3,620 matches
-
Mijloc înainte să radă lama pămîntul fertil, rănile lumii sînt mărturiile despre ea, reluate în sistem semiotic, biserica din golul neputinței expresiei, brazi în larg, mă învăț sub pecetea grea de frumusețe și n-am să mai trăiesc oportunist! sărim leagăne, bucle, case dedesubt, relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în continuare de Sofia. Protestînd față de deciziile luate la Jaice, Frontul Patriei a emis în 1943 o declarație în care își reafirma poziția: Macedonia este un veritabil măr al discordiei. Rîuri de sînge au fost vărsate pentru ea... Ea constituie leagănul renașterii bulgare... Pentru a fi evitate noi greșeli istorice și a i se acorda Macedoniei o pace de durată, Frontul Patriei proclamă cuvăntul la ordinea zilei "Macedonia e a macedonenilor"... Singura soluție salvatoare este o Macedonie integră, liberă și independentă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chestiuni serioase. Iată cum comenta situația o autoritate în domeniu: "A fost oare ego-ul acestui popor mic prejudiciat în cadrul procesului? O teologie sanctificată a 'celui de pe locul doi', care afirmă că bulgarii sunt mari, dar care le amintește tuturor de leagănul în care rușii sunt și mai mari, continuă să acționeze nestingherită."15 România Liderii români, ca și cei bulgari, și-au concentrat după 1948 atenția asupra construirii economiei socialiste. Ei întîmpinau mai multe dificultăți decît vecinii lor, întrucît, spre deosebire de Bulgaria
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de limbă latină vulgară: lui Ludovic îi revin Împărțirea de la Verdun (843) regiunile de limbă germană situate la est de Rin: e vorba de Francia orientalis. Cît despre partea lui Lothar, Francia media, dacă ea înglobează, între Meuse și Rin, leagănul familiei carolingiene, mai este compuși și din teritorii mult mai disparate și nu se întemeiază, ca celelilte două, pe bază lingvistică. Unitatea Imperiului este, așadar, sfișiată. Îndemnați și de cler, cei trei frați pot foarte bine să se angajeze să
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
popoarelor care, în anul 1000, sînt, în linii mari, deja fixate. Dacă lăsăm deoparte statul ungar, instalat încă din secolul al X-lea pe malurile Dunării, Europa Centrală și Orientală este domeniul slavilor și situarea acestor triburi fixează, în mare, leagănul diverselor state. Vom evoca aceasta în capitolul următor. Începînd cu secolul al XI-lea, domeniul slavilor cunoaște, mai ales în partea sa septentrională, o presiune crescîndă din partea germanilor. Marii vasali ai împăratului au luat conducerea unei mișcări de colonizare care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aproape în același timp, la sfîrșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, în Catalogna, Lombardia și Lorrena. De aici ele se extind în tot Occidentul creștin, punctul de convergență situ îndu-se în Burgundia și Auvergne, adevărate leagăne ale "marii arte romane". Condițiile sînt atunci favorabile creării de biserici noi, mai spațioase și mai bine construite: înmulțirea comenzilor venite din partea prinților puternici (Wilhehn Cuceritorul și soția sa Mathilde, contele de Anjou Foulque Nerra etc.), a episcopilor și comunităților
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
desăvîrșește. Dintr-o perspectivă identică, îmbinînd progresele tehnicii cu cele ale administrației regale și cu conceptele teologice ale momentului, ea va înflori și în Anglia regilor normanzi, în regatele spaniole ale Reconquistei, în regiunile Germaniei de Mijloc și în Scandinavia. Leagănul ei rămîne însă Bazinul parizian, unde sînt înălțate între mijlocul secolului al XII-lea și sfîrșitul secolului al XIII-lea perlele rare ale arhitecturii religioase gotice: Sens (1130-1168), Paris (1153-1250), Senlis (1153-1240), Roucn (1145-1307), Laon (1160-1200), Reims (1211-1300), Soissons (1177-1320
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deveni instrumentul de producere a "poporului-națiune" (Karnoouh, 2011) și de fasonare a "omului național": "o formațiune socială se reproduce pe sine ca națiune doar în măsura în care, printr-o rețea de aparate și practici cotidiene, individul este instituit ca homo nationalis din leagăn până în mormânt" (Balibar, 1996, p. 137). Coborând limita de vârstă de la care școlarizarea este obligatorie până la 5 ani (copiii de la 5 la 7 ani trebuind să frecventeze "grădinile de copii"), Legea învățământului din 1924 stabilește ca școala să preia copilul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Balibar, 1996, p. 137). Coborând limita de vârstă de la care școlarizarea este obligatorie până la 5 ani (copiii de la 5 la 7 ani trebuind să frecventeze "grădinile de copii"), Legea învățământului din 1924 stabilește ca școala să preia copilul de cum părăsește leagănul. Până la mormânt, sinele individului va mai fi șlefuit înspre devenirea "omului național" în instituția obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității - Transilvania - de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-). Ceea ce face ca geografia să devină din blestem binecuvântare: "poporul nostru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Motto: “A fi român este, pentru mine, a trăi, a exprima și a valorifica această lume între lumi” (Mircea Eliade) Mircea, fiul căpitanului de infanterie Gheorghe Eliade, se obișnuise din leagăn cu misiunile secrete ale tatălui, fărâmându-și copilăria în cioburi de cristal pe la Râmnicu-Sărat, Cernavodă sau București, pentru că “orice existență umană se desfășoară potrivit voinței și planului Creatorului”. Dar, omului Eliade i-a fost dat să fie doar “intermediar între
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
