2,675 matches
-
și un alt set, pe termen mediu și lung (2002-2012). Domeniile de acțiune ale PNAinc (cap. 14, Romii) Pentru îmbunătățirea situației populației de romi, PNAinc prevede opt obiective strategice. O prioritate în abordarea obiectivelor o constituie reglementarea juridică a identității, locuirii și proprietății, urmate de măsuri în domeniile: educație, sănătate, economic, locuire (terenuri pentru construcția locuințelor și atribuirea de teren agricol). Reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi, combaterea oricărei forme de discriminare a romilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de acțiune ale PNAinc (cap. 14, Romii) Pentru îmbunătățirea situației populației de romi, PNAinc prevede opt obiective strategice. O prioritate în abordarea obiectivelor o constituie reglementarea juridică a identității, locuirii și proprietății, urmate de măsuri în domeniile: educație, sănătate, economic, locuire (terenuri pentru construcția locuințelor și atribuirea de teren agricol). Reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi, combaterea oricărei forme de discriminare a romilor și promovarea unei atitudini colective suportive sunt domenii de acțiune transversale
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trimitere la finalizarea implementării Strategiei Guvernamentale pentru Îmbunătățirea Situației Romilor și, în special, la eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, la susținerea formării și ocupării forței de muncă, educației, îngrijirii sănătății, programelor de dezvoltare a infrastructurii și a locuirii, care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante angajându-se să promoveze politici active de incluziune socială a romilor, orientate pe patru domenii prioritare: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe. Lansarea oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac parte, alături de delegațiile celor nouă state participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering Committee - ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Domenii de acțiune: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe (gender). Agenția de Implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția Națională pentru Romi (ANR), iar președintele ANR este coordonatorul național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
estimarea grupului-țintă, beneficiarii direcți (mainstreamind and targeting). Figura 3 Complementaritatea obiectivelor și a rezultatelor pe perioada implementării politicilor publice pentru romi Obiectivele Deceniului sunt cele de promovare a incluziunii sociale în patru domenii sectoriale, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de combaterea discriminării, a sărăciei și a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătățire a situației romilor în cinci domenii sectoriale: dezvoltare comunitară și administrație
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătățire a situației romilor în cinci domenii sectoriale: dezvoltare comunitară și administrație publică, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, formarea resurselor umane rome și includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interguvernamentale, politici elaborate, implementate, monitorizate și evaluate cu expertiza romilor. Chiar dacă Strategia Guvernului prevede acțiuni în zece domenii sectoriale, din anul 2002, accentul în implementarea strategiei s-a restrâns la cinci domenii de activitate, respectiv educație, sănătate, locuri de muncă, locuire, administrație și dezvoltare comunitară. Combaterea discriminării a constituit, în principal, sarcina Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, înființat prin Strategia Guvernului. Elementele de noutate ale PNAinc completează activitățile propuse pe cele cinci domenii sectoriale ale Strategiei Guvernului, de exemplu, capitolul educație
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2 milioane de euro. Totalul proiectelor implementate este de 185. Figura 12 Direcționarea resurselor financiare în funcție de obiectivele propuse în politicile publice pentru romi Resursele financiare alocate strategiei Guvernului s-au concentrat până în 2005 pe următoarele domenii: învățământ vocațional, muncă, sănătate, locuire și mica infrastructură, activități aducătoare de venituri. Prin programarea multianuală, se vor sprijini financiar aceleași domenii, dar și altele noi, cum ar fi: obținerea actelor de identitate, programe de conștientizare și informare publică legate de drepturile și îndatoririle cetățenilor romi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
implicare sporită a acesteia și pentru coordonarea politicilor sociale ale Uniunii Europene cu eforturile Deceniului Romilor. Aminteam mai sus că începând cu anul 2002, implementarea strategiei s-a restrâns la cinci domenii de activitate, respectiv educație, sănătate, locuri de muncă, locuire, administrație și dezvoltare comunitară, abordate de Agenția Națională pentru Romi, prin programele PHARE 1998, 2000, 2002. Domeniul educației a fost abordat exclusiv de Ministerul Educației și Cercetării, prin Programarea multianuală 2004-2006, pe lângă continuarea abordării sectoriale a acelorași domenii fiind tratată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
