2,723 matches
-
tale, un lucru care se înnegrește sub privirea ta. Și de aceea spun atât de des că te iubesc. Din lipsa unui cristal atât de clar al unei fraze pe care ți-ai pune-o la gât. Nu te simți jignită de vorbirea mea vulgară. E apa simplă care face aceste zgomote dezagreabile în foc.” Ai ghicit cine este? Bineînțeles, e Louis Aragon care-i vorbea Elsei. El chiar se numea „le fou d’Elsa”. Sunt și alți nebuni, cu mai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
apartament! Ce aventură! Numai zece trepte de piatră, și oamenii roșii de efort, cu fețele congestionate, gata să-și dea duhul s-au oprit. Bo s-a făcut și mai mic, ca și cum vederea bărbaților luptând cu pianul i-ar fi jignit neputința lui de a ridica greutăți „bărbătești” imaginare. Vecinii au fost și ei martori la acest travaliu care era gata să-i stâlcească pe cei patru bărbați exersați și de o profesionalitate impecabilă. Ei, care visau să cumpere pianul cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
într-un vals, în sine un monolog despre viață și moarte, despre drama unui copil rămas orfan, despre neîmplinirile unui bărbat tânăr. Dar așa cum se întâmplă în viață, cineva, tot un ofițer, a intrat cu cizmele în lăuntrul durerii sale, jignind memoria soției. Era prea mult. Ofițerul muzician l-a pălmuit pe netrebnic și l-a provocat cu martori la duel. Nu știu dacă acesta a avut loc, cert e faptul că, pentru încălcarea regulamentului, Marian a fost degradat continuând însă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o lună. Nu am primit nici un ban în luna aceea. Erau zile când mi se părea că m-am obișnuit, că treaba merge bine și pot câștiga ceva bani. Atunci apărea cineva lângă mașină pentru a-mi face necazuri. Mă jignea, îmi strica mașina, dar mai ales îmi fura piesele lucrate și le înlocuia cu rebuturi 37 pentru a nu putea să iau salariu. Mereu îmi punea gunoiul pe strung după ce făceam curat și câte altele! Într-una din acele zile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mea. Sunt laș chiar față de obiecte, spunându-mi, cu ipocrizie, că sunt bun, nu stric nici un pix, nici un ceas, nu-s în stare să stric nici măcar un pahar. În schimb, încărcat cu energie negativă (expresie odioasă, la modă) reușesc să jignesc pe oamenii pe care îi iubesc. Noroc de faptul că sunt rari cei pe care îi iubesc. Nenorocul constă în aceea că, fiind puțini cei pe care îi iubesc, sunt silit să-mi epuizez "energia" jignindu-i de mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la modă) reușesc să jignesc pe oamenii pe care îi iubesc. Noroc de faptul că sunt rari cei pe care îi iubesc. Nenorocul constă în aceea că, fiind puțini cei pe care îi iubesc, sunt silit să-mi epuizez "energia" jignindu-i de mai multe ori tocmai pe cei pe care îi prețuiesc, de care mă simt legat. Sunt, s-ar putea spune, "o pacoste" pentru prietenii mei cei mai buni. * La Durău, haihui, urcând în sus, undeva de unde vine, frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
știam însă dacă ajung unde trebuie, la Dumnezeul cel rănit și slăbit. O bătrână care vindea pești la o colibă mi s-a părut că mă observă. Mi-a pus întrebări într-o româno-rusă stâlcită, dar a simțit ciudat; era jignită de modul în care îi tratam marfa. Se uita curioasă la mine, bănuia ceva... Într-o zi, când tocmai schimbasem locul lansării, am văzut o barcă albă, cu pânze, departe pe marea albastră. Am simțit, cu mintea mea de atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ar fi calea cea mai bună pentru a tempera acea insinuare calomnioasă. S-a dus la redacția ziarului și a întrebat dacă poate vorbi cu acel jurnalist. «Dumneavoastră sunteți autorul acestui articol: Industria credinței?». Da, dar... nu voiam să vă jignesc... trebuie să înțelegeți exigențele găsirii în fiecare zi a vreunei informații care să intereseze cititorii...». «Oh, dar nu vă preocupați, nu am venit pentru a vă intenta cauză și nici măcar pentru a vă mustra; dimpotrivă, aș vrea să vă mulțumesc
