KorAP: Find »[drukola/base=mărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...121 >

3,020 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii treceau Bârladul prin apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm acum! Îi spuse Ștefan lui Oană. Poate a sosit clipa să intrăm În luptă! În două ceasuri vom fi covârșiți de numărul lor! - Măria ta! răspunse, aspru, căpitanul. Dacă vrei taie-mă acum, aici! Dar În luptă nu vei intra! Din spatele căpitanului se auziră tropote ușoare. - Alexandru! Erina! Trebuia să fiți În spate! - Tată, n-am bătut drumul de la Veneția ca să văd ceața de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sosiră În fața domnitorului, purtând o targă pe care zăcea trupul fără viață al comisului Toader. Bătrânul Îndeplinise porunca. Menținuse poziția călăreților de Neamț. Dar semnalul retragerii venise prea târziu. Mulți dintre ei fuseseră deja Încercuiți de spahii. - Cad ai noștri, măria ta... spuse, Încet, un căpitan de vânători domnești, scoțându-și cușma. S-au surpat răzeșimile. Au fost hăcuiți călăreții domnești, ca animalele prin păduri. Au fost răzbiți secuii. Și urdia nu se mai termină... Parcă sunt și mai mulți! Voievodul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
urcând spre trâmbițași. Ziua nu era sfârșită. Bătălia pentru Moldova nu se Încheiase. De pe dealuri răsunară buciumele. Din depărtări se auzi, parcă, un dangăt de clopot. - Câți pași ne-am retras, căpitane Oană? Întrebă Ștefan. - O sută douăzeci de pași, măria ta! - Poruncă răzeșimii! Răzbiți ienicerii cu o sută douăzeci de pași Înapoi! Poruncă pentru cele patru corpuri de vânători domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cincizeci de pași, Gâlcă părea rănit, căci lupta cu stânga și răsufla greu. Din valea Bârladului Începeau să se scurgă șiruri de turci fugari, călărind Înspăimântați spre sud. Mii de ieniceri În debandadă alergau prin noroaie, hăcuiți de răzeși. - Ajunge, măria ta! spuse Oană. Soliman pleacă de pe câmpul de luptă! Într-adevăr, dincolo de pod se petrecea un lucru pe care nimeni nu Îndrăznise să și-l imagineze În zorii zilei. Beglerbegul Soliman, unul dintre cei mai mari generali ai Imperiului Otoman

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mari generali ai Imperiului Otoman, părăsea Vasluiul, sub protecția unui careu de douăzeci de mii de ieniceri. În jurul lui, totul se prăbușea. Ștefan Își aminti momentele de cumpănă care se petrecuseră doar cu un ceas mai devreme. „Cad ai noștri, măria ta... ” spusese căpitanul acela al cărui nume nu și-l amintea, dar cuvintele lui Îi răscoliseră sufletul și măruntaiele, le simțise arzând În el, ar fi vrut să devină atunci o forță a naturii, să spulbere dușmanii ca o furtună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Oană. - L-am văzut pornind spre sala armelor, cu măria sa, spuse străjerul. Alexandru parcurse În grabă coridoarele și ajunse la sala armelor tocmai când voievodul Ștefan ieșea, roșu la față, cu o privire senină, Însoțit de trei Apărători. - Să trăiești, măria ta! salută Alexandru, Înclinându-se. -A, tânărul Oană! zâmbi domnitorul. Ce bine că te Întâlnesc! Peste două săptămâni ești invitat la Sfatul domnesc. Va fi o Întrunire festivă. Adu-o și pe domnița Erina. Dacă Îl cauți pe tatăl tău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
unde a scos sufletul din mine vreme de un ceas. Dar, după optsprezece ani de domnie, mărturisesc că lecțiile de spadă ale prietenului meu Cosmin m-au ajutat În toate bătăliile. E un secret... - Am să-l păstrez cu sfințenie, măria ta, spuse Alexandru. Mulțumesc pentru invitație. Vom veni negreșit. Voievodul se Îndreptă spre spătăria mică, unde era așteptat de curieri sosiți din Imperiul Otoman. Tânărul deschise ușa sălii și Îl văzu pe tatăl său așezând În panoplia din stânga ferestrei două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
prieten? A pierdut bătălia din Silezia pentru stăpânirea Austriei și acuma vrea pace În flancul carpatic? Promite ajutor? - Intențiile majestății sale sunt nobile și sincere, spuse căpitanul Jiskra. - Te cunosc și te respect, căpitane! Dar În Matei n-am Încredere! - Măria ta! spuse solul. Pentru recâștigarea Încrederii și a sprijinului Moldovei față de Ungaria, am poruncă să-ți aduc o veste pe care o aștepți de mai bine de treisprezece ani! În mai puțin de trei luni, vărul măriei tale, fostul voievod

