4,819 matches
-
se fac vinovați de existența conflictului. Imaginea mentală cu privire la maghiari domină, În această situație, realitatea, tinde să se substituie analizei politice și raționamentelor pragmatice. Însăși decizia politică se bazează, Într-o măsură importantă, pe clișeele referitoare la „caracterul asupritor” al maghiarilor, care pot fi consolidate, oricând, cu exemple selectate din realitatea cotidiană sau dintr-o istorie construită pe aceeași idee. Imaginea este caracterizată așadar de o neîncredere fundamentală, care diminuează În mod dramatic șansele de dialog și de compromis politic. După cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor. Pe drept putem aplecare la români zisa lui Rousseau: că forța i-a aruncat În servitute, iar lașitatea i-a făcut șerbi perpetui. Papiu XE "Papiu" construiește astfel o istorie a românilor ardeleni definită de veșnica lor confruntare cu maghiarii. El este puternic marcat de exemplul anului 1848, care a oferit, Într-adevăr, imaginea unei confruntări pe viață și pe moarte Între cele două națiuni. Istoricul pașoptist Însă Încearcă să explice prezentul anilor săi printr-un Întreg trecut de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o mie de ani. Anul 1848 este văzut ca un rezultat necesar al mileniului anterior. La fel procedează și Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" În scrierile sale istorice, cu singura diferență că, În cazul său, dușmanii românilor nu sunt doar maghiarii, ci toți „inamicii” externi și „exploatatorii” interni (din rândul cărora nu lipsește boierimea autohtonă). Ambii istorici invocă, pe lângă responsabilitatea „dușmanilor”, și „vina” proprie a românilor, datorată faptului că nu au acționat cu destulă hotărâre În trecut, pentru a ieși din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și se justifică prin această asuprire Îndelungată. De asemenea, istoricul ține să Îi disculpe pe români de acuzația de a se fi situat de partea Austriei „reacționare”, Împotriva Ungariei „revoluționare” și „liberale”. În lumina istoriei, afirmă Papiu, ridicarea românilor Împotriva maghiarilor apare ca o acțiune firească și Întemeiată, prelungind În actualitate confruntarea neîncetată dintre cele două popoare. Se poate aprecia, În final, că imaginarul istoric românesc, preluând moștenirea autorilor romantici și transpunând-o În contexte uneori foarte diferite, a conservat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
preluând moștenirea autorilor romantici și transpunând-o În contexte uneori foarte diferite, a conservat În mare parte, până astăzi, această imagine a unei confruntări permanente dintre români și maghiari, văzută ca un element principal al istoriei acestora. Românii văzuți de maghiari: geneza unei imagini etnice moderne Imaginea modernă a românilor În cultura maghiară s-a format, În trăsăturile sale generale, În prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea poate fi considerată un rezultat secundar al procesului de confecționare a unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În procesul de „inventare a poporului”, de edificare a propriei identități moderne, cât și În cel de construire a imaginilor celuilalt, de cele mai multe ori În calitate de adversar. În al doilea rând, dintr-o altă perspectivă, trebuie spus că imaginea modernă a maghiarilor cu privire la români venea pe fondul vechilor stereotipii și imagini medievale. În acest sens, Își spunea puternic cuvântul tradiția unui anumit tip de conviețuire și de percepere a celuilalt. Ea era fundamentată atât pe diferențele sociale, religioase și culturale, semnificative, existente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe fondul vechilor stereotipii și imagini medievale. În acest sens, Își spunea puternic cuvântul tradiția unui anumit tip de conviețuire și de percepere a celuilalt. Ea era fundamentată atât pe diferențele sociale, religioase și culturale, semnificative, existente Între românii și maghiarii din Transilvania, cât și pe o memorie colectivă care a reținut cu mare intensitate, dar a și recreat adeseori, În imaginar, momentele de conflict dintre cele două comunități. De exemplu, răscoalele țărănești din anii 1437 și 1514 au avut cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
textele medievale. Dar ea era În primul rând imaginea specifică unei elite sociale (și nu etnico-naționale), respectiv a nobilimii exasperate de răzvrătirile țăranilor. Ulterior Însă, țăranii vor ajunge să fie identificați cu românii, analogie pe care o vor face atât maghiarii, cât și intelectualii români. Raționamentul lor nu se baza doar pe realitatea socio-demografică, ci și pe felul În care romanticii români vor concepe „specificul” națiunii lor: ruralitatea este, pentru ei, sinonimă cu românitatea, reprezintă esența specificului românesc; or, potrivit acestei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