întâmplător, ci, datorită amestecului Ungariei, membru mai vechi al acesteia, în problemele interne ale altor state, în special în cele ale României. Am avut în vedere că hunii sunt considerați strămoșii ungurilor, având aceleași orientări expansioniste și aceleași spații de locuire, Câmpia Pannoniei, a Tisei. Cele douăzeci și șapte de state membre ale Uniunii Europene sunt coordonate de la Bruxelles de oameni cu doctrine politice diferite, cu orientări atât de stânga cât și de dreapta. Deși în Europa Occidentală s-au impus
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
la o anumită transformare. Și, într-adevăr, universul barbian este unic și suficient sieși". Poezia, potir propagat, nu mai puțina insomnie concentric scuturată a Principiilor, este în lirica lui Ion Barbu, îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. "Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gîndurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fizice). Ancheta asupra calității vieții (ACAV) Obiectivul principal al anchetei este acela de a produce informații statistice coerente, care să evalueze condițiile de viață ale populației din România. Aceasta se realizează prin colectarea de informații care privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea structurală, produsă de însăși configurația sistemului social reprezintă: rezultatul unor procese structurale, ca, de exemplu, șomajul produs de mecanismele de restructurare specifice tranziției sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea structurală, produsă de însăși configurația sistemului social reprezintă: rezultatul unor procese structurale, ca, de exemplu, șomajul produs de mecanismele de restructurare specifice tranziției sau de înseși procesele economice; efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
primare; b) de la transferuri sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de zonă/ comunitate; accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
25,5 26,5 27,7 28,8 28,4 28,3 28,5 28 27,6 27,6 - - * Sănătate, învățământ și transferuri sociale (includ cheltuieli pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații și alte cheltuieli sociale - minus cele pentru locuire). Surse: Raportul Național al Dezvoltării Umane, România (2000) și Ministerul de Finanțe; Abramovici, 2002 • Subfinanțarea serviciilor de educație și sănătate. Dacă în general cheltuielile sociale au fost subfinanțate, anumite componente ale acestora, cum ar fi serviciile de educație și sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Finanțe; Abramovici, 2002 • Subfinanțarea serviciilor de educație și sănătate. Dacă în general cheltuielile sociale au fost subfinanțate, anumite componente ale acestora, cum ar fi serviciile de educație și sănătate (ca și altele, precum cele de asistență socială și de locuire) au produs efecte sociale negative majore din cauza insuficienței resurselor. Principalele instituții furnizoare de servicii sociale, educația și serviciile de sănătate au contribuit modest, nu de puține ori negativ, la susținerea colectivității aflate într-un proces dificil de tranziție din pricina atât
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mortalității materne, între anii 2001 și 2009; - creșterea proporției nașterilor asistate de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
anii 2001 și 2009; - creșterea proporției nașterilor asistate de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de personal calificat; - stoparea creșterii, în anul 2005, a tuberculozei și începutul regresiei acesteia asupra populației; - asigurarea accesului la medicamentele de bază necesare populației, la prețuri accesibile. Excluziunea de la locuire Excluziunea de la locuire este legată îndeosebi de condițiile proaste de locuire (incluzând aici și inaccesibilitatea la utilitățile publice din pricina costurilor mari în raport cu resursele indivizilor), accesul dificil la cumpărarea/închirierea unei locuințe în mediul urban al persoanelor fără adăpost. • Supraaglomerarea. Din totalul populației, 42,8% se află sub media de 14,2
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2 m2/persoană (INSSE, 2003). O serie de date recente (INSSE, ACOVI, 2002) relevă faptul că persoanele aflate în primele 3 decile de venit sunt cele mai afectate de supraaglomerare. De asemenea, 7,4% din populație înregistrează o densitate de locuire de peste 2,01 persoane/cameră, iar pentru aproximativ 6% din populația țării (1,3 milioane de persoane), suprafața de locuit/persoană este în jur de 4 m2 (cca 100 000 de locuințe - din care 2/3 în rural). • Lipsa racordurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
peste 80% din localități nu beneficiază de apă curentă, canalizare sau gaze naturale. În aceste condiții, doar cca 13% din locuințe sunt dotate cu baie și 2% au încălzire centrală. Toate acestea arată că în mediul rural dimensiunea excluziunii de la locuire este semnificativă și departe de a putea fi diminuată pe termen scurt și chiar și pe termen mediu. Se poate spune că, în România, mediul rural în sine este o sursă de excluziune socială, pentru multe localități rurale accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]