4,253 matches
-
lui Gh. Asachi. După terminarea liceului, a urmat un timp cursurile Facultății de Drept de la Sorbona. În 1875 s-a stabilit la Iași, unde a trăit până la sfârșitul vieții. Pentru meritele sale în dezvoltarea relațiilor româno-franceze a fost distins cu Legiunea de Onoare. A debutat în 1875 cu un articol despre literatură în ziarul „Pressa”, publicând apoi un timp în „Trompeta Carpaților”. Vreme de un deceniu a colaborat la „Familia” lui Iosif Vulcan, unde i-a apărut Wagnerismul (1879), unul dintre
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
un an la Facultatea de Litere din Viena. Întors în țară, e redactor la „Românul” din Arad (1913) și la „Gazeta Transilvaniei” (1915). Înrolat, își face stagiul în armata imperială, e trimis pe frontul italian (1916), apoi se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obține un post în cadrul Legației României la Roma (1919). În 1920 vine la Arad, unde reintră în redacția gazetei „Românul”, apoi la Timișoara, unde unde în 1927-1928 e director al revistei „Banatul”. În 1928 este angajat
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Tunurile sunt înlocuite cu rachete, autorii își permit să-și facă personajele să depășească sistemul solar, își imaginează explozibile capabile să distrugă planete întregi, așa cum se întâmplă la E. E. Smith, zis și "Doc" Smith, în The Legion of Space ⁄ Legiunea spațiului (1934), sau chiar în Războiul stelelor. Referințele la știință și la tehnologiile extrapolate sunt niște pretexte pentru a lărgi scena pe care se desfășoară intrigile aventuroase cusute cu ață albă. Dar H. G. Wells extrapolează și altceva decât obiectele supradimensionate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
drept comun dar n-aveau treabă cu noi, n-aveau nici un fel de treabă. Când treceam noi, deținuții politici, deținuții de drept comun trebuiau să se întoarcă cu spatele. Fiii patriei C. I.: Cum s-a întâmplat cu luptătorii din Legiunea Franceză despre care mi-ați vorbit? S. Ț.: Tot așa, în lagărele astea am întâlnit doi oameni care, în 1948, au plecat din țară, s-au înrolat în Legiunea Franceză, au primit cetățenie franceză, au luptat prin coloniile franceze și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Fiii patriei C. I.: Cum s-a întâmplat cu luptătorii din Legiunea Franceză despre care mi-ați vorbit? S. Ț.: Tot așa, în lagărele astea am întâlnit doi oameni care, în 1948, au plecat din țară, s-au înrolat în Legiunea Franceză, au primit cetățenie franceză, au luptat prin coloniile franceze și ultima oară, odată cu războiul din Vietnam, au căzut prizonieri la vietnamezi. Gherner Alexandru și Vintilă Ion. Gherner era mai robust, Vintilă mai subțirel, dar cu un vocabular extraordinar de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la închisoare să-i omoare, pentru că ăsta era scopul real. Ajunși în lagăr la Salcia, au fost chemați mereu la Piatra Frecăței la interogatorii. De ce? Ei nu au fost declarați morți în Vietnam, au fost dați dispăruți. Solda lor de la Legiunea străină se înregistra permanent, pentru că nu se știa ce este cu ei, nu puteau să-i dea morți, că nu aveau nicio dovadă a morții lor. Voiau să-i convingă să cedeze statului român solda lor care se aduna. Ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vindecat rana. Am fost trecut la partea sedentară la Comisariat. De acolo s-au format batalioane, companii și ne-au trimis să luptăm contra nemților după 23 august 1944. Am luptat pe ambele fronturi. C. I.: Ați făcut parte din Legiune, din Garda de Fier, din vreun cuib sau din vreo frăție? I. N.: Nu. Ce știam eu atunci la 18 ani? Nu aveam în armată decât doi ani, școală militară, front, mizerie, n-am avut timp să mă ocup de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și degradare civică de la 5 la 10 ani pe cei care inițiază, organizează, activează sau participă la organizațiuni de tip fascist, politice, militare sau paramilitare". Acest alineat viza, cred, și pedepsea, chiar retroactiv, pe toți cei care s-au asociat Legiunii Arhanghelului Mihail și Gărzii de Fier indiferent dacă vreunul din aceștia au încălcat legile. Legea ca atare pedepsea asocierea la o astfel de organizație. 9 Doar unul dintre convorbitori, domnul Țuțu Spiru, a avut curajul și a fost nevoit să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
