și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
muncitor calificat (26,5%), patron (14,2%) și maistru/tehnician (9,7%) (Vezi Anexa 2 - Statutul ocupațional principal al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii consumă substanțe stupefiante. În cadrul itemului "Care este în opinia ta motivul pentru care se consumă droguri", liceenii consumatori de droguri au menționat: curiozitatea (92,0% dintre consumatori au menționat acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70,8%), conflictele în familie (49
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3% - curiozitate, 10% dorința de a trăi experiențe noi. Acești factori au fost menționați și de către profesori. Mediul familial este considerat factor determinant, al consumului, de către 86,7% dintre profesori, 49,6% dintre elevi și 28% dintre studenți. În legătură cu acest item, profesorii consideră că de cele mai multe ori, tinerii au în familie consumatori (în special alcool și tutun) ceea ce poate fi un factor determinant. Părinții, sau frații mai mari constituie modele pentru tineri (din perspectiva profesorilor). Putem observa acest lucru din răspunsurile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dirigenți, elevii nu recunosc acest lucru sau nu le acordă importanță nevăzându-le utilitatea. Doar 18,4% dintre elevii de liceu cunosc instituții și organizații implicate în prevenirea și combaterea consumului de droguri. 24,8% nu au răspuns la acest item iar 56,8% nu cunosc astfel de instituții sau organizații. Cele mai cunoscute sunt: ANA (59%), poliția (17,2%), clinici de dezintoxicare (7,5%), campaniile desfășurate de ONG-uri sunt menționate de 6,7% dintre elevi, școala în proporție de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
biserica în proporție de 0,7%. Amploarea fenomenului În ceea ce privește amploarea fenomenului, 78% dintre elevi consideră că este în creștere, 9,1% cred că este neschimbată, 2,5% consideră că este în scădere iar 10,5% nu au răspuns la acest item. Proporția profesorilor care se arată îngrijorați față de creșterea numărului de elevi care consumă substanțe este de 89%. Cu toate acestea atunci când au fost întrebați dacă în școala în care predau există elevi consumatori cei mai mulți au declarat că nu știu nici un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
of the OMS expert Committee. Geneva, World Health Organization, 1964 (OMS Technical Report Series, No. 273). 3 În acestă parte a raportului au fost analizate doar răspunsurile celor care consumă droguri (bază analizei = 131 respondenți, ce au bifat DA la itemul Q20. Consumi droguri?). ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ GABRIEL ALBU Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Scala de depistare a autismului în perioada copilăriei) A fost dezvoltată de componenții programului Treatment and Education of Autistic and Related Communication Handicapped Children (TEACCH) în vederea evaluării pe baza observației a comportamentului copiilor de-a lungul zilei. Scala cuprinde 15 itemi care ajută cercetătorul să identifice autiștii și să-i diferențieze de cazurile ce prezintă întârzieri în dezvoltare, ajutând specialiștii la clasificarea acestor copii. Este o evaluare scurtă, ușor de aplicat, cu precădere pentru copii mai mari de doi ani. Scurt
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]