13,923 matches
-
și investitorilor în practicile de guvernare ale companiilor. Seria de rapoarte începută de Sir Adrian Cadbury, în anul 1992, admitea nevoia constituirii unor comitete de audit, utilizarea pe scară largă a directorilor executivi independenți (directori nonexecutivi), care nu au responsabilitate managerială în cadrul organizației. Codul Cadbury, structurat pe 19 recomandări principale <footnote K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, pp. 21-22. footnote> , se prezintă astfel: R1. Consiliul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
examinarea și analizarea a numeroase tranzacții; sunt preocupați dacă procedurile au fost sau sunt ignorate sau nu sunt înțelese, în ceea ce privește implementarea lor în practică; au tendința să devină extrem de implicați în sistemele informaționale deoarece acestea reprezintă principalul element al controlului managerial, precum și prin faptul că sunt fundamentale pentru procesul de raportare financiară; se bazează pe o disciplină profesională riguroasă și pe conformarea cu standardele profesionale; caută în permanență o cooperare activă între cele două funcții; sunt puternic legați de sistemele de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
activități fiind total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie, care se exercită în conformitate cu un cadru normativ, în concordanță cu prevederile unor standarde profesionale, iar calitatea de membru al comitetului de audit conferă drepturi și obligații încredințate la nivel managerial de conducerea organizației. Practic, în formatul normal, în comitetul de audit, pe lângă directorii nonexecutivi, sunt prezenți și participă la lucrările acestuia și controlorul-șef<footnote În România, controlorul-șef va fi reprezentat de responsabilul grupului de lucru, constituit în baza
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
regulate de la management asupra performanței companiei în comparație cu indicatorii-cheie de performanță (KPIs). De asemenea, ar trebui să verifice performanța managementului în conformitate cu standardele industriale din domeniul de activitate al organizației. Consiliul de administrație trebuie să se asigure că organizația are un sistem managerial eficace care să stabilească, cu claritate, rolurile și responsabilitățile, să determine așteptările, măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor prestabilite și să numească responsabilii pentru acestea, dar și să stabilească cuantumul recompenselor pentru contribuția fiecăruia. (6) Factorii-cheie externi care influențează guvernanța
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pentru implementarea principiilor și politicilor guvernanței corporative. Motto: Implementarea sistemului de management și control intern nu are altă rațiune, decât aceea de a se suprapune strategiei entității pentru atingerea obiectivelor, motiv pentru care se mai numește și sistem de control managerial . Marcel Ghiță Capitolul 2 Controlul intern 2.1. Conceptul de control Împreună cu guvernanța și managementul riscurilor, controlul intern reprezintă a treia componentă majoră a guvernanței corporative. O bună guvernanță corporativă este dependentă de managementul riscurilor pentru a înțelege problemele cu
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de audit intern, dar și la principiile de bună practică, acceptate la nivel mondial. Modul acesta de organizare a sistemului de control intern, nespecific economiei planificate, a creat impresia managerilor că organizarea controlului este benevolă și, coroborat cu lipsa răspunderii manageriale, a slăbit în primii ani după 1989 eficacitatea sistemului de control intern. Aquis-ul comunitar în domeniul controlului intern, recomandat de CE, cuprindea principiile generale de bună practică, acceptate pe plan internațional și în Uniunea Europeană. Modalitățile prin care aceste principii trebuiau transpuse
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
conceptului de control, care avea puternice conotații financiar-contabile, noului concept de control intern/sistem de control intern, în structura căruia intră și auditul intern, i se asociază o accepție mult mai largă și este privit ca o funcție a procesului managerial, alături de celelalte funcții recunoscute ale conducerii. Drept urmare, a avut loc o mutație semnificativă, în sensul că funcția de control a managementului a devenit funcția de control intern, care conține și activitatea de audit intern. Luând în considerare faptul că standardele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