felul În care romanticii români vor concepe „specificul” națiunii lor: ruralitatea este, pentru ei, sinonimă cu românitatea, reprezintă esența specificului românesc; or, potrivit acestei versiuni, conflictul dintre nobili, majoritar maghiari, și țărani devine unul cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai pe asemenea interpretări, eronate sau imaginare, de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a marilor diferențe reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide Încă din Evul Mediu. Așa este cazul identificării românilor cu ciobanii, crescătorii de oi, clișeu care implică și alte conotații, relative la deplasarea lor perpetuă cu turmele, opusă caracterului statornic al maghiarilor, făuritori ai unei civilizații de tip occidental, feudală și citadină. Indiferent de realitatea economică și socială care stă sau nu În spatele acestei imagini, forța ei incontestabilă este dovedită de faptul că până astăzi istoricii români, mai ales cei care aparțin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Chronicon Pictum Vindobonense, potrivit căreia, În anul 1330, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou XE "de Anjou" , Îl numea pe voievodul român Basarab „păstorul oilor sale”, și la istoricul romantic Kőváry László XE "László" , care scrie că la 1848 maghiarii nu trebuiau să se teamă de români, așa după cum nu se poate teme cineva de oile lor. Chiar dacă formula din Cronica pictată poate fi considerată un simplu loc comun dintr-o narațiune medievală, iar exprimarea lui Kőváry era una care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
des În: (a) lucrările de istorie, (b) descrierile geografico-etnografice, (c) scrierile social-politice și ideologice, (d) creația beletristică, (e) relatările de călătorie, cărora li se adaugă (f) imaginile figurative, mai ales pictura artistică și documentară. Trebuie subliniată puternic constatarea că imaginea maghiarilor despre români nu este una care să ocupe un loc major În imaginarul social maghiar. Imaginea românilor despre maghiari, de exemplu, este mult mai importantă pentru cultura politică românească decât reprezentarea similară din mediul maghiar. Pentru maghiari, imaginea românilor, chiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de călătorie, cărora li se adaugă (f) imaginile figurative, mai ales pictura artistică și documentară. Trebuie subliniată puternic constatarea că imaginea maghiarilor despre români nu este una care să ocupe un loc major În imaginarul social maghiar. Imaginea românilor despre maghiari, de exemplu, este mult mai importantă pentru cultura politică românească decât reprezentarea similară din mediul maghiar. Pentru maghiari, imaginea românilor, chiar atunci când se individualizează ca atare, nu reprezintă decât una dintre componentele „problemei naționale” a Ungariei, un fragment din interesul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constatarea că imaginea maghiarilor despre români nu este una care să ocupe un loc major În imaginarul social maghiar. Imaginea românilor despre maghiari, de exemplu, este mult mai importantă pentru cultura politică românească decât reprezentarea similară din mediul maghiar. Pentru maghiari, imaginea românilor, chiar atunci când se individualizează ca atare, nu reprezintă decât una dintre componentele „problemei naționale” a Ungariei, un fragment din interesul manifestat față de naționalitățile Ungariei, pe parcursul secolului al XIX-lea. Să vedem, În continuare, câteva exemple de natură să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
această interpretare venea, de fapt, În Întâmpinarea ideilor intelectualilor români (fără ca ei să conștientizeze acest lucru), care subliniau, de asemenea, orientarea lor spre occidentul Europei, caracterul latin al originii și culturii române, ca și detașarea și diferențierea lor față de slavi. Maghiarii legau această orientare occidentalizantă și europenizantă a românilor de atragerea lor În sfera de influență maghiară, de „civilizarea” lor, prin maghiarizare, prin integrarea În structurile culturale ale Ungariei. Intelectualii români radicali, În schimb, se vor Împotrivi cu vehemență maghiarizării politice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și potențialul său pozitiv, capacitatea lui de a se integra, În spiritul dezideratelor politice maghiare, În peisajul politic și cultural al Ungariei. În mai 1848, când izbucnirea revoluției punea problema atitudinii naționalităților din Ungaria și Transilvania În viitorul conflict al maghiarilor cu dinastia de Habsburg, ziaristul Pálffy Albert scria: Poporul român este bun și fidel, liniștit, blând și răbdător și, În pofida oprimării, a rămas cinstit și nestricat. Maghiarul nu se poate sprijini pe nici una dintre națiunile conlocuitoare atât de sigur ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revoluției punea problema atitudinii naționalităților din Ungaria și Transilvania În viitorul conflict al maghiarilor cu dinastia de Habsburg, ziaristul Pálffy Albert scria: Poporul român este bun și fidel, liniștit, blând și răbdător și, În pofida oprimării, a rămas cinstit și nestricat. Maghiarul nu se poate sprijini pe nici una dintre națiunile conlocuitoare atât de sigur ca și pe el. Românii sunt atrași spre ruși doar prin ritul răsăritean, dar sângele lor este apusean, ei sunt romani. O atitudine mai complexă mărturisea Gorove István
