3,668 matches
-
ce anunța în Adunarea Electivă la 16 iunie faptul că, fără îndoială, Constituția este liberală și egalitară astfel precum se cuvine unui popor liber și gelos în cel mai mare grad de libertățile sale publice..." și care echivala cu victoria liberalismului prin includerea principiilor sale în noua Constituție 709 produceau serioase motive de nemulțumire lui Lascăr Catargiu în privința colaborării cu partea stângă a spectrului politic, determinându-l să se retragă din guvern. Nedorind să fie acuzat că el este autorul și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
realizarea unor adevărate programe liberale de dezvoltare a României, conservatori precum L. Catargiu, G. Costaforu, D. Ghica ș.a. susțineau prin intermediul ziarului Ordinea (18 august, 23 august, 6 octombrie, 23 octombrie) faptul că preocuparea principală a guvernului trebuia să fie păstrarea "liberalismului" din Constituție. Constatând că există în opinia publică percepția aprecierii tuturor evenimentelor importante din istoria românilor ca fiind de esență liberală, "oamenii ordinii" surprindeau însușindu-și eticheta de "liberali", sperând în felul acesta să spargă monopolul pe care "oamenii stângii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
f.a. Popescu, Anicuța, " Unificarea și modernizarea legislației în timpul domniei lui Cuza", în Studii și Materiale de Istorie Modernă', vol. VII. Popescu, Candiano, Al., Amintiri din viața-mi, vol. I, București, Editura Universul, 1944. Popescu, I.M., Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972. Radu, Vasile, I., "Implicațiile militare ale abdicării lui Al.I. Cuza oglindite în documente de arhivă", în Revista Arhivelor, Anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989. Rădulescu-Zoner, Șerban, Cliveti
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Istorie, tom 28, nr. 1, București, Editura Academiei, 1975. Idem, Grupări și curente politice în România între unire și independență 1859-1877, București, Editura Enciclopedică, 1977. Idem, Putere politică și democrație în România 1859-1918, București, Editura Albatros, 1995. Idem, Iosa, Mircea, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996. Stan, Valeriu, "Desăvârșirea Unirii Principatelor Române pe plan administrativ", în Studii și materiale de Istorie Modernă, vol. VII, București, Editura Academiei, 1983. Idem, "Două note diplomatice inedite din 1866 ale lui I.C. Brătianu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Nemira, 2002, p. 21. 4 A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898, pp. 43-45. 5 I.M. Popescu, Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972, p. 97. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 22. 6 Ibidem, p. 26; N.N. Herjeu, Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898, pp. 43-45. 5 I.M. Popescu, Originile politice și juridice ale liberalismului la români, București, Analele Universității București, Secția Sociologie, Anul 21, 1972, p. 97. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 22. 6 Ibidem, p. 26; N.N. Herjeu, Istoria PNL, de la origini până în zilele noastre, vol. I, București, Institutul de arte grafice Speranța, 1915, p. 61. 7 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Neumer, op. cit, p. 8. 653 A.N.I., fond Primăria Iași, dosar 26, 14 iulie 1866, fila 14, 10 august 1866, fila 17. 654 Românul, 21 februarie, an 11, 1867, p. 140. 655 Apostol Stan, I.C. Brătianu. Un promotor al liberalismului în România, București, 1995, pp. 177-178. 656 Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, vol. I, 18661869, ediție și prefață de Stelian Neagoe, București, Editura Scripta, 1993, pp. 166-167. 657 Monitorul Oficial, nr. 75 din 2 aprilie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ziarului Românul din 5 noiembrie 1866, p. 802 neagă acuzațiile aduse de cei de la Ordinea potrivit cărora alegerile au fost câștigate de partida liberală prin bani și bătăi. 746 Ordinea, 6 noiembrie 1866, p. 119. 747 Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic, p. 102. 748 Ordinea, 6, 20 septembrie; Românul, 28 august, 1866. 749 C. Răutu, op. cit., p. 96. 750 Carol I, Regele României. Cuvinte către poporul său, p. 9. 751 Ibidem, p. 60. 752 Cuvântările Regelui Carol I, pp. 7-9
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Gheorghe Drăgan • Capitalismul, vol.1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright & Bill Woodward • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România în secolul al
