5,534 matches
-
dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în principal perioadei „prinse” de către date, devenind mai puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă avantajele furnizate de perioade mai mari de timp (o persoană fiind mai exclusă dacă are lipsuri pentru perioade mai lugi. În continuare, detaliez indicatorii folosiți în analiza datelor longitudinale, pentru indicatorii anuali utilizând aceeași metodologie (doar pentru anul respectiv, de exemplu, o persoană exclusă din punctul de vedere al televiziunii în 1995 nu are televizor în 1995 etc.). Excluziunea de pe piața muncii. Voi considera ca fiind excluse toate persoanele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
indicatorii de excluziune socială sunt calculați utilizând doar informația anuală 12. Chiar dacă indicatorii pot fi calculați utilizând informația de anchetă completă (în acest mod rezultatele fiind mai exacte), vom folosi doar datele pentru indivizii din subeșantionul-panel de compatibilitate cu indicatorii longitudinali. Datele pentru cei trei ani (anexa, tabelul 6) conduc la următoarele observații: - sărăcia și excluziunea socială, măsurate transversal, nu se suprapun atât de puternic așa cum susține teoria. Chiar dacă există săraci excluși de la diferite dimensiuni, mulți dintre ei sunt totuși integrați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
singuri și au un risc ridicat de a trăi în continuare în sărăcie. Cele două situații pot afecta diferit procesele de excluziune (sau pot fi afectate de acestea). Pentru a explora aceste două ipoteze vom folosi datele dintr-o perspectivă longitudinală, analizând simultan experiențele indivizilor în toți cei trei ani. În tabelul 1 observăm că doar 11% dintre indivizi trăiesc în continuare în sărăcie pe durata celor trei ani. O mare parte se află în această situație timp de doi ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
4 1996 2 1997 10,7 Nonsăraci 1995-1996-1997 55,1 55,1 Total 100 Săraci anual 1995 28,9 1996 18,9 1997 32,6 Un mod simplu și intuitiv de analiză a relațiilor dintre sărăcie și excluziune utilizând date longitudinale constă în încrucișarea tabelară a celor două fenomene. Comparând tabelul 2, ce reprezintă imaginea descriptivă a relației dintre excluziune și sărăcie pentru trei ani, cu cel realizat pe baza datelor anuale (tabelul 6 din anexă) putem conchide: - datele pe trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă parte, la extrema cealaltă, această abordare „cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu fi trăit deloc în sărăcie, este semnificativ mai mic decât dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea excluziunii sociale utilizând date longitudinale este utilă pentru diferențierea nivelurilor de excluziune și a tipurilor de experiențe pe care le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse pe aceeași dimensiune (ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii (au fost angajați, patroni sau studenți/pensionari în toți cei trei ani). Pe de altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația longitudinală marchează o distincție mai clară între grupuri decât cea rezultată doar din datele anuale unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care trăiesc în mediul urban sunt multiplu excluse, dar mai mult de 50% dintre cele din zonele rurale se găsesc în această situație (pentru persoanele adulte situația este similară). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Sărăcie și grupuri excluse, utilizând date longitudinale (1995-1997) (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci tranzienți Nonsăraci Total Indivizi între 8 și 17 ani Total Nonexcluși 2,3 13,5 25,7 64,7 41,1 Multiplu excluși 76,9 56,1 29 9,2 28,9 Excluși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și căldura cu care ne-a găzduit. Mircea Lăzărescu și Aurel Nireștean Iunie 2007 ABREVIERI 5-HT Serotonină ADHD Attention Deficit/Hiperactivity Disorder APA American Psychiatric Association APFA Adult Personality Functioning Assessment CIDI Composite International Diagnostic Interview, Antisocial Form CLPS Colaborative Longitudinal Personality Disorders Study D-4 Dopamină DAP The Dimensional Assessment of Personality DAPP-BQ The Dimensional Assessment of Personality Pathology - Basic Questionnaire DIB-R Revised Diagnostic Interview for Borderlines DIN Diagnostic Interview for Narcissism DIP-IV Diagnostic Interview for DSM-IV Personality Disorders DIS
