4,823 matches
-
principală este Language. An Introduction to the Study of Speech, apătă în 1921, la New York. Studiile sale, cele mai multe publicate postum, vizează limbajul ca fapt cultural. Ferdinand de SAUSSURE (1857-1913), lingvist elvețian, întemeietorul lingvisticii moderne, prin ideile lansate în Cursul de lingvistică generală (Cours de linguistique générale, 1916, publicat după moartea sa de foștii studenți; trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). Raportul limbă-vorbire, natura duală a semnului lingvistic, distincția dintre lingvistica sincronică și cea diacronică, caracterul arbitrar al semnului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
publicate postum, vizează limbajul ca fapt cultural. Ferdinand de SAUSSURE (1857-1913), lingvist elvețian, întemeietorul lingvisticii moderne, prin ideile lansate în Cursul de lingvistică generală (Cours de linguistique générale, 1916, publicat după moartea sa de foștii studenți; trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). Raportul limbă-vorbire, natura duală a semnului lingvistic, distincția dintre lingvistica sincronică și cea diacronică, caracterul arbitrar al semnului lingvistic și multe alte concepte și principii reprezintă achiziții fundamentale pentru evoluția științelor limbii, dar și a altor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvisticii moderne, prin ideile lansate în Cursul de lingvistică generală (Cours de linguistique générale, 1916, publicat după moartea sa de foștii studenți; trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). Raportul limbă-vorbire, natura duală a semnului lingvistic, distincția dintre lingvistica sincronică și cea diacronică, caracterul arbitrar al semnului lingvistic și multe alte concepte și principii reprezintă achiziții fundamentale pentru evoluția științelor limbii, dar și a altor domenii ale științelor umaniste. Recent, au fost identificate cîteva scrieri manuscrise și publicate cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
achiziții fundamentale pentru evoluția științelor limbii, dar și a altor domenii ale științelor umaniste. Recent, au fost identificate cîteva scrieri manuscrise și publicate cu titlul Ferdinand de Saussure, Ecrits de lingustique générale, Editions Gallimard, Paris 2002 (trad. rom. Scrieri de lingvistică generală, Polirom, Iași, 2004). Jean-Marie SCHAEFFER (n. 1952), filozof francez, specilist în estetică și teoria artei. Împreună cu Oswald Ducrot redactează Nouveau Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Le Seuil, Paris, 1995 (trad. rom. Noul Dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a primer in conversation analysis 1, Cambridge University Press, Cambridge, 2007; Accounts of Conduct in Interaction: Interruption, Overlap, and Turn-taking? în Turner, J. H. (ed.), Handbook of Sociological Theory, Kluwer Academic-Plenum Publishers, New York, 2001, pp. 287-321. Deborah SCHIFFRIN, profesoară de lingvistică la Universitatea Georgetown; se remarcă prin cercetările asupra teoretizării relațiilor dintre limbaj și identitate, dintre gramatică și interacțiunea comunicativă, precum și asupra raportului dintre narațiune și discurs. Cele mai importante studii vizează fundamentele analizei discursului ca perspectivă novatoare de abordare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
du discours: une appoche praxématique, Champion, Paris, 2001. Georges A. VIGNAUX (n. 1940), specialist francez ale cărui studii au contribuit la îmbogățirea teoretizării asupra raporturilor dintre limbaj, cogniție și cultură și a perspectivei asupra interacțiunilor metodologice dintre analiza discursului și lingvistica enunțării. Lucrări de referință: L'Argumentation. Essai d'une logique discursive, Droz, Genève, 1976; Le Discours, acteur du monde. Argumentation et Énonciation, Ophrys, Paris, 1988; Les Sciences cognitives. Une introduction, La Découverte, Paris, 1992; Penser & Organiser. Le démon du classement
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Discours santéiste. Entre mythe et rationalité, Santopia, CreateSpace, 2013. Victor Vladimirovici VINOGRADOV (1895-1969), lingvist rus, profesor de stilistică, specialist în istoria limbii ruse literare, autor de gramatici și de dicționare ale limbii ruse. Unele dintre contribuțiile sale științifice au influențat lingvistica românească. Lucrări de referință: Osnovnye problemy izučenija obrazovanija i razvitija drevnerusskogo literaturnogo jazyka, Moskva, 1958; Stilistika, teoriia poeticheskoi rechi, poetika, Izdvo Akademii nauk SSSR, Moscova, 1963; Problemy literaturnych jazykov i zakonomernostej ich obrazovanija i razvitija, Moskva, 1967. Robert