în sudul acestuia s-au format 10 state independente, ferite de războaie și reușind să păstreze și să dezvolte cuceririle materiale și culturale ale dinastiei Tang. În cei 53 de ani, neamurile nomade au început să pătrundă în Câmpia Centrală, leagănul civilizației Huaxia, și să creeze acolo entități statale, marcând accentuarea procesului de afirmare și sinizare a populațiilor ne-han în nordul, nord-estul și nord-vestul Chinei, consumându-se într-o încleștare din care civilizația Huaxia avea să fie învingătoare. În acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Scurtă istorie În perioada mileniul I î.e.n.-mileniul I e.n., pe teritoriul Peru au luat naștere strălucite civilizații amerindiene (Nazca, Tiahuanaco), apoi în secolele XI-XII formațiunile statale Chimu, Cuismancu, Chincha. Î secolul al XV-lea, Peru devine centrul Imperiului Incaș, leagăn, alături de cel aztec, al celei mai strălucite civilizații precolumbiene. Cucerit în anii 1532-1533 de spanioli, conduși de Francisco Pizarro, care întemeiază în 1533 orașul Lima, teritoriul Peru a devenit în anul 1543 nucleul Viceregatului Peru, cu reședința la Lima, centrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Peru a deținut supremația mondială în domeniul pescuitului (cea mai dezvoltată industrie a făinii de pește). Relațiile României cu Republica Peru Evenimentul epocal al descoperirii Americii în 1492 a fost cunoscut cercurilor de intelectuali din Țările Române. Primele informații despre leagănul incașilor au circulat în Țările Române printr-o lucrare geografică din secolul al XVIII-lea. După proclamarea independenței de stat a României, au fost întreprinse legături oficiale cu state din America Latină, printre primele aflându-se și Peru, care a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
un Lemn. Se poate constata o diferență între creațiile din primele arestări și cele ale ultimei detenții, când vârsta, experiența și starea de sănătate se schimbaseră. A scris mai multe volume de poezii, între care „,Liniști de schituri”, „Stele fără leagăn”, „Poeme de război”, „Balade”, dar și piese de teatru în versuri, eseuri literare, poezii și povești pentru copii, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare germane. Poeziile scrise de el în închisoare, în marea majoritate mintal și transmise apoi prin
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Cu așa palmares, nu e de mirare că a urcat pe soclu laolaltă cu atâtea celebrități, făcând de prisos orice pledoarie. Prin meritele sale, trecute și viitoare, după ce a cucerit spațiul propriu direct lui, uscatul - cel puțin pe acela euro-asiatic, leagănul lui - și, mai apoi, folosindu-și fratele de lapte, Întreaga planetă, a mai cucerit prin eufemismele cu care omul Îi era dator, apa - căluțul de mare sau Hippocampus Într’o traducere greacă latinizată a aceluiași cal -, aerul - calul popii, acea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
totul - balena, delfinul -; plante, pe același nivel evolutiv extrem cu grâul, s’au Întors și ele În mare, precum iarba de mare. Dar, in extremis, marea nu e o gaură neagră, doar absorbind și aneantizând. În fond, ea a fost leagănul vieții. Compensează deci, și ceea ce răpește este redat Într’un plan desigur superior. Din deșeu face capodoperă. Parcă și Michelangelo l’a izvodit pe David din rebutul altcuiva... Naște și uscat, adică roci: calcar, sare, petrol; și, mână’n mână
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stâncă nu mai e, dar nici vid. Ca și la noi, care „Înghițind“ resurse lăsăm În urmă groapa de gunoi, reziduul biocenozei solului crește mereu. Am prins o vorbă din zbor: că’n sol există mai multe specii decât În leagănul vieții, care e apa. Mi se pare firesc. Căci În apă rezultatul viețuirii unei categorii oarecare de organisme, de pildă autotrofele, se manifestă rapid, evident inhibitor asupra tuturora, determinând „căderea“ lor de la putere și Înlocuirea cu altele. Iar fiecare schimbare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aer, acela din vremea apariției ei? Căci aerul n’a fost mereu așa, după cum nici nu va rămâne pururea cum Îl știm. Pe atunci, aerul i-a dat Însă și corpul. El, iar nu apa care i-a fost doar leagăn, a fost sediul reacțiilor care din metan, amoniac și, bineînțeles „focul“ cosmic, radiația pe care astăzi n’o mai putem răbda, ultravioletă, gamma, X, bașca imensele fulgere ce-l brăzdau, au format substanțele prebiotice, inclusiv primordiile „benzii de magnetofon“ care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ani pentru ca, plecând de la Marea Explozie, În care unii văd cam anapoda o ipotetică, dar mitică, creație, ea nefiind decât un salt calitativ Într’o devenire cu siguranță evolutivă din infinit spre infinit, să pregătească printr’o evoluție abiotică leagănul vieții; a structurat o megagalaxie, o galaxie și, Într’un ungher Îndepărtat al ei, un sistem solar ce adăpostește o planetă poate unică prin saltul calitativ care a adus pe lume viața biologică. Mai rămâneau 3 miliarde de ani până În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face valuri. E drept, de nisip: dunele, culmea, mișcătoare. Doar platul e moarte/inexistența vieții. Viața tinde spre Înalt, ca un turn Babel, chiar dacă nu-l atinge, dar nici nu se dărâmă... Între valul mării - aceea care adăpostește nu doar leagănul, dar și cea mai evidentă manifestare a vieții biologice - și duna deșertului există o singură diferență: lentoarea ultimei. Dar ambele Înseamnă negentropie - condiția vieții! -, entropia - condiția morții - fiind amintita platitudine nemișcată, fie chiar cu minimul de viteză... uniformitatea adică. Între
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]