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracteristice pentru psihopatologia developmentală pot fi considerate următoarele: perspectiva interdisciplinară; Studierea concomitentă și în paralel a dezvoltării normale și a celei deviant-patologice a psihismului, inclusiv zonele de tranziție dintre acestea; studiile orientate pozitivist, privitoare la aspecte precise ale persoanei, dezvoltate longitudinal și corelate între ele - obiectivul-limită îl reprezintă studierea dezvoltării și metamorfozelor pe întreaga durată a vieții, deci articularea cu problematica ciclurilor vieții de la vârsta adultă; Rerspectiva transgenerațională a particularităților dezvoltării normale și anormale; înțelegerea dezvoltării din perspectivă ecologică - a interrelațiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pot caracteriza perioada nașterii, cea a vârstei până la 18 luni, prima copilărie, a doua copilărie, pubertatea și adolescența, vârsta adultului tânăr, a celui matur (la aproximativ 40 de aniă și perioada vieții din jurul vârstei de 60 de ani. Un studiu longitudinal al lui Block (1993Ă pledează pentru faptul că autocontrolul și flexibilitatea eului se structurează în paralel de la 3 ani până la 23 ani. Vaillant (1976Ă susține că mecanismele de defensă continuă să evolueze și după vârsta de 25 de ani. Astfel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazuri ce nu pot fi diagnosticate prin categoriile propuse, fiind plasate în rubrica „la altele”. Aceasta se adaugă faptului că tipurile descrise în diverse ediții ale ICD și DSM nu se suprapun decât parțial, fapt ce face dificilă o evaluare longitudinală. În fața unor astfel de probleme a câștigat teren ideea abordării dimensionale a tulburărilor de personalitate (Clark, 1997; Dehelean, P., 2005; Dehelean, M., 2005Ă. În primul rând, dimensionalitatea a fost gândită în însăși interiorul sistemului categorial prototipic, dezvoltându-se potențialul dimensional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de termeni !Ă a datelor studiate de Sankir (1999Ă, cu privire la desirabilitatea socială. S-a ajuns la o listă de termeni ce indică aspecte indezirabile - potențial maladaptative - pentru fiecare dintre tulburările de personalitate ale DSM-IV, în perspectiva FFM. În cadrul unui studiu longitudinal, Morey constată, analizând TP schizotipale, de tip borderline, evitante și obsesiv-compulsive - în comparație cu cazuri ce au avut un episod de depresie majoră, dar nu tulburări de personalitate - că sunt evidente diferențele - exprimate în perspectiva FFM - dintre personalitățile normale și cele patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
relativ constante în timp; - tulburările de personalitate condiționează deficiența funcționării personale și sociale, disfuncționalitățile sociale fiind o marcă a gravității; - tulburările de personalitate sunt tulburări de lungă durată, ce apar devreme, în perioada adultului tânăr, astfel încât evaluarea trebuie să fie longitudinală. În cadrul interviului PAS pentru evaluarea tulburărilor de personalitate, se cere ca acesta să fie făcut de către o persoană instruită în acest sens, cu experiență, care să obțină concomitent informații de la pacient și de la o persoană care-l cunoaște bine de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apar la persoane din clusterul C al DSM-IV. Acest grup mare de patologie ce se poate manifesta în variate combinații („în sens dimensional”Ă este numit de autor cotymie. Importante sunt și studiile epidemiologice ale echipei lui Tyrer, precum și cele longitudinale, privitoare la tulburările de personalitate. Până în prezent, această echipă a dovedit cea mai amplă urmărire longitudinală prospectivă a unor cazuri de tulburări de personalitate riguros cercetate în cadrul studiului Notthingham. Un domeniu special de cercetare al echipei lui Tyrer îl constituite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifesta în variate combinații („în sens dimensional”Ă este numit de autor cotymie. Importante sunt și studiile epidemiologice ale echipei lui Tyrer, precum și cele longitudinale, privitoare la tulburările de personalitate. Până în prezent, această echipă a dovedit cea mai amplă urmărire longitudinală prospectivă a unor cazuri de tulburări de personalitate riguros cercetate în cadrul studiului Notthingham. Un domeniu special de cercetare al echipei lui Tyrer îl constituite colaborarea cu medicii generaliști în studierea tulburărilor de personalitate, în îngrijirile medicale primare, dar și pledoaria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
arbitrarului în acest domeniu. Totuși, aplicarea o singură dată a unui instrument de diagnosticare nu e totdeauna satisfăcătoare. Contactul prelungit cu o persoană, în diverse împrejurări, și reevaluarea repetată poate crește sensibilitatea și credibilitatea evaluării. Ideal ar fi sistemul LEAD (Longitudinal expert evaluation that includes all data - Spitzer, 1983; Skodal, 1988Ă. Dar experții în materie se formează greu și nu e clar, în cazul tulburărilor de personalitate, ce înseamnă faptul de a include „toate datele”. Evaluarea standardizată a tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modele fără a exista o opțiune tranșantă. Comorbiditatea sau co-ocurența dintre Axa I și II se cere nu doar presupusă ci și dovedită prin studii