14,805 matches
-
rezistență a creației: voința, ordinea, iubirea, cântecul la margine de lume. Mesajul de ansamblu a întregului volum este arborescent, trimițând la copacul vieții și al morții, la copacul cunoașterii binelui și răului. Versul pendulează între tandrețe și imprecație, adună cuvinte luminoase și vorbe de lut, uneori de noroi, revolta artistului în fața căderii este reală, bucuriile simple umplu poemul, marile motive ale culturii române sau universale sunt prelucrate atent și necesar într-o profeție necesară. Din acest punct de vedere Adrian Botez
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
reverse lumina în întuneric, să-i descopere chipul lui Dumnezeu în omul decăzut, a învățtat iubirea de oameni, respectându-le libertatea. Lumina lui Hristos biruiește lumea, străbate orice întuneric. Cu alte cuvinte, Creștinismul lui Dostoievski nu este unul întunecat, ci luminos, este creștinismul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan. El a dăruit multe pentru viitorul creștinismului, pentru triumful Evangheliei , al religiei libertății și iubirii. A reușit să comunice cu viitorul într-o epocă în care creștinismul trăiește aproape exclusiv în trecut. Creația
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Karamazovismul este întrupat înainte de toate în bătrânul Karamazov, om bogat, lubric, iubitor numai de bani și de femei „reprezintă ultima expresie a patimii cele mai telurice cu putință.”( 27) Ceea ce contracarează într-un fel latura întunecată a karamazovismului este figura luminoasă a lui Alioșa Karamazov. În el culminează speranțele lui Dostoievski referitoare la o viață total creștină a unei societăți ce trebuia să se nască de acum încolo. Alioșa este conceput în contrast izbitor cu ideea pe care dostoievski o avea
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
viața mea banală. Mă aflu cocoțată pe o bicicletă medicinală și vizionez un film. În rolul principal este o actriță cunoscută. Când mă gândesc la ea îmi vine în minte dantura sa impecabilă, ce îi conferă feței banale un zâmbet luminos. Este un film despre o poveste complicată de iubire. Asta este culmea redundanței, ai văzut povești simple de iubire? Speram ca, măcar în sfera iubirii, mă veți lăsa în pace, Dulcicorni Afoniamoroși Decandenți. Vor fi fiind și povești simple de
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
de limpede, de pur, și îi dădea iluzia libertății... ...Peste câteva momente doar, cerul a devenit violet. De un violet perfect, o nuanță mirifică, așa cum Aiko poate doar în vis mai văzuse. Apoi, undeva în dreapta, se înălța un astru vernil, luminos, aproape fosforescent, ca un foc de artificii ce rămăsese imortalizat pe cer, undeva sus, undeva departe... O lună vernil sclipitoare, ceva de neimaginat pe Pământ. Fetița a privit cerul și straniul astru minute în șir, ca hipnotizată, fascinată de imaginea
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
de arbori - iar fetei i s-a părut chiar că aude ticăitul acestora, ca într-un inedit ”concert” magic. A mers printre ei, încercând să fixeze o oră, dar îi era imposibil, pentru că acele ceasuri arătau, ca într-un caleidoscop luminos, când primele ore ale dimineții, când miezul zilei, când noaptea cea mai adâncă... așa cum Aiko credea că era, de fapt. Poate că se afla chiar la miezul nopții. S-a trezit față în față cu zeitatea stranie a cărei statuetă
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
mai adâncă... așa cum Aiko credea că era, de fapt. Poate că se afla chiar la miezul nopții. S-a trezit față în față cu zeitatea stranie a cărei statuetă o avea și acum asupra sa - aceasta era vie, cu chipul luminos, alb, aflat în continuă mișcare (ca suprafața unei mări asupra căreia s-a abătut vântul), astfel încât fetiței aproape că îi era teamă să nu se destrame. Cei doi ochi roșii s-au dilatat ușor, apoi Aiko a auzit următoarele cuvinte
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
să știi inițial că întreaga pădure se afla sub blestemul și vraja demonului, pe care n-a putut nimeni să-l învingă... Nici măcar eu. Acum, tu ai făcut-o și vei putea vedea pădurea de câte ori dorești. Pentru totdeauna”. Pe chipul luminos al lui Aiko apăru o lacrimă, chiar în colțul ochilor. ”Mulțumesc! Acum știu că toate suferințele mele au avut un sens!”... * Aiko se află, din nou, la marginea pădurii, înconjurată de iepuri albaștri, de cerbi vorbitori, de inorogi și zâne
