4,083 matches
-
Ca scriitor, am fost definitiv afectat de anii petrecuți la The Post" (179). Și nu a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța dintre ceea ce își propune să facă un jurnalism obiectiv și ceea ce își propune să facă un jurnalism literar. Consecințele epistemologice ale obiectivării jurnalistice sunt perfect întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la The Post" (179). Și nu a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța dintre ceea ce își propune să facă un jurnalism obiectiv și ceea ce își propune să facă un jurnalism literar. Consecințele epistemologice ale obiectivării jurnalistice sunt perfect întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World. În cele din urmă, exemplul lui demonstrează de ce jurnalismul literar a continuat să aibă apărătorii săi: povestea lui Chapin avertizează asupra pericolelor pe care le implică separarea subiectivității de experiența conștiinței. Caracterizat de istoricul de jurnalism John Tebbel drept un "psihopat sadic care se bucură de reputația de cel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Chapin de la New York Evening World. În cele din urmă, exemplul lui demonstrează de ce jurnalismul literar a continuat să aibă apărătorii săi: povestea lui Chapin avertizează asupra pericolelor pe care le implică separarea subiectivității de experiența conștiinței. Caracterizat de istoricul de jurnalism John Tebbel drept un "psihopat sadic care se bucură de reputația de cel mai dur om care a ocupat vreodată scaunul de redactor local" (324), poziția lui Chapin amintește de răspunsul jurnalistului Dreiser cu mai mulți ani în urmă oferit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
libertatea, s-ar răscula și ar zdrobi mașina" (139). Chapin se supusese idealului de obiectivare care era rezultatul spiritului științic al secolului al XIX-lea, cel care i-a alterat viziunea despre lume și relațiile cu ai săi colegi. Practicanții jurnalismului literar vor fi încercat să se răscoale și să zdrobească mașina obiectivității pentru a se elibera de formulele automate și pentru a cunoaște lumea așa cum este ea: ambiguă, percepută în mod subiectiv, dar și lipsită de prescripțiile automate care necesită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de asemenea, de spusele lui Steffens apropo de refuzul său de a angaja scriitorași terminați care au luat calea băuturii (Autobiography, 312-13), dar și de cele ale scriitorului anonim din The Confessions of "a Literary Journalist" (Confesiunile unui "practicant de jurnalism literar", n. trad.), cum că o mulțime dintre ei s-au apucat de băut (373). Treaba acestora în calitate de jurnaliști supuși procesului de obiectivare nu avea nimic de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a face, nici din punct de vedere epistemologic, nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică împotriva pozitivismului și de o transformare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nici ontologic, cu propriile vieți sau, mai degrabă, subiectivități. Mai mult, ei se implicau prea puțin în ceva ce nici măcar nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică împotriva pozitivismului și de o transformare și o criză socio-culturală semnificativă. În analiza povestirilor lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu îi solicita în permanență, alienarea fiindu-le astfel accelerată, în timp ce jurnalismul literar încerca să se adreseze tocmai acelei subiectivități. Jurnalismul literar a intrat în această criză epistemologică, fiind direct influențat de mișcări literare precum realismul și naturalismul, de apariția jurnalismului obiectiv, de o reacție critică împotriva pozitivismului și de o transformare și o criză socio-culturală semnificativă. În analiza povestirilor lui Crane, "An Experiment in Misery" ("Un Experiment în mizerie", n. trad.) și "The Men in the Storm" ("Oamenii din viscol
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o transformare și o criză socio-culturală semnificativă. În analiza povestirilor lui Crane, "An Experiment in Misery" ("Un Experiment în mizerie", n. trad.) și "The Men in the Storm" ("Oamenii din viscol", n. trad.), Trachtenberg definește doctrina implicită a practicantului de jurnalism literar: "Crane a renunțat la ipostaza morală a turistului și a încercat să redea peisajele naturale potrivit percepției personale despre viețile subiective ale personajelor" ("Experiments", 273). Această observație merită o analiză suplimentară. Mai întâi, ipostaza morală a turistului este esențialmente