VION, profesor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lucrări de referință: Osnovnye problemy izučenija obrazovanija i razvitija drevnerusskogo literaturnogo jazyka, Moskva, 1958; Stilistika, teoriia poeticheskoi rechi, poetika, Izdvo Akademii nauk SSSR, Moscova, 1963; Problemy literaturnych jazykov i zakonomernostej ich obrazovanija i razvitija, Moskva, 1967. Robert VION, profesor de lingvistică la Universitatea din Provence, specialist în analiza discursului. Lucrări de referință: La Communication Verbale. Analyse des Interactions, Hachette, Paris, 1994; Les sujets et leurs discours, énonciation et interaction, Presse universitaires de Provence, Aix-en-Provence, 2000; (în colab. cu Giacomi, Alain, Vargas
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Iași, 2005. 2 Ibidem, p. 86 și 96. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik. Eine Einführung, Herausgegeben und bearbeitet von Jörn Albrecht, Francke Verlag Tübingen und Basel, 1994, p. 4. În traducerea românească, realizată de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisăcaru (Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 19) se oferă traducerea: "În spațiul lingvistic francez, lingvistica textului este studiată [= practicată, realizată] într-o formă foarte specifică, anume ca analyse du discours (analiză a discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Tübingen und Basel, 1994, p. 4. În traducerea românească, realizată de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisăcaru (Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 19) se oferă traducerea: "În spațiul lingvistic francez, lingvistica textului este studiată [= practicată, realizată] într-o formă foarte specifică, anume ca analyse du discours (analiză a discursului)". 4 De altfel, Coșeriu, spre deosebire de alți specialiști care au publicat lucrări de lingvistică a textului în germană, are o concepție proprie asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
p. 19) se oferă traducerea: "În spațiul lingvistic francez, lingvistica textului este studiată [= practicată, realizată] într-o formă foarte specifică, anume ca analyse du discours (analiză a discursului)". 4 De altfel, Coșeriu, spre deosebire de alți specialiști care au publicat lucrări de lingvistică a textului în germană, are o concepție proprie asupra obiectului și metodelor acestei discipline. 5 Eugenio Coseriu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, Edizione italiana a cura di Donatela di Cesare, La Nuova Italia Scientifica, Roma, 1997
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
La Nuova Italia Scientifica, Roma, 1997, p. 67. Paragraful acesta se regăsește, aparoape identic, într-o lucrare anterioară a lui Coșeriu (Determination y entorno), unde este folosit termenul discorso (tradus în românește prin discurs; vezi Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, București, 2004, p. 325). 6 Cele mai multe dintre acestea au fost publicate în 1994 cu titlul Prelegeri și conferințe, ca anexă la "Anuar de lingvistică și istorie literară", XXXIII (1992-1993), A. Lingvistică. 7 Prelegeri și conferințe, p. 31. 8 Ibidem
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este folosit termenul discorso (tradus în românește prin discurs; vezi Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, București, 2004, p. 325). 6 Cele mai multe dintre acestea au fost publicate în 1994 cu titlul Prelegeri și conferințe, ca anexă la "Anuar de lingvistică și istorie literară", XXXIII (1992-1993), A. Lingvistică. 7 Prelegeri și conferințe, p. 31. 8 Ibidem, p. 33. 9 Ibidem, p. 55. 10 Ibidem, p. 76. 11 Versiunea românească este în volumul Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin discurs; vezi Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, București, 2004, p. 325). 6 Cele mai multe dintre acestea au fost publicate în 1994 cu titlul Prelegeri și conferințe, ca anexă la "Anuar de lingvistică și istorie literară", XXXIII (1992-1993), A. Lingvistică. 7 Prelegeri și conferințe, p. 31. 8 Ibidem, p. 33. 9 Ibidem, p. 55. 10 Ibidem, p. 76. 11 Versiunea românească este în volumul Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Ediție în limba română de Nicolae Saramandu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la "Anuar de lingvistică și istorie literară", XXXIII (1992-1993), A. Lingvistică. 7 Prelegeri și conferințe, p. 31. 8 Ibidem, p. 33. 9 Ibidem, p. 55. 10 Ibidem, p. 76. 11 Versiunea românească este în volumul Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, București, 2004, pp. 287-329. 12 Eugenio Coseriu, Teoría del lenguage y lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1962, cu a treia ediție în 1973, în care studiul Determinación y