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
egale”. Am răsuflat ușurat. ”Mulțumesc, bătrâne Ji Yan. Am să îți rămân veșnic îndatorat”. Îmi făcu un semn scurt cu mâna să îl urmez într-o încăpere alăturată. Acolo era ca un fel de Sală a oglinzilor, cu nenumărate fascicule luminoase reflectate aproape la infinit, cu rame cu diamante roz și alte pietre prețioase, ce păreau ca desprinse dintr-o feerie. Am luat loc pe un scaun în întregime din chihlimbar și mi-am ascultat inedita gazdă: ”Magia stăpânită de ea
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
militare lovesc pereții Catedralei Normande - zidită din piatră de râu atunci când William Cuceritorul preluase frânele puterii în 1066 - ridicată în vremi cu domnițe-n rădvane și cavaleri cu armăsari și armuri - În centrul orașului cu creneluri, Strada Mare, cu prăvălii luminoase etalează-n vitrine superlative Arcade în străzi pietruite, Hotare caselor din cărămidă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Balene asasine, balene ucigașe Blazoane ale apelor sărate Făpturi tainice din alte lumi Un pescar între viață și moarte
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
prieten sau e ceva care...”. „Nu, e în regulă. Am avut o amintire trecătoare. Putem merge, mi-ar face plăcere”. „Bine, atunci”, i-am răspuns și am sărutat-o. „Pentru mine ești neprețuita...”. În goană taxiului, am privit zecile reclame luminoase pe care le lăsăm în urmă și m-am cufundat în tăcere, lăsând curentul de aer care intră prin ferestre să ne răvășească părul. Nu voiam să mai adaug nimic. Când am ajuns în apartament, am avut un fior recunoscând
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
cu părinții, cu prietenii. Este un zbor cuminte, de poet! „înalț cerul ca pe zmeul din copilărie să nu-l scap leg sfoara de cuiul bătut în pragul de sus unde stă agățată cheia scriu visând albastru”( palmele povestesc) Zbor luminos, Ana, îți mulțumim! Cristina Ștefan La lansarea cărții Secretul zborului, 14 martie 2015 Referință Bibliografică: ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie 2015. Drepturi de Autor
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
ușă, a ajuns acolo în același timp cu soția sa. S-au privit întrebători, în timp ce profesorul a deschis ușa. Pe veranda din fața acesteia aștepta o tânără înaltă, zveltă, cu ochii rotunzi și negri ca două mărgele, cu privirea ageră și luminoasă. Avea obraji gingași, dar bine bronzați, încadrați de părul șaten-închis și lung până la jumătatea spatelui și se înfățișa extrem de delicată în rochia de bumbac alb ca neaua, care îi lăsa genunchii dezgoliți. Avea pe umăr o poșetă, lucrată manual, în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
Nu, nu, răspunse ea încurcată și totodată jenată de situație, am intrat din greșeală. - Desigur, am glumit. Nu ești singura persoană care pățește așa ceva. Îți place dormitorul meu? - Mda, este frumos, mobilă veche în stil baroc, din nuc, camera este luminoasă și primitoare... - Văd că te pricepi și la artă. Te-ai simți atrasă de un asemenea dormitor?... tatonă el mai departe terenul... - Depinde de împrejurare și pentru ce mergi într-un asemenea dormitor, spuse ea cu mai mult curaj, privindu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
au dus, ca în fiecare început de primăvară, în parcul minunat din apropiere; privirea abia aștepta să se scalde în culorile minunate ale floricelelor, proaspăt răsădite în pământul... ursuz și rece. Vîntul adia ușor iar un ciripit vioi străbătea orizontul luminos, dăruindu-mi acea bucurie nestăvilită, de ...Viață. Norii transparenți și rotunzi au început plimbarea lor spre zările înalte...iar izvorul cu al lui susur, strălucea mîndru sub särutul aurit al soarelui. Acest tablou efemer, pictat de natură în culori minunate
PRIMA...ZI de DOINA THEISS în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350430_a_351759]
-
mare. Într-o miime de secundă după explozie, energia în expansiune a format materia. Iată de ce știința și arta par de acum înainte împăcate. La Niram însă, infinitatea nu este altceva decât o succesiune de clepsidre, așa cum o vedem în luminoasa sa Coloană. Ce fel de adevăr să fie acesta? Să țină el de fantezie sau intuiție? Spuneam, la început, că pictorul Romeo Niram, prin expozițiile sale, aduce conștiinței noastre probleme „grele”. Le putem presimți mai bine prin câteva întrebări la
