4,995 matches
-
pe care Biserica a fost forțată să le dea pentru a se putea apăra, pentru a evita un rău mai mare. 159. Și pentru că feudalismul, după cum am văzut, a schimbat natura bunurilor ecleziastice care au fost frecvent înstrăinate și concesionate laicilor de către principi și de înșiși Prelații feudatari, Biserica a trebuit să se opună abuzului prin legi; așadar, legislația a început să capete o tendință cu totul opusă principiului antic, deci din acel moment legislația a fost menită să "înlesnească Bisericii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în ochii poporului care nu participă 317 la acestea. Astfel, principiul de a dărui și dificultatea de a primi, conatural Bisericii, devine imposibil de aplicat, atunci cînd bunurile sale nu mai sînt libere în propriile-i mîini, ci aservite puterii laice. 161. Nu numai în această privință se dovedește Biserica a fi deosebită, ci și în dorința sa ca "dispensarea de bunuri să se facă deschis înaintea publicului", cel de al șaselea principiu pe care îl aplica în vremurile dintîi. Am
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a Sfintei Bisericii: insuficienta educație a Clerului / 59 CAPITOLUL III Plaga din coasta sfintei Bisericii, care este lipsa de unire dintre Episcopi /95 CAPITOLUL IV Plaga din piciorul drept al sfintei Bisericii, care este numirea Episcopilor lăsată în seama puterii laice / 131 CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice / 249 PRINCIPII PENTRU DESĂVÎRȘIREA CREȘTINEASCĂ / 283 Modul în care să se învețe cu folos lecțiile din această carte / 285 LECȚIA I / 287 LECȚIA a II-a / 291 LECȚIA a III
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Amstris, din Pont, către Biserica din Gortyna, din Creta și către gnosienii din Creta. Cele mai cunoscute sînt frumoasele șase scrisori adresate de Sf. Ignațiu efesenilor, manezienilor, tralienilor, romanilor, filadelfienilor și smirnenilor. Aceasta dovedește vasta corespondență dintre Episcopi, Preoți și laici în acele vremuri. 103 Adesea iscăleau în acest fel. 104 Sf. Ciprian vorbește după cum urmează despre grija pe care Episcopii trebuie să o aibă pentru Biserica universală: Copiosum Corpus est sacerdotum concordiae mutuae glutine atque unitatis vinculo copulatum, ut si
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau un conducător. Persoana care conduce fără a se consulta este înclinată să își urmeze propriile patimi nesupravegheate... În fiecare oraș, Episcopul se consultă întotdeauna cu preoții, diaconii și slujitorii săi prezbiteri, în chestiunile importante. Adesea, cere sfat de la toți laicii cînd este vorba de numiri" (Fleury, Discursuri, II etc.). 107 Sf. Ciprian făcea o dare de seamă despre guvernare înaintea oamenilor. Cînd persecuțiile l-au împiedicat să mai facă acest lucru personal, o făcea prin scrisoare, iar unele dintre aceste
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
apelează la bunătatea noastră (mansuetudinem nostram) ca unui anume cleric pe nume Bernarius să vrem să-i acordăm episcopatul de Grenoble, pe care l-am realizat într-o atît de mare binefacere." 168 Iată suita urmată de uzurpări: 1. puterea laică împiedică Biserica să își țină alegerile fără să fi obținut mai înainte permisiunea 2. această permisiune devine o favoare pur suverană, care este negată sau este acordată în mod arbitrar; 3. această favoare nu se acordă gratuit, ci trebuie plătită
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aproape univer-sale. Bonifaciu al IX-lea, la încheierea acestui secol al XIV-lea, a extins annatele (anualele) asupra Episcopilor și le-a făcut perpetue. 177 Această observație explică faptul care, altminteri, pare de neexplicat. Conciliul de la Basel, susținut de puterile laice, anulează competențele pontificale. Care a fost adevărata și profunda înțelegere a politicii principilor atunci cînd s-au plasat de partea Conciliului din Basel? Să distrugă competențele? Nu, ci să le slăbească pentru a le putea stăpîni. Dovada acestui lucru este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
necesară și utilă pentru mîntuirea veșnică și pentru creșterea pe Pămînt a regatului lui Cristos. 179 Atunci cînd marele Pontif Adrian I i-a scris lui Carol cel Mare (în anul 784) pentru a-i aduce la cunoștință că puterii laice nu îi aparținea dreptul de a alege Episcopii și că alegerile trebuiau să fie libere, Papa a avut un argument convingător și puternic pe care i l-a adus lui Carol, iar acesta a fost faptul că nici el, deși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