reproductibile. Aceasta ridică multe probleme metodologice privitoare la definiții, criterii, concepții, instrumente, selecția cazuisticii, perspectiva longitudinală. Bilanțurile studiilor efectuate până în ultimul timp evidențiază într-adevăr existența unor comorbidități pregnante, dar concluziile sugerează o importanță mai mare a clusterelor decât a categoriilor individuale din DSM-IV. Preocupările ultimilor ani sunt tot mai insistente privitor la abordarea dimensională a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în plus, și tulburări afective. Se poate presupune că cei cu tulburări de personalitate sunt mai sensibili în general pentru tulburări pe Axa I - inclusiv psihoze - dar cei din clusterul A sunt mai specific sensibili la acestea din urmă. Studiile longitudinale privind corelația dintre clusterul A și semne și simptome psihotice. CHAPMAN și colab. (1994Ă au studiat „înclinarea” spre psihoză printr-o metodologie specială. S-a aplicat un chestionar iar cazuistica a fost reevaluată peste 10 ani. Psihoticii s-au întâlnit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
of Personality”, pp. 347-368 WIDIGER T.A. (2003Ă - Personality Disorder and axis I psychopathology: the problematic boundary of axis I and axis II. Journal of Personality Disorders, 17 (2Ă, 90-108 ZANARINI M.C., SKODAL A.E., et al (2000Ă - The collaborative longitudinal personality disorders study: reliability of axis I and axis II diagnoses. Journal of Personality Disorders, 14 (4Ă, 291-299 Capitolul 11 STABILITATE ȘI SCHIMBARE ÎN EVOLUȚIA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE Stabilitatea în timp a persoanei normale în raport cu cea patologică Stabilitatea în timp
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi mai semnificative evaluări repetate făcute la intervale variate de timp, desigur, de aceeași echipă și cu aceeași metodologie. O singură a doua evaluare poate fi nesemnificativă căci poate surprinde subiectul într-o situație sau perioadă de viață deosebită. The Longitudinal Study of Personality Disorders (LENZEWEGER, 1997, 1999Ă a inclus 250 participanți de la Cornell University pe o perioadă de 4 ani. A utilizat instrumentul lui LORANGER și cel de auto-evaluare a lui MILLON (MCMI-IIĂ. 129 de subiecți au îndeplinit criteriile pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sunt luați în studiu 362 pacienți din care 290 cu TP borderline. Reevaluările au avut loc la 2 ani. Se evaluează și eventualele tulburări psihice pe Axa I, funcționarea psiho-socială. Primele evaluări raportează ameliorări în cazul TP borderline; The Colaborative Longitudinal Personality Disorders Study CLPS (GUNDERSON și colab., 2000, McGLASHAN și colab., 2000Ă, e un studiu prospectiv longitudinal, ce evaluează 4 tulburări de personalitate diagnosticate după DSM-IV (1994Ă: TP schizotipală, borderline, evitantă și obsesiv-compulsivă. Ca și grup de comparare s-au
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2 ani. Se evaluează și eventualele tulburări psihice pe Axa I, funcționarea psiho-socială. Primele evaluări raportează ameliorări în cazul TP borderline; The Colaborative Longitudinal Personality Disorders Study CLPS (GUNDERSON și colab., 2000, McGLASHAN și colab., 2000Ă, e un studiu prospectiv longitudinal, ce evaluează 4 tulburări de personalitate diagnosticate după DSM-IV (1994Ă: TP schizotipală, borderline, evitantă și obsesiv-compulsivă. Ca și grup de comparare s-au luat pacienți cu tulburare depresivă monopolară recurentă (MPDĂ. Tulburările de personalitate sunt studiate și categorial și dimensional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2001Ă - Dramatic-errotic personality disorder symptoms: continuity from early adolescence into adult hood. Journal of Personality Disorders, 15(4Ă, 319-335 DISHION, TH., FRENCH, D.C., PATTERSON, G.R. (1995Ă - The development and ecology of antisocial behaviour. pp. 424-471 DRAKE R.E., VAILLANT G.E. (1988Ă - Longitudinal views of personality disorder. Journal of Personality Disorders, 2(1Ă, 44-48 GRILO M.C., McGLASHAN Th. H. (2005Ă - Course and outcome of personality disorders. in OLDHAM J.M., SKODAL A.E., BENDER D.S. (eds.Ă „Handbook of Personality Disorders”, Ed. American Psychiatric
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
GRILO M.C., McGLASHAN Th. H. (2005Ă - Course and outcome of personality disorders. in OLDHAM J.M., SKODAL A.E., BENDER D.S. (eds.Ă „Handbook of Personality Disorders”, Ed. American Psychiatric Publishing, Washington GUNDERSON J.G., SHEA M.T. et al (2000Ă - The collaborative longitudinal personality disorders study: development, aims, design and sample characteristics. Journal of Personality Disorders, 14(4Ă, 300-315 McDAVID J.D., PILKONIS P.A. (1996Ă - The stability of personality disorder diagnosis. Journal of Personality Disorders, 10(1Ă, 1-15 MILLON T. (1990Ă - Toward a new
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]