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de Congregație, cu un motto propriu: „In Cruce vita“, depinzând direct de episcop, ca superior și părinte, nerespectând Constituțiile și Dreptul Canonic, care recunosc în cadrul Institutului diecezan, autoritatea supremă a Superiorului. Ocolirea Superiorului și apelarea la episcop e anarhie ce jignește chiar episcopul». Au urmat două zile de dialog. Toate acuzele aduse fondatorului se pierd în praf. Opozanții nu știu să aducă motivații valide. Caută portițe, minimalizează acuzațiile, reduc totul la o bârfă. Pe 13 iunie 1935, Vizitatorul îi convoacă pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lor îndurerate dar ferme, don Giovanni Calabria a prevăzut-o de multă vreme, și a suferit fără cruțare până la martiriu. Recitim un fragment foarte semnificativ dintr-o scrisoare din mai 1944: „Viața - scrie - a deviat de la scopul ei, oamenii îl jignesc cu nerușinare pe dumnezeiescul legislator, se calcă în picioare legile sale preasfinte, se desacralizează căsătoria, se distruge familia, se profanează ziua Domnului, nu se mai ascultă cuvântul lui Dumnezeu, Evanghelia, catehismul: mulți creștini cred că ajung anumite practici de cult
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Marele Tartor... Pe când acum... Și am continuat cu laudele până ce-am observat că prietenii mă priveau cam ciudat. Se uitau la mine ca la unul care a luat-o razna și nu știau cum să-l aducă, fără să-l jignească, înapoi la realitate. Zâmbeau și, din când în când, își mișcau buzele de parcă ar fi vrut să mă întrerupă și să mă contrazică, să pună capăt, într-un fel sau altul, perorației mele înflăcărate. — Lacul trebuie să fie plin de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Băcanu cred că l-am cunoscut, la Paris, cu vreo zece ani în urmă, dacă nu și mai mult... Dacă atunci, la începutul anilor ’90 naivitatea ziariștilor și scriitorilor români era oarecum firească, acum, în 2003... Înțelegi, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar e timpul ca intelectualii români să se informeze și din alte surse decât „Europa Liberă”. Uite, le-aș recomanda o carte a lui Emmanuel Todd (Après l’Empire). Titlul nu e ușor de tradus. Eu aș propune
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ieftin și se zgîiește tîmpă la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta stătător al lui Gigi după mazilirea lui Pițurcă nu-i dă dreptul să jignească. Asta a făcut pe aeroportul din Timișoara cu reporterii, înainte de a încredința văzduhului speranțele roș-albastre pentru Cupa UEFA: „Hai, băi, băiatule, că nu ești tu de nivelul meu să purtăm un dialog!“. Cine e de nivelul lui? în curînd, Pleșu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
despre ea. E o fată si jumătate. Când a venit ,tocmai suferise un accident de circulație. Se deplasa greu, cu ajutorul unor cârje. Totul se schimbase în viața ei: nu mai putea alerga, nu se mai putea juca, copiii o jigneau, era singură și nefericită. A intrat în clasă, șchiopătând, cu privirea în pământ. Doamna a așezat-o în bancă lângă mine. Când clopoțelul a sunat, anunțând prima pauză, copiii s-au strâns ciorchine lângă banca noastră. Doreau s-o cunoască
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
am simțit. Am ajuns repede la concluzia că noi, copiii fără nevoi speciale, suntem niște norocoși. Am înțeles că nici un copil nu e vinovat de ceea ce, câteodată, soarta nedreaptă îi răpește: mâini, picioare, vorbire, auz, văz. Cecilia a înțeles că, jignind-o și izolând-o pe noua noastră colegă,a dat dovadă de egoism și intoleranță. - Te rog să mă ierți! a spus ea , recunoscându-și greșeala. M-aș bucura dacă ai accepta să-ți fiu prietenă. - Ce s-a întâmplat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pădurea ei de vise. Timpul nu are răbdare, așa că noi, ne-am grăbit să ne jucăm, să învățăm, să creștem împreună, sănătoși și fără griji. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Despre cine povestește Adelina? * De ce era tristă noua colegă? * Cine a jignit-o când a venit în clasa Adelinei? * Unde i-a dus doamna învățătoare pe elevi? * De ce crezi că i-a dus la acel cămin? * Ce au văzut acolo elevii? * Ce au înțeles ei în urma acestei vizite? * Ce a făcut