D. Prodan și E. Condurachi între corespondenți. Toate aceste numiri/alegeri (unice până în 1955) s-au datorat în principal apartenenței politice și orientării ideologico-profesionale. Nu pot fi trecuți între rezistenți cei epurați în 1945 pe motive politice (erau membri ai Legiunii sau colaboraseră strâns cu germanii și/sau cu guvernele din perioada 1940-1944). Printre ei se găsesc N.I. Herescu, A. Marcu, I. Petrovici, P.P. Panaitescu, V. Dumitrescu, R. Vulpe. Toți au fost epurați în 1945 (doar R. Vulpe a reușit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că atitudinea generalului Stavrescu era caracteristică tuturor comandanților militari români și că aceștia nu s-au mărginit la simple declarații de intenție. „S-au dat ordine și dispoziții militare, așa încât - în cazul unei lovituri comuniste - Armata să treacă de partea Legiunii, să o aprovizioneze cu mijloacele necesare și să lupte cot la cot cu ea împotriva sovietizării țării. Toate aceste pregătiri au fost descoperite de serviciile de informații aliate și, probabil pentru a nu crea un nou front în spatele frontului lor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
4-a fiind cuprinși 71.000, deci echivalentul câtorva divizii cu efective normale. Documentele interne din ultima parte a războiului conțin numeroase referiri la dezertările masive din unitățile militare românești aflate în drum spre front. Exempli gratia, numai pe raza Legiunii de jandarmi Bihor erau prinși 26 de dezertori în timpul unei razii într-un tren civil de pe ruta Arad-Brad, în noaptea de 30/31 ianuarie 1945. Dezertorii aveau în majoritate asupra lor armament și muniții, fiind reținuți numai în urma amenințării cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partea Germaniei” cu condiția ca în sectorul comandat de el să se producă, în același timp, o ofensivă germană. Sima fusese chemat de comandamentul german din Ungaria pentru a fi înștiințat de această veste și a-și da acordul. Șeful Legiunii era bucuros de veste și intenționa, în cazul în care s-ar fi produs trecerea lui Avramescu în liniile germane, să-l numească ministru de Război în guvernul său. Grupul (german) de Armate „Sud” transmitea, la 3 noiembrie 1944, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Stoicănescu a luat legătura cu fruntașii legionari moderați din țară, încercând să-i convingă de necesitatea organizării centrelor de rezistență. A fost un insucces, moderații apreciind că ralierea la inițiativa germană ar fi fost o aventură cu consecințe incalculabile pentru Legiune. Moderații se orientau spre partidele istorice. Aflat în dificultate și considerând că nu-și poate asuma întreaga responsabilitate pentru operațiune, Stoicănescu a decis să plece în Germania, pentru a informa direct forurile superioare despre rezultatele obținute. Schmidt intenționa să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
manieră prezenteistă, au continuat să vadă lumina tiparului și după 1989. Un exemplu `n acest sens `l constituie lucrarea lui Constantin Petculescu, Mișcarea Legionară. Mit și realitate, Editura Noua Alternativă, București, 1997, mai ales capitolul 7, „Schimbarea la față a Legiunii”, pp. 227-244. Armin Heinen scria că, după 23 august 1944, `ntre adepții lui Sima aflați `n Germania „au existat și pregătiri pentru acte de sabotaj, iar `n acest scop, legionarii au efectuat sărituri cu parașuta deasupra patriei lor” (Armin Heinen
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pp. 227-244. Armin Heinen scria că, după 23 august 1944, `ntre adepții lui Sima aflați `n Germania „au existat și pregătiri pentru acte de sabotaj, iar `n acest scop, legionarii au efectuat sărituri cu parașuta deasupra patriei lor” (Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”. Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, traducere din germană de Cornelia și Delia Eșianu, control științific de Florea Ioncioaia, Editura Humanitas, București, 1999, p. 444). Francisco Veiga amintea și el existența celor „c
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1944, se găsește `n procesele-verbale ale anchetelor efectuate de Poliția de Siguranță asupra celor care făcuseră parte din echipele parașutate și fuseseră capturați (Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, p. 52). Horia Sima, op.cit., pp. 183-184. Aserțiunea Comandantului Legiunii este confirmată de Filon Verca, `n Parașutați `n România, ed. cit., p. 22; Idem, Dreptul la adevăr, ed. cit., pp. 71-72. Vezi și Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., p. 111. Fritz Cloos, op.cit., p. 190, apud Alexandru Popescu, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rezistență format din conaționali, arestați abia `n mai 1945 (ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 40). Partizanii germani și legionari erau semnalați `n actele Jandarmeriei din Banat la `nceputul anului 1945, exist`nd teama declanșării unor „agresiuni” (DJAN Timiș, fond „Legiunea de Jandarmi Severin”, dos. 25/1944-1945, f. 46). Echipa condusă de Filon Verca, programată pentru lansare `n regiunea Teregova - Muntele Mic - Semenic, a fost parașutată `n noaptea de 9/10 decembrie 1944, `nsă tocmai `n zona Hunedoarei, la 200 de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un aparat de radio și numeroase acte false sau `n alb, armele fiind `nsă foarte puține (ASRI, fond „D”, dos. 7494, f. 173 bis). Un parașutist lansat de germani `n regiunea Turda a fost prins `n ianuarie 1945 de o Legiune de jandarmi din Ardeal, dar oamenii ordinii l-au reținut multă vreme, ceea ce a `nt`rziat exploatarea sa informativă prin serviciile speciale ale Marelui Stat-Major (Biroul 4 al Secției a II-a) - vezi ibidem, dos. 9029, vol. 3, f. 238