et plebe.. electus canonice fuerit, et nihil sit quod sacro obsit ordini, solida traditione illum ordinamus. (Tom. II conc. Gall, pp. 95 120). Acest argument valabil de adus înaintea principilor a fost pierdut de Papi, după vremea competențelor. 180 Feudele laice din Franța au devenit ereditare numai spre finalul celei de-a doua dinastii, după cum dovedește M. Antonio Dominic în De Praerogtiva allodiorum, c. 15; dar, în ceea ce privește proprietățile ecleziastice, neavînd succesori, au rămas într-un anume fel întotdeauna personale. 181 De
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un anume fel întotdeauna personale. 181 De gestis regum Anglorum, Lib. V. Carolus Magnus pro contundenda gentium illarum (germanicarum) ferocia, omnes pene terras Ecclesiis contulerat, consliiosissime perpendens, nolle Sacri Ordinis homines tam facile quam laicos fidelitatem domino rejicere. Praeterea, si laici rebellarent, illos posse excomunicationis auctoritate et potentiae severitate compescere. 182 Și aceasta nu era totul, căci aveau vreodată o limită? Jurămîntul care li se impunea Episcopilor feudali s-a impus mai apoi Episcopilor pentru a fi considerați Episcopi, ca per
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care nu primeau nici un fel de beneficiu temporar din partea conducătorilor. A fost publicat mai tîrziu decretul solemn al lui Inocențiu al III-lea de la Conciliul al IV-lea din Laterano, can. 43, care spune astfel: Nimis de JURE DIVINO quidam laici usurpare conantur, cum viros ecclesiasticos, nihil temporale detinentes ab eis, ad praestandum sibi fidelitatis jurametna compellunt. Quia vero, secundum Apostolum, servus suo domino stat aut cadit, sacri auctoritate concilii prohibeus, ne tales clerici personis saecularibus prastare cogantur hujusmodi juramenta. 183
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
certo noveris, mihi valde contraria esse quae dicis. Non enim antecessor tuus auderet ullatenus patri meo dicere: et nihil faciam pro te. La atît se reduceau proprietatea și libertatea Bisericii în acele vremi și acestea erau samavolnicia și opiniile puterii laice! 190 Biserica a respins o astfel de dependență, iar lupta dintre Biserica dornică să lucreze liberă și puterea seculară care voia să o supună a continuat în Istorie. Așadar, adesea se iscau conflicte din cauza alegerilor fără obținerea în prealabil a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ratione sustineremus quod a praefatis monachis vel ab aliis quidquam cum detrimento honoris nostri in electione Episcopi fierit: et si forte factum esset, quin in irritum revocaretur. Dar progresele din vremea lui Richart erau incredibile și au făcut ca puterea laică să invadeze drepturile Bisericii și să-i oprime libertatea; rezistența din partea Bisericii era din ce în ce mai slabă; iar Biserica ar fi pierit dacă Dumnezeu, care veghează asupra menținerii acesteia, nu ar fi trezit în Papi o astfel de putere și măreție supraomenești
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de Reims, Gerbert, de data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea principilor și uneori în favoarea Episcopilor și a rectorilor Bisericilor; acest lucru apare și în textul canoanelor de drept. A se vedea L'Estravagante de Decim, cap. 26, și Estravagante
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
le povestesc să consulte Istoria lui N. Alexandre, sec. XIII și XIV, Dissert. VIII, art. III. 198 Conciliul de la Meaux, din 845, a vorbit cu apostolică libertate regelui Carol cel Pleșuv, care exercita în Biserică un astfel de despotism, acordînd laicilor bunurile Bisericii: "Împotriva autorității, împotriva decretelor părinților și a întregii tradiții a Religiei creștine, s-au înscăunat ca domni și stăpîni în cadrul mănăstirilor printre preoți, leviți sau alte fețe bisericești, hotărînd asupra vieții acestora și judecîndu-i de parcă ar fi fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
corturile Domnului, fără să aibă permisiunea sau știința Episcopului." Se observă la acest Conciliu că se face distincția între bunurile date Bisericii ca alodii și cele date în feudă; regelui i s-a reproșat în special faptul că le acordase laicilor alodiile. 199 Iată cum se exprimă Notitia de Villa Novilliaco, care este cu-prinsă în Apendicele la Flodcardus: Defuncto tispino Archiepiscopo, tenuit Dominus, rex Carolus Remense episcopium in suo dominatu, et dedit villam Novilliacum in beneficio Anschero Saxoni etc, deci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
puterii trecătoare. "Învestirea Pontificilor, spune acest Episcop, este per-misă numai puterii împărătești, care este singura care se bucură de excelență și, după Dumnezeu, este conducerea cea mai sublimă! (A uitat acesta că guvernarea temporară a Bisericii este făcută de un laic, de un fiu al Bisericii?). Onoarea de învestitură a fost cîștigată cu un mare preț" (Nu este o chestiune de onoare; numirea Episcopilor este o datorie sfîntă, un drept sacru și inviolabil al Bisericii. Poate Biserica să-și vîndă acest
