2,918 matches
-
se simte dator și îndreptățit să dea sentințe pe orice temă de undeva, de deasupra. El a coborât cu hârzobul din sferele celeste ale spiritului, așadar trebuie să se priceapă la toate. E menirea lui. Trebuie să lumineze și să mântuiască un popor prost - căci, deși nu o spune niciodată direct, intelectualul emană prin toți porii convingerea că are în jur milioane de proști, care n-au măcar inteligența minimă necesară ca să vină să se adape de la inteligența lui, ci se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
coexistă, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" n-a avut nici o predilecție evidentă. Desigur, în afacerea Nae Ionescu XE "Ionescu, Nae" -Mihail Sebastian XE "Sebastian, Mihail" , răspunsul lui a fost foarte curajos, contrazicând afirmația maestrului său că evreii nu pot fi mântuiți. Am citit textul său de zeci de ori, știu exact ce a scris, am citit și toată controversa lui teologică cu alții, inclusiv cu Racoveanu XE "Roșu, ?" . Nu susțin că Eliade XE "Eliade, Mircea" a fost un filosemit extraordinar, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
scrierea și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și pronunțarea cu sau fără alternanța o oa în flexiunea unor adjective: analog analoagă/ analogă, omolog omoloagă/ omologă, echivoc echivocă; * conjugarea unor verbe cu acceptarea anumitor variante libere pentru indicativ prezent: anticipează / anticipă, reanimă / reanimează, biruiește / biruie, cheltuiește / cheltuie, mântuiește / mântuie; * diferențierea imperativului afirmativ de cel negativ al verbelor: du!/ nu duce!, zi!/ nu zice!, fă!/ nu face!, fii!/ nu fi!; * declinarea după număr, cu acceptarea de variante libere pentru: antet anteturi / antete, căpșună căpșuni / căpșune, copertă coperte / coperți, râpă râpe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În aceeași clipă sosi și nașa fetei." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (h) "Noi a zis fratele cel mai mare suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm iar înfățișarea omenească. [...] N-aș putea oare să vă mântui de vrajă?, i-a întrebat ea." (Hans Christian Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a mântuit vorba." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Ceea ce înfrumusețează deșertul, spuse micul prinț, e că ascunde o fântână undeva... Da, i-am spus micului prinț, fie că e vorba de o casă, de stele sau de deșert, ceea ce constituie frumusețea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zei) și te voi elibera, blestemă pe Hristos !”, iar Sfântul Policarp i-a răspuns: „De optzeci și șase de ani Îi slujesc și nici un rău nu mi-a făcut. Cum pot să blestem pe Împăratul meu, Cel ce m-a mântuit ?” Suntem de 2000 de ani creștini și Dumnezeu nu ne-a părăsit și nu ne-a înșelat niciodată în zbuciumata noastră istorie. Dacă au fost momente în istorie când nu L-am simțit aproape era pentru simplul fapt că noi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este cel mai eficient baraj împotriva expresiilor infinit-subtile ale ignoranței tocmai întrucât operează în proximitatea strictă (deși progresivă) a realității interioare (regiune și așa ispititoare prin caracterul ei schimbător). Stereotipul formal al unificării este astfel "umplut" cu conținut concret și mântuit în perspectiva unui dublu beneficiu epistemologic (cel al subiectului însuși și cel al virtualelor comunități de idei în care acesta se poate integra). În plus, libertatea acestei cunoașteri e condiție de posibilitate a dialogului cu sine, nu numai a construcției
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înglobării și individuației. Ea presupune o apropiere riscantă și subtilă între cazul unic și general, adică administrarea unui domeniu de intersecție. Astfel, "a doua sinteză" e un tip aparte de sinteză, care nu abandonează detaliul de la care a pornit, care mântuiește diferența originară fără a o elimina, printr-o sporită atenție și printr-un sporit efort de unificare. Este o sinteză care conduce la soluționarea aparentelor incompatibilități. Dacă sinteza cunoașterii obișnuite se comportă după modelul dialectic (menit să depășească înnoitor contradicția
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