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ieșire din criza economică mondială. Președintele Franței, D-l Sarkozi, afirmase, în repetate rânduri, necesitatea imanentă a reanalizării întregului sistem financiar și monetar internațional, considerând că numai pe această cale se va putea pune capăt sistemului financiar bazat pe un "liberalism deșănțat". D-na cancelar Angela Markel, în luarea de cuvânt la Conferința de la Davos, afirma că fenomenul crizei financiare mondiale este un efect al manifestării politicii descătușării complete a pieței, care a provocat enormele riscuri financiare. În opinia D-nei Markel
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Puternicul și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă, părinți de familie, bărboși, venerabili stâlpi ai societății cu ochelari de aur, tineri însurăței, logodnici amorezați, profesori respectabili cu nume cunoscute, hoți, asasini, avocați ghiftuiți de liberalism, pedagogi, severi gardieni ai moralei, scriitori, pionieri ai civilizației cu teorii de avangardă, autori de articole fulminante și pătimașe asupra emancipării femeii, copoi de poliție, spioni, ocnași evadați, ofițeri, studenți, socialiști, anarhiști, patrioți, venali... Vin pe rând: timizii și obraznicii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
adunare aleasă, ci de un Congres "al celor cu puteri depline". Confederația nu era în măsură să hotărască decât dacă Prusia și Austria, puterile dominante, erau de acord. Misiunea sa principală, în perioada deceniilor ce vor urma, consta în reprimarea liberalismului și a ideilor de unitate. Presa și publicațiile urmau să fie supuse unei severe cenzuri, întreaga activitatea politică fiind practic prohibită. Menținerea statu quo-ului stabilit la Congres și reprimarea mișcărilor naționale erau obiective urmărite și prin actul semnat la Paris
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă printr-o serie de transformări ale întreprinderilor, renovarea sistemului bancar sau dezvoltarea burselor de valori. Organizarea societății industriale a dat naștere unui mare număr de teorii economice și sociale. Liberalismul economic este o moștenire a filosofiei epocii Luminilor. Având ca punct de plecare ideile acesteia, fiziocrații francezi pentru care pământul era unica sursă a bogăției considerau că orice intervenție a omului nu poate decât să împiedice mecanismele naturale ale economiei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acestea trebuie lăsate să acționeze fără nicio intervenție. Într-o Europă dominată până atunci de protecționism, Anglia inaugura în anul 1846 "liber-schimbului". Revoluția industrială a preluat și dezvoltat principiile de organizare economică cu impact politic. Dacă în Europa insulară domina liberalismul, în Germania, ca și în Franța de altfel, dominau principiile protecționismului și dirijismului. Debutul economiei moderne merge împotriva curentului acestor tendințe "reacționare". În 1834 se constituie Deutscher Zollverein (Uniunea Vamală germană)361, care stabilește o piață internă omogenă. Cele 18
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de război. 2.1. Hitler și național-socialismul Naționalsocialismul626 nu este o "paranteză" a istoriei, ci un produs al acesteia și al crizei de modernitate, dorind să impună o lume între ordine și supunere. Național-socialismul, prezentat ca o alternativă radicală a liberalismului și socialismului, era în fapt o dictatură 627. Führer-ul personifica un mit și se ocupa de toate problemele. Este inutil să mai amintim că toate principiile, în particular cel al apartenenței rasiale, sunt în contradicție flagrantă cu modernitatea. Totul se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Reich-ului, autointitulându-se Führer, cât și pe cea de cancelar 645. Comandant suprem, el a preluat controlul Wehrmacht-ului646. A fost o schimbare constituțională fundamentală. Într-o perioadă de câțiva ani de existență a Republicii de la Weimar, ideea de democrație și de liberalism nu reușise să se înrădăcineze în spiritul majorității germanilor. Dezordinea endemică în problemele interne ale țării, numeroasele confruntări între adversarii politici, care deseori luau forma unor violente confruntări de stradă, șomajul provocat de criza economică mondială, toate acestea scad încrederea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
autographe de Jaurès, Paris, Librairie des Sciences Politiques et Sociales, Marcel Riviere, 1925. RETEGAN, M., DUȚU, Al., Război și politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice (documente), vol. II, Ed. Tritonic. RIDER, Jacques Le, Mitteleuropa, Polirom, Iași, 1997. ROBSON, Mark, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945, All, București, 1992. SARMANT, Thierry, Entre aigle allemand et coq gaulois, în "Armées d'aujourd'hui" nr. 213, sept. 1996, pp. 65-67. SAVA, Ionel Nicu, Geopolitica. Teorii și paradigme clasice. Școala geopolitică germană, Ed. Info-Team, București, 1997