conceptului de control intern și separat a conceptului de audit intern, astfel: - controlul intern <footnote OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005, p. 4, Anexa 1. footnote> reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de managementul și personalul entității publice în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru: atingerea obiectivelor entității publice într-un mod economic, eficient și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și a proceselor de administrare (guvernanței corporative) . La baza definirii conceptului de control intern au stat mai multe concepte ale unor organisme de profil recunoscute internațional, pe care le prezentăm în continuare: controlul intern <footnote INTOSAI. footnote> este un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite; controlul intern <footnote Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway (SUA) - COSO. footnote> este un proces implementat de managementul organizației, care intenționează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Codul controlului intern, care cuprinde standardele de management și control intern la entitățile publice <footnote OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005, pp. 5-6 din Anexa 1. footnote> , care definesc un minimum de reguli de management, obligatorii pentru toate entitățile publice. Acestea sunt grupate pe cele cinci elemente-cheie (elementele modelului de control COSO), care vor fi dezvoltate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
manifestă sub forma autocontrolului, controlului în lanț (pe faze ale procesului) și a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului în care se exercită, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) și ex-post (feedback). Procesul de management concretizat în funcțiile manageriale de previziune, coordonare, organizare și antrenare are ca suport exercitarea continuă a funcției de control-evaluare, funcție realizată de auditul intern, care constă în esență în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor care determină abaterile pozitive sau negative constatate și luarea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
obiectivelor fixate. Managerul general/ordonatorul de credite și celelalte persoane care ocupă o funcție de conducere în entitate sunt responsabile pentru crearea și funcționarea acelui sistem de control intern care să dea o asigurare rezonabilă că obiectivele vor fi atinse. Responsabilitatea managerială exercitată de managementul unei organizații presupune ca, în limitele unor constrângeri interne și externe, în scopul realizării eficace, eficiente și în conformitate cu legea, a obiectivelor stabilite, să comunice și să răspundă pentru neîndeplinirea obligațiilor manageriale în conformitate cu tipul de răspundere juridică. În
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
că obiectivele vor fi atinse. Responsabilitatea managerială exercitată de managementul unei organizații presupune ca, în limitele unor constrângeri interne și externe, în scopul realizării eficace, eficiente și în conformitate cu legea, a obiectivelor stabilite, să comunice și să răspundă pentru neîndeplinirea obligațiilor manageriale în conformitate cu tipul de răspundere juridică. În organizarea activității manageriale, managerii trebuie să aibă în vedere următoarele principii fundamentale<footnote Ibid. footnote>: managerul general/ordonatorul de credite este responsabil de realizarea obiectivelor entității; managerul general/ordonatorul de credite își poate delega
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
managementul unei organizații presupune ca, în limitele unor constrângeri interne și externe, în scopul realizării eficace, eficiente și în conformitate cu legea, a obiectivelor stabilite, să comunice și să răspundă pentru neîndeplinirea obligațiilor manageriale în conformitate cu tipul de răspundere juridică. În organizarea activității manageriale, managerii trebuie să aibă în vedere următoarele principii fundamentale<footnote Ibid. footnote>: managerul general/ordonatorul de credite este responsabil de realizarea obiectivelor entității; managerul general/ordonatorul de credite își poate delega autoritatea fără a fi eliberat de responsabilitatea generală; responsabilitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
managerii trebuie să aibă în vedere următoarele principii fundamentale<footnote Ibid. footnote>: managerul general/ordonatorul de credite este responsabil de realizarea obiectivelor entității; managerul general/ordonatorul de credite își poate delega autoritatea fără a fi eliberat de responsabilitatea generală; responsabilitatea managerială nu există fără autoritate corespunzătoare; responsabilitatea necesită transparență și răspundere; sistemul de control trebuie să se bazeze pe verificări și măsuri corective în cadrul entității, dar și pe evaluări externe. În continuare, în figura 2.1, prezentăm structura sistemului de management
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
acestuia: asigurare rezonabilă privind modul de administrare a riscurilor și funcționalitatea sistemului de control intern; consiliere, menită să aducă plusvaloare și să îmbunătățească activitățile de administrare a entității, gestiunii riscurilor și controlului intern, fără ca (auditorul intern) să-și asume responsabilități manageriale; practic, auditul intern este acea componentă dintr-un sistem, care nu efectuează control intern, ci realizează o evaluare independentă a proceselor care se derulează în cadrul entității și dă o asigurare rezonabilă managementului general asupra funcționalității sistemului de control intern; în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de caracteristici ale controlul intern, și anume: procesualitatea; relativitatea; universalitatea. a) Procesualitatea controlului intern Controlul intern este un proces, și nu o funcție. Toate funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, includ activități de control, care contribuie la evaluarea procesului managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să aibă componenta ei de control, care o ajută să funcționeze. Controlul intern, privit ca proces la dispoziția managerului, este un proces dinamic, care își adaptează permanent instrumentele și tehnicile la schimbările survenite în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