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
și delicatețe sufletească formula cu ani în urmă Dan Mizrahy, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ a dat la iveală în permanență acea fascinantă „lume a visurilor colorată de sunete”, după spusele marelui pianist, unde s-au întâlnit cu asupra de măsură în aura luminoasă a unui talent de proporții uriașe nenumărate elemente alcătuitoare dimpreună ale unui tipar teatral emblematic pentru spațiul cultural autohton, dar și plurivalent, în egală măsură, sub raportul varietății lui discursive și a tehnicilor artistice întrebuințate. Discutăm, desigur, aici despre un
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trosnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne Dar și cu acea gheață în măduvă Așteptăm momentul când figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE CER SE PRĂBUȘEȘTE S-a întunecat Băiatul încă nu s-a întors Umbrele lucrurilor sar Și se rânjesc Ecranul se umple cu grindină O bucată
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
Paul Verlaine, programatic, si mai de curând, descriptiv, Jorge Luis Borges, iar în lirica noastră a demonstrat-o Mihai Eminescu: așa cum se explicitează în analiza structurală a unui eșantion eminescian, poemul „Rugăciune”, hărăzit cu o tonalitate sacrala modulata succesiv, grav luminos și solemn „Eminescu a dat poeziei românești dimensiunile care îi lipseau înainte. Lumea în care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate în spațiu și în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
toate cărțile pe care ar fi vrut să le citească; Pasiuni: Cultivarea unui sistem de valori, a tot ce-i nobil și ce-i lumină, curățenia morală și a atitudinii; Eugen Simion: Nicolae Dabija este un elegiac împătimit, un melancolic luminos, deloc resemnat, cu o mare disponibilitate retorică. Declară că scrie poemele cu o pană de înger și că în poeme-care nu sunt decât peisaje ale sufletului - lucrurile sunt văzute cu al treilea ochi, acela care vede nevăzutul. Cert este că
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
numit criticul de artă Valentin Ciucă, artistul plastic cu origini ieșene care a înnobilat arealul cultural humorean și spiritualitatea bucovineană, vreme de câteva decenii, cu aerul său de boem parizian, s-a retras poate ostenit de zborul său spre orizontul luminos și auroral al lumii pe care o visa. O lume spiritualizată și generoasă, în total contratimp istoric cu contemporaneitatea noastră, o lume ideală lipsită de convenții false, de complexe vindicative, de ipocrizie și viclenie. Mi-a vorbit adeseori despre lumea
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
sfinte care dau semne: Maica Domnului care plânge, multe icoane făcătoare de minuni. După descrierea amănunțită a locurilor sacre, autoarea se întreabă în mod legitim dacă poporul român e pregătit pentru a afla „Marea Taină”. Articolul: „O terapeutică a sufletului luminos și vrednic” are drept subiect lansarea albumului „Marcel Lupșe - un pictor”, semnat Dan Hăulică, Mircea Oliv, Alexandru Mircea, și apărut în condiții grafice excepționale la Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2007, cu sprijinul generos al lui Georg Lecca, prilej cu care, Mariana
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
imaginii fugare, în permanentă metamorfoză, să poți opri clipa din mersul ei ireversibil, înlănțuind-o în întreaga, deplina ei expresivitate, ei bine, acestea însumează, fie și destul de stângaci prins în cuvinte, „rotundul” artistic al prietenului meu. Un om cu chip luminos, frumos la suflet, blajin și delicat, care abia acum, spre anii senectuții, mai „scapă” câte o amintire, la ceas de taină” O emoționantă evocare îi face și actorului Adrian Pintea, în articolul: „Ne e foarte dor de dumneavoastră, domnule Pintea
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Cugetului Valah, în „concertul” duhurilor expresive europene!): Antologia (bilingvă: în română și în engleză) scriitorilor români contemporani, din întreaga lume/ Contemporary Worldwide Romanian Writers - Anthology. Este vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni, miraculos, peste hotarele geografice, într-o singură Biblie de Limbă și Expresie Divină, fratern și comparatist, pe toți creatorii întru Logos-ul Românesc, răspândiți pe toată fața Pământului, de o
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]