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o datorie sfîntă, un drept sacru și inviolabil al Bisericii. Poate Biserica să-și vîndă acest drept? Pot conducătorii să-l lichideze? Nu este aceasta pură simonie?). "Împărații noștri merituoși nu s-au autointitulat "DOMNI AI EPISCOPILOR" (Un episcop laudă laicii pentru că se autonumesc domni ai Episcopilor.) "Ei au remediat această daună (căci este o daună!) cu multă avere de pe pămînturile lor" (Poate libertatea Bisericii să fie compensată cu bani? Pot singurele bogății lăsate Bisericii de Cristos să fie aruncate de dragul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Despre el au rămas consemnate mai multe fapte care dovedesc respectul său față de Biserică și față de autoritatea acesteia. Unui conte care îi cerea bunurile unei anumite mănăstiri pentru a-și întreține soldații, i-a răspuns cu demnitate că "a da laicilor bunurile Bisericii înseamnă a încălca preceptul lui Cristos: "Să nu aruncați cele sfinte la cîini". Astfel a fost onorată Biserica Romană și a fost sfințită libertatea de alegere a Suveranului Pontif. Așadar, nu Otto a oprimat libertatea ecleziastică: ci aceasta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
am făcut apărătorul Casei lui Israel!" Este un apărător nevrednic cel care își uită datoria și își lasă cetatea să fie cucerită de dușmani. Ce responsabilitate rămîne Episcopilor Bisericii dacă serviciile pastorale și simbolurile, inelul, însemnele credinței sînt înmînate de laici? Dacă ar fi să îngăduim laicilor să preia ceea ce știm că aparține responsabilității Preoților, onoarea Bisericii ar ajunge la pămînt, vigoarea disciplinei ar păli, Religia creștină ar fi umilită. Nu este treaba laicilor să facă aceste lucruri despre care noi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Este un apărător nevrednic cel care își uită datoria și își lasă cetatea să fie cucerită de dușmani. Ce responsabilitate rămîne Episcopilor Bisericii dacă serviciile pastorale și simbolurile, inelul, însemnele credinței sînt înmînate de laici? Dacă ar fi să îngăduim laicilor să preia ceea ce știm că aparține responsabilității Preoților, onoarea Bisericii ar ajunge la pămînt, vigoarea disciplinei ar păli, Religia creștină ar fi umilită. Nu este treaba laicilor să facă aceste lucruri despre care noi știm că revin numai Sacerdoților. Nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
simbolurile, inelul, însemnele credinței sînt înmînate de laici? Dacă ar fi să îngăduim laicilor să preia ceea ce știm că aparține responsabilității Preoților, onoarea Bisericii ar ajunge la pămînt, vigoarea disciplinei ar păli, Religia creștină ar fi umilită. Nu este treaba laicilor să facă aceste lucruri despre care noi știm că revin numai Sacerdoților. Nu, nu este vorba că laicii ar trăda Biserica și nici ca fiii să-și impieteze mama prin adulter. Datoria laicilor este de a apăra Biserica, nu de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că aparține responsabilității Preoților, onoarea Bisericii ar ajunge la pămînt, vigoarea disciplinei ar păli, Religia creștină ar fi umilită. Nu este treaba laicilor să facă aceste lucruri despre care noi știm că revin numai Sacerdoților. Nu, nu este vorba că laicii ar trăda Biserica și nici ca fiii să-și impieteze mama prin adulter. Datoria laicilor este de a apăra Biserica, nu de a o trăda. În adevăr, atunci cînd Uzia și-a însușit preoția, a fost lovit de lepră; cînd
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
creștină ar fi umilită. Nu este treaba laicilor să facă aceste lucruri despre care noi știm că revin numai Sacerdoților. Nu, nu este vorba că laicii ar trăda Biserica și nici ca fiii să-și impieteze mama prin adulter. Datoria laicilor este de a apăra Biserica, nu de a o trăda. În adevăr, atunci cînd Uzia și-a însușit preoția, a fost lovit de lepră; cînd fiii lui Aaron au adus foc străin la altar au fost arși de flăcările divine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Grigore a înălțat stindardul reformei și al libertății, încă înainte de încheierea secolului al XI-lea. Conciliul din Clermont din anul 1095 a întocmit două Canoane, 15. Nullus ecclesiasticum aliquem honorem a manu laicorum accipiat și 18. Nullus presbyter capellanus alicujus laici esse possit, nisi concessione sui Episcopi. Conciliul de la Nîmes din anul următor, 1096, a întocmit Canonul 8: clericum vel Monacus, qui ecclesiasticum de mani laici susceperit bneeficium, quia non intravit per ostium, sed ascendit aliunde sicut fur et latro, ab
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]