managementului riscurilor ce sunt în schimbare; • mai mult decât orice, să fie provocator. În legislația română,<footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005, Anexa 1, p. 4. footnote> avem prevăzute ca activități de control curente următoarele: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea funcțiilor, monitorizarea, evaluarea ș.a. În afara activităților de control integrate în linia
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
2002 și legislația secundară acesteia. footnote> privind auditul public intern. Luând în considerare faptul că auditul intern oferă managementului general, atât activitate de asigurare cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern, cât și activitate de consiliere, pentru adăugarea de valoare actului managerial se impune ca în cadrul acesteia din urmă să se afle mereu în alertă cu privire la existența eventualelor slăbiciuni semnificative ale controlului intern. Activitățile de control care se desfășoară în cadrul organizațiilor, îndreaptă organizația către atingerea obiectivelor sale prin respectarea procedurilor de lucru
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
prin el însuși, chiar dacă este un mediu de control solid, să asigure eficacitatea sistemului de control intern. Din punct de vedere structural, cei mai importanți factori care influențează în mod decisiv mediul de control sunt: funcționarea structurilor de conducere; politica managerială și stilul de operare al acesteia; structura organizatorică a entităților; modul de stabilire a autorității și a responsabilităților; sistemul de control managerial, care include și funcția de audit intern; politicile și procedurile de personal; modul de segregare a sarcinilor. Mediul
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
cei mai importanți factori care influențează în mod decisiv mediul de control sunt: funcționarea structurilor de conducere; politica managerială și stilul de operare al acesteia; structura organizatorică a entităților; modul de stabilire a autorității și a responsabilităților; sistemul de control managerial, care include și funcția de audit intern; politicile și procedurile de personal; modul de segregare a sarcinilor. Mediul de control favorizează și sensibilizează controlul intern, iar funcția de audit intern va fi cu atât mai eficace și mai performantă. În
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
conturi a operațiilor, a cheltuielilor și veniturilor derulate în instituțiile publice; controlul de gestiune - având ca obiect principal controlul patrimoniului, al existenței bunurilor și valorilor, este un control obligatoriu conform legii și se execută cel puțin o dată pe an; controlul managerial - executat de managerii de la toate nivelurile și având ca obiective aspecte generale privind organizarea și funcționarea eficientă a entităților publice. Activitățile de control prezentate mai sus sunt la dispoziția managementului și ele trebuie coordonate, dezvoltate sau reduse, înființate sau anulate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
2.4. Modelul elaborat de UCASMFC este realizat pe baza standardelor de control intern<footnote OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005 footnote> și constituie un ansamblu de reguli minimale de management pentru entitățile publice. În același timp, modelul reprezintă și criteriile în funcție de care se evaluează calitatea sistemelor de control intern care se dezvoltă în cadrul entităților publice
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
B4 și B5, conțin cele 25 de standarde de control intern structurate pe componentele modelului COSO; secțiunile verticale corespunzătoare compartimentelor sau activităților entității C1, C2, C3 și C4, exemplificativ, se pot detalia pe componentele structurii organizatorice; Analiza modelului de control managerial se realizează pe celulele elementare ale acestuia în mod individual. Spre exemplu, celula elementară A3-B3-C3 se referă la conformitatea cu cadrul normativ a activității de control din structura activității 2. * * * Reorganizarea sistemului de control intern, în baza cadrului controlului intern
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
structura activității 2. * * * Reorganizarea sistemului de control intern, în baza cadrului controlului intern legiferat în România <footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. footnote> , nu va avea șanse de reușită decât prin conștientizarea întregului personal din organizație, deoarece acesta, în totalitate, este implicat în proces. Dacă, în cadrul organizațiilor, personalul, care este implicat într-un fel sau altul în
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]