lung șir de reușite pragmatice care să valideze prin forța lor de conjugare experiențială gradul de competență generală pe care l-a accesat individul. Aceste reușite sfârșesc prin a converti aptitudinea în sâmbure etern roditor al sistemului spiritual concluziv și mântuie perspectiva oricărei inadecvări generate de posibila eroare de aplicare a preceptului de înțelepciune. Aici conștiința de sine se regăsește cel mai mult în elementul său, întrucât angajează toate mecanismele cogniției la emergența nucleului lăuntric în experiența generală de viață, impunând
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Prin contrast, filosofia reflexivității oferă o soluție punctuală cotidiană pentru exigența universală a autonomiei (străină de condiționările ascetice care monopolizează statutul oricărei eliberări), găsind un sens suprastructural personalizat tuturor exercitărilor din câmpul actului. În orizontul spiritualității europene, această viziune teleologică mântuie o extinsă cauzalitate explicativă la nivelul conștiinței și aduce o perspectivă comprehensivă (de la conștiință la conștiință) care schimbă concepția unei necesități repetitive pe un sistem legitim al dominației faptului decizional. Conștiința de sine înseamnă libertate prin puterea universală a cunoașterii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
descinderea cognitivă. Elaborarea de structuri cade, deci, în sarcina conștiinței de sine și ceea ce la început a fost, în ordine convențional-pedagogică, separație strictă ajunge progresiv la "complicități" funcționale care amendează orice tentativă tranșant discriminatorie. Imperativul armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același timp
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drumul spre adevăr trece prin aplicarea de structuri sintetice, prin adecvarea la puncte de vedere fundamentale ce vizează o personalitate singulară. Sentimentul identității cu sine este o rezultantă a unor procedee sintetice cumulative capabile să absoarbă orice multiplicitate, capabile să mântuie contradicția de la nivelul fiecărui sector noetic în parte. Dacă succesul științelor și aventura cunoașterii exterioare au putut face ca reflexivitatea și determinările ei să cadă în uitare (sau oricum să sufere o corespondentă marginalizare) este pentru că o fascinație a spectaculosului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
am oarecare dificultăți să înțeleg atașamentul unor intelectuali maturi, cu vigoare, uneori cu exaltare, la o acțiune, ni se explică astăzi, ce ar fi fost exclusiv de „mântuire spirituală“ a neamului. Oricâte păcate ar fi avut sistemul parlamentar democratic, a mântui o țară de el nu poate părea un câștig și o cauză demnă de vocația unui intelectual respectabil. O spune profesorul meu, Șerban Papacostea, care dădea și o explicație într-un interviu acum câțiva ani, în revista „Memoria“, vorbind de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
din marele ospăț). În replică, coloșii industriei vor mimă atât de credibil că „le pasa“, încât lumea tot pe ei îi va crede: pe mării poluatori că salvează Amazonia; pe mării otrăvitori că însănătoșesc planetă; pe mării dezinformatori că ne mântuiesc sufletul. Al Gore va fi propus pentru președinția ONU (între timp a luat și Nobel-ul pentru pace - prevăzusem eu)... În librarii va domni Coelho (nimic nou, decât doar că va primi girul tot mai multor intelectuali credibili); iar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
și din veșnic înghețata Antarctica,/ înconjurat de alte sfere/ un întreg zodiac“. Iar o astfel de poveste, încheiată cu o moarte luminată, este înspăimântătoare prin semnificația ei categorică. Aceasta e calea. Centura de castitate, simbolul transparent al ascezei, l-a mântuit pe Feofan. Oare îl va mântui, tot ea, și pe Nichita? O poezie a graniței Și totuși, dincolo de hagiografia acestui sfânt vagabond, Feofan, volumul conține câteva foarte frumoase poeme ale „fiului“, ale celui care încă nu a ajuns la treapta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de alte sfere/ un întreg zodiac“. Iar o astfel de poveste, încheiată cu o moarte luminată, este înspăimântătoare prin semnificația ei categorică. Aceasta e calea. Centura de castitate, simbolul transparent al ascezei, l-a mântuit pe Feofan. Oare îl va mântui, tot ea, și pe Nichita? O poezie a graniței Și totuși, dincolo de hagiografia acestui sfânt vagabond, Feofan, volumul conține câteva foarte frumoase poeme ale „fiului“, ale celui care încă nu a ajuns la treapta mântuirii de toate cele. Imagini halucinatorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