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al decorului, al detaliilor concrete, al dialogului și al altor tehnici asociate, în mod greșit, stilului romanesc - s-a încercat stabilirea unei baze epistemologice comune pentru ceea ce Trachtenberg numește "schimb de subiectivități" (273). Datorită naturii sale abstractizante, curentul dominant de jurnalism obiectiv nu a izbutit să vină la momentul respectiv cu un apel retoric la intuiția comună, sau ceea ce Trachtenberg descria în altă parte drept "detaliul intuit" (278). Crane își anunță fățiș intenția de a înlătura distanța dintre subiectivitate și lumea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
etichetându-l drept Celălalt. A te apropia de Celălalt înseamnă a trece dincolo de prescripțiile ideologice și dincolo de totalizarea sau de concluziile majore menite să conțină asemenea prescripții. Astfel se adoptă perspectiva prezentului incontrolabil și neconcludent al romanului lui Bakhtin. Încercarea jurnalismului literar de a "face schimb de subiectivități" - sau mai degrabă de a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, ținând cont de natura mijlocitoare a oricărui text, care nu poate să ofere un schimb complet de experiență din punct de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea obiectivată, ținând cont de natura mijlocitoare a oricărui text, care nu poate să ofere un schimb complet de experiență din punct de vedere lingvistic - poate fi regăsită și în lucrările altor practicanți ai jurnalismului literar ai perioadei. Unul dintre ei, acum uitat, este Lafcadio Hearn. Figură tranzitorie pentru acest stil, el a început să scrie scurte articole în 1872 pentru ziarele din Cincinnati. Multe dintre ele examinau viața din rândul afro-americanilor care au trăit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Mai mult, reportajul lui Hearn relevă extrema aproape solipsistică până la care se poate ajunge, teoretic, prin efortul de a micșora distanța dintre subiectivitate și obiectivare. În esență, exemplul lui ilustrează călătoria pe distanțe variabile, efectuată continuu de diferiți practicanți ai jurnalismului literar între cei doi poli, obiectivarea și propria lor subiectivitate. Fred Lewis Pattee spunea despre o descriere scrisă de Hearn spre finalul anilor 1880, pe când locuia în Martinique: "este o carte haotică, plină de amintiri, impresii, dar niciuna completă, ci
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
niciuna completă, ci doar sufletul Indiilor de Vest, dezvăluit cu o artă rară, stranie, așadar particulară" (History 425). Prin faptul că Hearn nu a asigurat nici o "totalitate" estetică, Patte, poate în mod inconștient, menționează în treacăt una dintre trăsăturile specifice jurnalismului literar, formulată atât de bine de Garland: acest gen se opune totalizării sau concluziilor majore. Totuși, ca element component al dinamicii narative, Patte confirmă de asemenea prezența subiectivității, prin care se încearcă micșorarea distanței dintre aceasta și lumea obiectivată, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o poate cunoaște. Hearn este aproape de finalul călătoriei de pe spectrul dintre obiectivare și o subiectivitate splendid afirmată. Este, desigur, un final care nu trebuie atins, pentru a nu permite instalarea completă a solipsismului. În acest sens, Hearn anticipează fluxul conștiinței. Jurnalismul literar timpuriu al lui Hearn este în general mai accesibil sub formă de realism convențional decât sub forma scrierilor mistice de mai târziu. Un exemplu de acest fel este "A Child of the Levee" ("Un copil al barajului", n. trad
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
el precupeața. Acum o să facem niște afaceri în cinstea sărbătorii. - Morcovi, morcovi. Pește, pește viu ("Pillelu" 58-59). Și astfel se încheie povestirea vieții de stradă a orașului din noua lume a imigrantului. Punctele forte ale lui Cahan ca practicant de jurnalism literar sunt reprezentate de faptul că "a elaborat un stil empatic de intervievare și de relatare prin extinderea dialogului. Fără a recurge la redarea fonetică a dialectului, Cahan a surprins idiomul și aspectul exterior, exaltarea și uluirea oamenilor din fiecare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aspectului exterior, Cahan a încercat să reducă distanțele retorice și culturale - să depășească "scindarea" de care vorbea Rischin - dintre subiectivitățile alienate care se