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
n-am Încredere! - Măria ta! spuse solul. Pentru recâștigarea Încrederii și a sprijinului Moldovei față de Ungaria, am poruncă să-ți aduc o veste pe care o aștepți de mai bine de treisprezece ani! În mai puțin de trei luni, vărul măriei tale, fostul voievod al Țării Românești, Vlad Dracula, va fi pus În libertate! Majestatea Sa consideră că Vlad va fi un aliat puternic, capabil să oprească otomanii la Dunăre. Un murmur traversă sala la auzul acestei vești. Vlad Dracula, zis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
trupă În corpul ienicerilor, eliberați cu opt ani În urmă de o acțiune a noastră În sudul Dunării. Membri În rețeaua de informații a Apărătorilor În Imperiul Otoman. Sosiți direct de la Istanbul, fără nici un răvaș, cu știri secrete. - Să trăiești, măria ta! spuse Gavrilă, făcând un pas În față. Căzură trei cai sub noi până ajunserăm la Suceava. Sultanul se ridică din boală și adună vizirii. - Când? Întrebă Ștefan. -Acu patru zile. Îl dădu jos pe Soliman din rang. Puse să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mai. La Adrianopole. Din porturile de la Marea Neagră și Marea Marmara s-au mișcat trei sute de corăbii. Ca să câștige timp, sultanul va Îmbarca armata pe corăbii și va trece marea, cel târziu la Începutul lui iunie. - Spre? - Poate fi spre noi, măria ta. Poate fi spre cetățile genovezilor din Crimeea, mai ales Caffa. După ce Mangopul a căzut, Caffa rămâne singura de cucerit. Dar mai degrabă e o expediție de răzbunare, după Vaslui. - E scurt timpul, spuse voievodul. Două luni. La Răsărit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cetățile genovezilor din Crimeea, mai ales Caffa. După ce Mangopul a căzut, Caffa rămâne singura de cucerit. Dar mai degrabă e o expediție de răzbunare, după Vaslui. - E scurt timpul, spuse voievodul. Două luni. La Răsărit de otomani sunt mișcări? - Nu, măria ta. În ținuturile Persiei, Uzun Hassan nu mai are forță să atace imperiul, mai ales după alianța cu Hanul Crimeii. - Hoarda de Aur? - Hoarda de Aur așteaptă. Nu are nici un tratat cu Înalta Poartă. - Bine, vitejilor. Mi-ați adus vești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
imperiul, mai ales după alianța cu Hanul Crimeii. - Hoarda de Aur? - Hoarda de Aur așteaptă. Nu are nici un tratat cu Înalta Poartă. - Bine, vitejilor. Mi-ați adus vești pe care le vom analiza cât mai repede. - Ar mai fi ceva, măria ta... spuse Neculai. - Ascult. - Cred că e o trădare În apropierea măriei tale... Cei de la masă tresăriră, Încordați. - Spionajul turcesc află pe dată hotărârile luate În Sfatul domnesc. Acu aflarăm că aveau și planurile bătăliei de la Vaslui. Dacă nu schimba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
de Aur așteaptă. Nu are nici un tratat cu Înalta Poartă. - Bine, vitejilor. Mi-ați adus vești pe care le vom analiza cât mai repede. - Ar mai fi ceva, măria ta... spuse Neculai. - Ascult. - Cred că e o trădare În apropierea măriei tale... Cei de la masă tresăriră, Încordați. - Spionajul turcesc află pe dată hotărârile luate În Sfatul domnesc. Acu aflarăm că aveau și planurile bătăliei de la Vaslui. Dacă nu schimba căpitanul Oană totul În ultima clipă, lupta ar fi fost a lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
armata de la Trei Ape era, până la urmă, reală. De aceea au atacat acolo cu toată puterea. - Cum ajung informațiile la Istanbul? Întrebă Oană. -Peste Dunăre, răspunse Neculai. Cu bărcile pescarilor bulgari. Rețeaua noastră Îi supraveghează de trei luni. La porunca măriei tale, Îi putem elimina. - Nu, spuse voievodul. Va apărea altă rețea, prin alt loc. Trebuie să aflăm totul. De unde pornește trădarea, prin cine iese din țară, unde ajunge. - Ajunge direct la sultan. - Scrisă? - Da. - Aveți probe? Neculai scoase de sub tunică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
reconstruiește textul, explică Oană. Ștefan Îi Întinse hârtia. Căpitanul o citi de câteva ori, repetă ceva În minte și desluși: - Trei corpuri de oaste la est. Munții stau. Dunărea liberă. Plouă pe Valea Bârladului, la Vaslui. - E din 27 decembrie, măria ta. - Da... spuse Ștefan, gânditor. Anunță că am concentrat oastea la Vaslui, că am Închis trecătorile, dar că se poate intra pe Dunăre. Vă mulțumesc, oameni buni. Odihniți-vă după drum și, În două zile, Întoarceți-vă acolo unde v-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