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
București, 2004, pp. 287-329. 12 Eugenio Coseriu, Teoría del lenguage y lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1962, cu a treia ediție în 1973, în care studiul Determinación y entorno este cuprins între paginile 282-323. 13 Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 291. 14 Ibidem, p. 294. "Știința" reprezintă aici ceea ce, mai tîrziu, va denumi competență (expresivă). 15 Ibidem, p. 315. 16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
291. 14 Ibidem, p. 294. "Știința" reprezintă aici ceea ce, mai tîrziu, va denumi competență (expresivă). 15 Ibidem, p. 315. 16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
expresivă). 15 Ibidem, p. 315. 16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung in die Textlinguistik. Struktur, Thema und Referenz in Texten, Wilhelm Fink Verlag, München, 1992; ediția a doua, 1994. 23 Jean-Michel Adam, Lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere în hermeneutica sensului. 21 Vezi Rodica Nagy, op. cit., p. 87. 22 Heinz Vater, Einführung in die Textlinguistik. Struktur, Thema und Referenz in Texten, Wilhelm Fink Verlag, München, 1992; ediția a doua, 1994. 23 Jean-Michel Adam, Lingvistică textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008 (ediția originară, în franceză, a apărut în 2005). 24 Ibidem, pp. 46-47. 25 Au fost sintetizate aici informații din următoarele lucrări lexicografice: DÉTRIE - SIBLOT - VERINE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
uniformitate, a înțelegerii reprezintă justificarea esențială pentru speculațiile inductive ale lui Propp, Barthes și ale altora. 2.3. Barthes despre structura narativă Celebra Introducere (1966) a lui Barthes începe adecvat, cu un argument despre metodele inductive față de cele deductive (în lingvistica și studiul narațiunii) și se pronunță în favoarea celor deductive, în ciuda caracterului provizoriu, inevitabil determinat de trecerea de la observațiile detaliate la ipoteza generală. Barthes scrie: Analiza narativă este condamnată la o metodă deductivă, ce mai întîi creează un model ipotetic de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce mai întîi creează un model ipotetic de descriere (ceea ce lingviștii americani numesc „teorie” ), iar apoi coboară treptat spre diversele specii narative care, în același timp, se conformează cu modelul sau se îndepărtează de la el. (1977: 81) El sugerează că lingvistica „pare rezonabilă” ca model fondator pentru analiza narativă, dar subliniază că studiul discursului necesită „o a doua lingvistică”, ce merge dincolo de propoziție. Dar există o relație de omologie între propoziție și discurs, cel puțin în ce privește semioza - „capacitatea de a purta
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
spre diversele specii narative care, în același timp, se conformează cu modelul sau se îndepărtează de la el. (1977: 81) El sugerează că lingvistica „pare rezonabilă” ca model fondator pentru analiza narativă, dar subliniază că studiul discursului necesită „o a doua lingvistică”, ce merge dincolo de propoziție. Dar există o relație de omologie între propoziție și discurs, cel puțin în ce privește semioza - „capacitatea de a purta mesaj”: Un discurs este o „propoziție” lungă.... așa cum o propoziție ... este un „discurs” scurt. (Barthes, 1977: 83) În
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personajul reflexiv reprezentat; avem de-a face mai degrabă cu o empatie naratorială implicită față de acest personaj. Dacă aceste tendințe sînt atît de robuste cum este sugerat aici, ele ar putea aminti de ceea ce se numește „implicatură scalară” în pragmatica lingvistică (Levinson, 1983:132ff.). Fie următorii termeni cuantificatori: toți, cei mai mulți, mulți, unii și puțini Ne-am aștepta de obicei ca vorbitorul să utilizeze termenul cel mai potrivit din „extrema stîngă”, așa încît să fie cooperant din punct de vedere informativ, în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, „prin conștiința vorbitorilor că diversele moduri de a vorbi corespund unei tradiții unice, conștiință motivată la rîndul său în special de interînțelegere“ <footnote Eugen Coșeriu, Obiectul și problemele dialectologiei, în Idem, Lingvistica din perspectivă spațială și antropologică, Editura Știința, Chișinău, 1994, p. 96. footnote> . Termenii Moldova, moldov(e)an, moldovenesc aveau acum ca arie de referință provincia istorică în care se cuprindeau și Basarabia și Bucovina, cu derivatele corespunzătoare, folosirea acestora din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]