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt romani. O atitudine mai complexă mărturisea Gorove István XE "István" , În 1842, Într-o carte consacrată problematicii naționale din Ungaria, surprinzând atât trăsăturile „pozitive” atribuite românilor, cât și „dificultățile” pe care imaginea dedicată lor le ridică În fața relațiilor cu maghiarii: O rasă mai Însemnată este cea valahă. Un popor liniștit, pașnic, blând, iertător și recunoscător, dar, din cauza inculturii și a sărăciei, cu atitudini servile. Nu va fi ușor să Îi influențăm din punct de vedere național, deoarece sărăcia și ignoranța
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din cauza inculturii și a sărăciei, cu atitudini servile. Nu va fi ușor să Îi influențăm din punct de vedere național, deoarece sărăcia și ignoranța lor Îngreunează educația. În general, locuiesc În munții răsăriteni și sudici ai țării noastre și față de maghiari nu manifestă nici cea mai mică adversitate. Dacă din punct de vedere religios Îi au ca lideri pe preoții lor, nu au Însă lideri din punct de vedere național. Față de statul nostru nu au avut niciodată un efect negativ, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai toate autoși heteroreprezentările etnice: românii, ca civilizație așezată Între Orient și Occident, supusă influențelor și chemărilor venite din ambele direcții. Aprecierea măsurii În care ei vor Înclina Într-o direcție sau În cealaltă va fi dată, și În cazul maghiarilor, de necesitățile politice ale momentului de a-i plasa Într-o tabără sau alta, de partea progresului sau a tradiției, ca aliați sau ca adversari. Analiza imaginii maghiarilor cu privire la români pune În evidență funcția paradoxală pe care o joacă aceasta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Într-o direcție sau În cealaltă va fi dată, și În cazul maghiarilor, de necesitățile politice ale momentului de a-i plasa Într-o tabără sau alta, de partea progresului sau a tradiției, ca aliați sau ca adversari. Analiza imaginii maghiarilor cu privire la români pune În evidență funcția paradoxală pe care o joacă aceasta În relația dintre cele două comunități. Deși ea conține și numeroase aspecte „pozitive” sau „neutre”, ele nu vor fi apreciate ca atare de către români; dimpotrivă, vor stimula reacții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
critică a izvoarelor, o tratare sistematică. Se remarcă Istoria Ardealului a lui Kőváry László XE "László" , care oferă expunerea cea mai amplă cu privire la condițiile izbucnirii răscoalei, desfășurarea și Înăbușirea ei, doleanțele răsculaților, profilul lui Horea XE "Horea" etc., sau Istoria maghiarilor a lui Horváth Mihály, cel mai important istoric al perioadei, care problematizează Într-un mod cu totul nou cauzele răscoalei, identificându-le, În spiritul istoriografiei sociale romantice, În proasta Întocmire a relațiilor agrare. Imaginea de ansamblu a răscoalei, degajată din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
excedați de panică și zvonuri senzaționale, ci și la istorici profesioniști de talia lui Horváth sau Kőváry. Ambii istorici evocați insistă și asupra caracterului religios al răscoalei, ilustrat de uciderea preoților catolici, de profanarea bisericilor și convertirea În masă a maghiarilor a căror viață era cruțată. Toate aceste aspecte subliniate de autorii amintiți au funcția de a evidenția, Într-un spirit tipic iluminist, ororile pe care le provoacă furia mulțimii dezlănțuite, justificând Încă o dată condamnarea răscoalei. După cum am mai amintit, singurul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generală, de inspirație preponderent iluministă, de cunoaștere a unor civilizații, culturi sau experiențe politice străine, proprie spiritului epocii sale; În cazul de față, de curiozitatea de a vedea și „ce fierbe În oala vecinului”, după cum se exprimă Ürmösy. Și alți maghiari ardeleni Întreprind asemenea călătorii În acești ani, exemplele faimoase fiind cele ale lui Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" În Europa Apuseană și America de Nord și Kőrösi Csoma Sándor În India și Tibet, pe care Ürmösy le cunoaște și la care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parcurge un drum lung prin Țara Românească, trecând prin orașele Câmpina, Ploiești, București, Câmpulung, Târgoviște, Pitești, Râmnic, Craiova (după care sare direct la Brăila, În relatarea sa), ca și prin numeroasele sate Întâlnite, Întrebând pretutindeni de numărul și de soarta maghiarilor de acolo. Structura cărții, În cele zece capitole, urmează În general firul călătoriei, dar fiecare popas poate oferi prilej atât pentru observații și descrieri locale, cât și pentru considerații de natură generală, fără un plan riguros. Cea mai mare parte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]