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
potrivit unor informații) au fost lansați pe 9/10 decembrie 1944 `n pădurea dintre comunele Minișu de Sus, Camna și Cued, județul Arad - DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea”, dos. 49/1945, ff. 89 (f.v.), 92-93 ( f.v.), 98. `nsă Legiunea de jandarmi Arad a `nștiințat Inspectoratul de Jandarmi Oradea după aproape o săptăm`nă. `n mod normal o asemenea informație trebuia transmisă forurilor imediat superioare chiar `n ziua descoperirii ei (ibidem, f. 94). Jandarmii au făcut p`nde și patrulări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
situat `n zona comunei Secaș, ieșind la lumină abia după decembrie 1945, c`nd avea să intervină `nțelegerea dintre N. Petrașcu și T. Georgescu (Viorel Gheorghiță, Et ego. Sărata-Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994, pp. 90-93). Legiunea de jandarmi Severin a reușit să prindă la sf`rșitul anului 1944 și `n ianuarie 1945 mai mulți parașutiști, majoritatea lansați `n regiunile industriale și `n zone care ofereau condiții propice ascunderii. Un parașutist german, av`nd asupra sa armament
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care `i puteau ajuta, inclusiv `n culegerea informațiilor. Pentru pre`nt`mpinarea acțiunilor parașutiștilor și prinderea lor, autoritățile aveau `n vedere controale la casele izolate, la ferme, conace, `n păduri, unde de regulă se ascundeau cei urmăriți - DJAN Timiș, fond „Legiunea de Jandarmi Severin”, dos. 2/1945-1947, ff. 1, 4 (v.)-5 (f.); Idem, fond „Inspectoratul de Jandarmi Timișoara”, dos. 206/1945, ff. 2, 3 -, iar după arestare urma să se procedeze la interogarea lor, pentru identificarea legăturilor `n teritoriu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1945 și de membrii grupurilor legionare de rezistență (Gabriel Bălănescu, op.cit., p. 18). Horia Sima, op.cit., pp. 91-97. Ibidem, pp. 12-13, 91-93. Ibidem, pp. 92-93. Documentele Siguranței confirmă aserțiunile lui H. Sima `n parte, oferind unele amănunte pe care șeful Legiunii nu le-a cunoscut. `ntr-o „Dare de seamă sumară asupra activității Mișcării Legionare de la 23 august 1944 p`nă la 1 februarie 1948” se sublinia că Stoicănescu `ndeplinea o misiune mai mult politică dec`t de organizare. El a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dobre, Leonida Loghin, op.cit., pp. 42-43; Constantin Lățea, op.cit., pp. 186-191). Radu R. Rosetti, Pagini de jurnal, ediție `ngrijită de Cristian Popișteanu, Marian Ștefan, Ioana Ursu, Editura Adevărul, București, 1993, p. 186. Ilie-Vlad Sturdza, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, ediție `ngrijită de Răzvan Codrescu și Mihai Ghyka, cu un cuv`nt `nainte de Mihai Ghyka, Editura Vremea, București, 2002, pp. 73-79. Paltin Sturdza, „Conspiratori legionari și agenți sovietici `mpotriva generalului Avramescu”, Dosarele istoriei, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pp. 42-43; Constantin Lățea, op.cit., pp. 186-191). Radu R. Rosetti, Pagini de jurnal, ediție `ngrijită de Cristian Popișteanu, Marian Ștefan, Ioana Ursu, Editura Adevărul, București, 1993, p. 186. Ilie-Vlad Sturdza, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, ediție `ngrijită de Răzvan Codrescu și Mihai Ghyka, cu un cuv`nt `nainte de Mihai Ghyka, Editura Vremea, București, 2002, pp. 73-79. Paltin Sturdza, „Conspiratori legionari și agenți sovietici `mpotriva generalului Avramescu”, Dosarele istoriei, nr. 3 (79)/2003, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cinci milioane de ori mai mare decât radioactivitatea unei cantități egale de uraniu. Din cauza acestei radioactivități, sărurile au o luminiscenta spontană.” Cei doi cercetători au informat lumea științifică de descoperirea lor și în scurt timp, Mariei Curie i se oferă Legiunea de Onoare, cea mai mare decorație franceză pe care ea o refuză și cere ca în locul ei să îi fie amenajat laboratorul. Importantă descoperirii sale este descrisă foarte sugestiv de ceea ce spunea Hermann Kolbe: "Wöhler caută un măgăruș și a
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]