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1919, Mussolini fonda la Milano gruparea paramilitară Fasci italiani di combattimento. La cel de-al doilea Congres Național al Fasciilor, desfășurat la Roma între 7 și 10 noiembrie 1921, a fost fondat Partidul Național Fascist (pentru amănunte M. Robson, Italia: liberalism și fascism, 1870-1945, All, București, 1992, pp. 61-65). În fața nemulțumirilor crescânde și a manifestațiilor populare, statul liberal va încredința în mod tacit fasciștilor sarcina restabilirii ordinii. Partidul dispunea de mijloace financiare importante și s-a angajat în lupta pentru putere
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o convingere fermă, ci mai degrabă datorită simpatiei față de colegii săi din acest "lot", dintre care unii filolegionari dovediți. Adevărul este însă că singura ideologie, singura doctrină politică asumată, la nivel de convingeri, de către Steinhardt e o paradigmă a unui "liberalism conservator", dovadă în acest sens stând articolele sale din diferitele publicații interbelice, precum și unele note oferite Securității de către prietenii săi. André Frossard era fiul unuia dintre fondatorii Partidului Comunist Francez, Louis-Oscar Frossard, cel care a fost unul dintre liderii partidului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
comunistă sesizând caracterul iluzoriu al acesteia. Va deveni, convertit fiind, chiar unul dintre opozanții regimului instaurat în România după '45. Comunismul Am scris în secțiunea anterioară a lucrării că singura ideologie, singura doctrină politică asumată de către Steinhardt e cea a "liberalismului conservator". La fel de sigur putem spune că doctrina căreia acesta i se împotrivește cu cea mai mare înverșunare este cea comunistă. Încă de la instaurarea comunismului în România, Steinhardt are de suferit, fiind dat afară din barou (deși avea un doctorat în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
conservatoare a iudaismului, considerând că evreii care trec la o altă religie își pierd identitatea iudaică. Perspectiva asta ține de iudaismul conservator, tradițional, ortodox. Steinhardt și Neuman intră în paradigma iudaismului conservator, în ceea ce privește identitatea spirituală. În ceea ce privește ideologia, intră în paradigma liberalismului. Ei nu aparțin, însă, iudaismului liberal. Ba mai mult, la un moment dat, ei chiar îl ironizează pe Moses Mendelssohn, al cărui efort, zic ei, duce la botezul fiicelor sale. Cel puțin două dintre fiicele sale se convertesc la creștinism
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
biografiei lui Steinhardt deschid dialogul cu prof. Ardeleanu. Îl prezintă pe Steinhardt ca rudă a lui Freud, apoi expune tentativa acestuia de a se integra iudaismului, precum și semnalele apropierii sale de creștinism. Mărturisește că în ceea ce privește ideologia, Steinhardt "intră în paradigma liberalismului". Cel mai însemnat aspect în ceea ce-l privește pe "primul Steinhardt" ce reiese din dialog e cel în care "tânărul Steinhardt" e prezentat ca "un monden, un dandy." În ceea ce-l privește pe Steinhardt convertitul, George Ardeleanu îl percepe ca
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
foarte puțin în raport cu restul. Dacă lăsăm deoparte Cehoslovacia dinainte de 1938 și fracțiunea prusacă și saxonă a Germaniei, putem spune că Europa Centrală se definește prin marea sa proximitate față de Europa de Est. Din punct de vedere politic, ea a constituit scena unui "liberalism ratat", după expresia lui Rupnik, adică, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și pînă la cel de-al Doilea Război Mondial a fost victima guvernărilor autoritare și oligarhice care adesea luau chipul dictaturii declarate sau, mai frecvent, imitau regimurile parlamentare
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
furiei inițiale a luptelor pentru a-l atașa mai bine față de politica în vigoare. Această interdependență a primelor resorturi ale naționalismului politic și a doctrinei suveranității națiunii nu se circumscrie nicidecum doar circumstanței fondatoare franceze. Într-un mod mai general, liberalismul originilor nu se sprijină în mod real decît pe un popor restrîns; este tocmai ceea ce îl ajută să dirijeze speranțele egalitare ale maselor excluse din corpul politic către fervoarea catalitică a naționalismului de stat. Faptul se verifică mai tîrziu, după
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]