aș întoarce, a înțelege n-o mai pot, Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu tot ? „ întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu Născătoare; mutatute-ai la viață; fiind Maica vieții și cu rugăciunile tale mântuiești din moarte sufletele noastre ―. (Din Troparul Adormirii Maicii Domnului) 2. Biserica parohiei Adormirea Maicii Domnului din Vatra în zilele noastre, mai mult ca oricând avem posibilitatea să îndrumăm copiii să participe cu părinții la slujbele ce se țin în biserică
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe, prădăciune, ca și nefirescul cabinet rusesc, general rusesc, pentru culoarea atmosferei de epocă, dar și pentru farmecul stilului personal al autorului. Au fost unificate forme grafice diferite; ca Pasvanoglu, scris Pasavan-Oglu, Pasvan-Oglu, Odessa și Odesa, Șuțu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
astăzi, este preferabilă aceleia la care i-ar reduce despotismul rusesc, care nu ar mai avea nimic de cruțat. Interesul sultanului îl silește la mari considerațiuni față de ei; acel al rușilor ar fi, dimpotrivă, să-i zdrobească spre a se mântui de grijile ce creditul lor trebuie să inspire unor uzurpatori ce nu pot fi decât bănuitori...” Acțiunea rusească în Moldova este caracterizată în chip pe cât de drastic, pe atât de adevărat, în raportul din 11 iunie 1798 al lui Parant
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a-l aminti, a-i amenința chiar în chip indirect, mijloc care niciodată nu dă greș. Câțiva boieri, purtând cu părere de rău acest jug străin, au mărturisit aceste fapte cetățeanului viceconsul care în zadar ar fi încercat să-i mântuie. Curtea, în parte pentru aceleași temeiuri, este asemenea mai totdeauna la devoțiunea misiunii ce țarii o țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar pretențiile cele mai neîntemeiate ale acelei misiuni, ceea ce provine de la sprijinul, mai mult sau mai puțin
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a Rusiei împotriva lui”, țelul la care trebuia să se năzuiască fiind desființarea nenorocitului sened de la Balta Liman. Rușii nu găseau în Știrbei unealta supusă ce o căutaseră, fiindu-le prea independent, și ei nu întârziau a căuta să se mântuie de el. Spre acest scop, în absența domnului, dus în Oltenia, autoritățile rusești puseră la cale o agitație absolut fără temei și luară măsuri de pază, pentru a preveni tulburări care nu erau pregătite de nimeni și nu avură loc
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dar mult mai odios a fost chipul în care Rusia 1-a aplicat. Mi se pare că toate aceste binefaceri ale regimului ruso-regulamentar, din care nici măcar una nu poate fi tăgăduită, îndreptățeau cu desăvârșire dorința părinților noștri de a fi mântuiți de acest regim cumplit. Ei, în inimile lor, hrăneau speranța vie că Puterile Apusene, Franța și Anglia, îi vor mântui de cercul de fier ce îngrădea și înăbușea acest neam, și-1 vor opri pe povârnișul care îl ducea drept
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ale regimului ruso-regulamentar, din care nici măcar una nu poate fi tăgăduită, îndreptățeau cu desăvârșire dorința părinților noștri de a fi mântuiți de acest regim cumplit. Ei, în inimile lor, hrăneau speranța vie că Puterile Apusene, Franța și Anglia, îi vor mântui de cercul de fier ce îngrădea și înăbușea acest neam, și-1 vor opri pe povârnișul care îl ducea drept la stăpânirea rusească. Mulți din ei prevedeau că planurile împăratului Neculai asupra Turciei se vor lovi de hotărârea Apusului a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Mulți din ei prevedeau că planurile împăratului Neculai asupra Turciei se vor lovi de hotărârea Apusului a nu îngădui ca Rusia să pună mâna pe Strâmtori și să desăvârșească robia Răsăritului. Evenimentele dovediră că prevederile lor erau întemeiate. Războiul Crimeii mântui Țările Române de protectoratul Rusiei și tratatul de la Paris, din 1856, înlocui protectoratul sugrumător al țarului prin garanția autonomiei lor de către Europa, iar Convenția de la 1857 le dădu o alcătuire întemeiată pe principii moderne. Uriașele progrese făcute de atunci de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]