trecătorile, dar că se poate intra pe Dunăre. Vă mulțumesc, oameni buni. Odihniți-vă după drum și, În două zile, Întoarceți-vă acolo unde v-a trimis căpitanul Oană. Oamenii voștri să supravegheze În continuare Dunărea. Ce e, căpitane? - Nimic, măria ta. Voi da porunci oamenilor noștri din interiorul Moldovei. Vom dubla paza În jurul măriei tale și a Doamnei. Nu vom mai anunța ieșirile la scaune de judecată sau la vânători. Până nu descoperim totul, ești În primejdie. Voievodul se ridică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
după drum și, În două zile, Întoarceți-vă acolo unde v-a trimis căpitanul Oană. Oamenii voștri să supravegheze În continuare Dunărea. Ce e, căpitane? - Nimic, măria ta. Voi da porunci oamenilor noștri din interiorul Moldovei. Vom dubla paza În jurul măriei tale și a Doamnei. Nu vom mai anunța ieșirile la scaune de judecată sau la vânători. Până nu descoperim totul, ești În primejdie. Voievodul se ridică. Ceilalți Înțeleseră gestul, se ridicară cu toții și ieșiră din spătărie. Oană Întârzie pe coridor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
se apropie de masa de lemn la care cei doi se așezaseră și continuau o discuție Înfierbântată. - Vino, Cosmin! spuse Ștefan, văzând că Oană n-ar vrea să Întrerupă convorbirea, dar pare a fi, totuși, nevoit s-o facă. - Iertare, măria ta, spuse căpitanul. Nu mai e mult până apune soarele. Ar trebui să ieșim din munți. - Da, căpitane, spuse Vlad Dracula, veți ieși. Deși știi la fel de bine ca mine că nici o primejdie nu se află În acești munți. Cea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
fie puse În stare de alertă. Iar Alexandru avea să vadă, din nou, figurile condottierilor venețieni. După cum arăta cerul, dincolo de Varna nu-i Întâmpinau decât nori negri. 10. Norii negri 10 decembrie 1475, Cetatea de Scaun a Sucevei -Nu știu, măria ta, dacă vremea e potrivită pentru această plecare, spuse căpitanul Oană. Știu că le-ai promis răzeșilor din Țara de Jos și pârcălabilor de la Chilia și Cetatea Albă. Dar să mai așteptăm. Acum abia Încep ninsorile. - Știam și acum o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
să fac cum poruncești. Dar ceva nu e bine. În Țara de Jos va curge sânge. - Poate ai cam multe coșmaruri, căpitane. Cuvântul „căpitane” era un semnal că voievodul se Întorcea la ipostaza sa oficială. - Cine face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece sărbătorile la conacul său din Brănești, vornicul Bodea, stolnicul Bârsu, comisul Ilea Huru, pârcălabul Dajbog, postelnicul Iuga, spătarul Mihai. Firește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ale Crăciunului nu trebuie să despartă pe nimeni. Chiar și domnia ta, căpitane, vei merge cu familia. Cât despre nuntă, vom vorbi când dă primul fir al ierbii. Dacă ai noroc ca Erina să spună „da”. - Cu o parte din familie, măria ta, căci Alexandru a pornit În misiune la Istanbul. - Știu, căpitane. E un flăcău de nădejde, pe care farmecele Veneției nu l-au moleșit. În vis Îmi apare ca un viitor logofăt, specialist În politică externă, conducător de solii la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
este cine speri tu să fie, atunci imediat ce se va apropia de Moldova va avea Întregul nostru sprijin. Toate serviciile noastre din Est sunt alertate. Trebuie doar răbdare. Începe o iarnă grea. Iar la anul vom avea război. - Așa e, măria ta... Începe o iarnă grea... 15 decembrie 1475, Istanbul Corabia căpitanului Morovan intră În golful Cornul de Aur cu un singur catarg, sub pavilion genovez. Cu o zi Înainte, două din cele trei catarge fuseseră coborâte pe punte, În lăcașuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Primejdie? -De moarte! strigă Pietro. Adună oștenii În curtea cetății, pregătește-i de plecare În trei minute! - De plecare... unde, căpitane Petru? se auzi vocea gravă a lui Ștefan, care ieșise din cameră la auzul pașilor de pe coridor. -Spre nord, măria ta! spuse Pietro, gâfâind. Spre Cetatea Neamțului, unde ești apărat de oastea Moldovei! -Săgeata era roșie... spuse Apărătorul care alergase În urma lui Pietro după ce dăduse poruncile de adunare. Nu galbenă. - Nu Înțeleg, spuse voievodul, privindu-i pe amândoi. Ce săgeată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]