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în teatru. Sbilț e mefistofelul piesei și latura comică, un sarcastic parazit, filozof cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui moderat paradoxale. Tofana e mai puțin intelectuală cât femeia fascinată de prestigiul cuceritorului profesional și jignită de rezistența lui. Factorul ereditar, patima roșie, adică a vărsării de sânge (strămoșul a fost hingher) motivează exterior un gest de răzbunare, suficient în sine. Rudy ar fi un banal cuceritor dacă n-ar înfățișa un accident neprevăzut în carieră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aș vrea să știu să pictez, Să fiu un artist chinez Și cu cerneală de aur să scriu Un poem despre zăpadă. De la Igena Floru a rămas o singură piesă remarcabilă, Fără reazăm, dramă a unei femei în căutarea fericirii, jignită de infidelitățile soțului și ale amantului, prin care a crezut că poate compensa ariditatea casnică. Nota specifică piesei este interioritatea dramei, constând într-o vulnerare sufletească iremediabilă. Lucreția Petrescu a stârnit entuziasmul lui I. Al. Brătescu-Voinești prin piesa Păcatul. Ticu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cei mari, căci prin constituție ei trebuiau să împartă puterea cu alții. Nu-i vorbă, constituția a fost așa alcătuită, încît să nu-i lovească mult în interesele economice. Iar egalitatea în fața legii, în fața autorităților, care i-ar fi putut jigni, deși înscrisă în Constituție, n-a existat și nu există încă. Dar, oricum, acest atentat - constituția liberală - la atotputernicia boierilor i-a făcut să nu aibă simpatie pentru dânsa. Pe boierinași, această constituție, odată câștigată, n-a putut să-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Eminescu etc.) de unde izvorăște atitudinea lui Caragiale, ce interese nesocotite ori jignite, ce dureri vorbesc în satira lui? Interesele claselor de jos ori interesele boierimii vechi? Căci aceste clase extreme de la baza și din vârful piramidei sociale au fost jignite de noua stare de lucruri, care a favorizat clasele de la mijlocul piramidei, ca să isprăvim vorba tot cu această banală comparație. Răspunsul nu e tot atât de ușor de dat, ca în privința lui Eminescu și a celorlalți, deoarece aici nu mai avem de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar nu puteam certa sau jigni luna! Caută pe Tegotei să ceară satelor geților să coase și să strîngă cît mai multe togi noi. După dezgheț, apele au crescut și am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dum-nezeu. Înțeleptul Gilozimo al geților care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu mine, Constantin Bădeliță, m-a luat în râs, m-a umilit, m-a jignit înjurându-mă, și pentru că nu i-am răspuns, mi-a dat cu degetul peste nas și m-a întrebat: „Ce mă, nu-ți convine”? Era un tânăr bine făcut, mai înalt. Mi-au dat lacrimi în ochi și l-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Studenților Democrați. Părintele profesor Cicerone Iordăchescu, decanul nostru și profesorul Justin Moisescu au insistat ca să renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în Uniunea Studenților Democrați. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la Iași că ne cer să ne vindem conștiințele pentru niște izmene, pantofi și fulgi de ovăz; că noi putem risca pentru că nu avem familii și pentru că mulți dintre noi suntem ofițeri de rezervă cu stagiu și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
despre revolta ungurilor, și m-au provocat să fac instigație între credincioși ca și noi românii să ne răsculăm împotriva comunismului așa cum s-au răsculat ungurii. Știam că Silviu Săveanu este turnător. Am socotit că nu-i bine să-i jignesc. Au mai venit odată tot cu astfel de probleme, și au plecat după ce le-am ară tat cât de dulci și cât de dragi îmi sunt copilașii de trei și de cinci ani. În prima săptămână a lunii decembrie 1956
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zi lucrătoare, în care n-am avut servicii în parohie, am lucrat de la ora 5 dimineața, în fiecare zi, cel puțin 12 ore. S-a uita lung la mine și a zis, ca pentru sine, dar cu gândul să mă jignească, să mă descurajeze: CUMPLIT MIJLOC DE TÂMPENIE! Am presupus că agenții colonelului îi raportaseră că lucrez de unul singur în fiecare zi și că s-ar putea să scriu în secret, ceva împotriva regimului, să fac spionaj, că prin ceea ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]