confruntă una cu Cealaltă. În aceasta constă alegoria culturală. Astfel, ar fi poate potrivită constatarea conform căreia jurnalismul literar din această perioadă nu s-a opus doar curentului principal de jurnalism obiectiv, ci și academiei de literatură: Theodore Dreiser a inclus în romanul Sora Carrie materiale publicate anterior care aparțin ca stil jurnalismului literar. În 1879, după ce a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scindarea" de care vorbea Rischin - dintre subiectivitățile alienate care se confruntă una cu Cealaltă. În aceasta constă alegoria culturală. Astfel, ar fi poate potrivită constatarea conform căreia jurnalismul literar din această perioadă nu s-a opus doar curentului principal de jurnalism obiectiv, ci și academiei de literatură: Theodore Dreiser a inclus în romanul Sora Carrie materiale publicate anterior care aparțin ca stil jurnalismului literar. În 1879, după ce a renunțat la postul de redactor de la publicația Ev'ry Month, Dreiser a publicat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate potrivită constatarea conform căreia jurnalismul literar din această perioadă nu s-a opus doar curentului principal de jurnalism obiectiv, ci și academiei de literatură: Theodore Dreiser a inclus în romanul Sora Carrie materiale publicate anterior care aparțin ca stil jurnalismului literar. În 1879, după ce a renunțat la postul de redactor de la publicația Ev'ry Month, Dreiser a publicat pe cont propriu articole în reviste, iar de atunci și până la apariția romanului Sora Carrie a publicat peste 120 de articole. Printre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
criminal (Autobiography, 317). Steffens anticipează cu peste 60 de ani romanul lui Truman Capote, Cu sânge rece, și pe cel al lui Norman Mailer, Cântecul Călăului, care în încercarea de a înțelege subiectivitățile criminalilor condamnați, au devenit clasici ai noului jurnalism din perioada 1960-1970, iar operele lor sunt alegorii ale părții întunecate a experienței americane. Crane, Hearn și Dreiser se opun și ei concluziilor majore, sau imaginii distanțate a trecutului absolut, pentru a se confrunta cu prezentul neconcludent al unei lumi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a se confrunta cu prezentul neconcludent al unei lumi nedeterminate, sub forma unei oglinzi a nedeterminării fenomenologice. Astfel, putem, în cele din urmă, detecta o prăbușire a structurii claselor sociale, a celei rasiale și a celei etnice. Ambiția narativă a jurnalismului literar de a reduce distanța dintre subiectivitate și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost frecvent asociat cu cauzele populiste și progresiste. Când Crane a simțit pe propria piele ce înseamnă a fi un om fără adăpost, "sau ceva asemănător
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de partea cuiva. El trebuie ori să fie văzut și atacat ca un spărgător de grevă ce este, ori să se alăture greviștilor, ori să plece. Nu există poziții neutre" (154). Nu ar trebui să ne mire, așadar, că practicanții jurnalismului literar care nu și-au "părăsit" materialul, ci și-au implicat subiectivitățile în substanța lui s-au văzut nevoiți să fie părtinitori. Orientarea politică a lui Steffens, de exemplu, a devenit tot mai mult una de stânga (Autobiography, 376-77). Cahan
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
eseul său din 1935, Puzzled America (America nedumerită, n. trad.), la fel și Erskine Caldwell în eseul Some American People (Câțiva americani, n. trad.) din același an. În cele din urmă, un asemenea continuum istoric poate fi prelungit prin noul jurnalism al anilor '60 ai secolului al XIX-lea. Asemeni lui Crane, acești practicanți ai jurnalismului literar modern vor căuta să treacă dincolo de "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși" pentru a-și implica un alt fel de subiectivitate într-o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în eseul Some American People (Câțiva americani, n. trad.) din același an. În cele din urmă, un asemenea continuum istoric poate fi prelungit prin noul jurnalism al anilor '60 ai secolului al XIX-lea. Asemeni lui Crane, acești practicanți ai jurnalismului literar modern vor căuta să treacă dincolo de "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși" pentru a-și implica un alt fel de subiectivitate într-o lume nedeterminată. Odată ce s-a înțeles de ce jurnalismul literar modern a apărut atunci când a apărut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]