2,450 matches
-
b și c, vor fi trimiși în detașamente exterioare până la sfârșitul războiului. b). Toate instituțiile care cad în vina prevăzută la pct. 1 al. b, vor fi sancționați cu ridicarea pentru totdeauna a evreilor, precum și darea în judecată la Curtea Marțială a Șefului Instituției pentru abuz de putere și înșelăciune. c). Toți cei ce vor cădea în vina prevăzută la pct. 1 al. c, vor fi sancționați cu confiscarea materialului și darea în judecată pentru abuz de putere. 3). Domnii Comandanți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a se sustrage dela prestarea muncii obligatorii își vor cauza accidente sau se vor automutila, cum și acei cari vor determina pe alții de a le cauza accidente sau mutilări, în același scop, vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale, pentru a fi sancționați potrivit Codului Justiției Militare. Până la judecată, în cazul când starea lor fizică nu-i împiedică, vor fi trimiși la muncă în detașamente exterioare. * * * Din cuprinsul prezentelor instrucțiuni se desprinde ideea descentralizării pe seama Corpurilor de Armată (Teritoriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a 500 oameni, fiecare complet încadrate cu elemente de conducere dintre evrei. 4. Întrebuințarea Detașamentelor în zona Etapelor să se facă numai cu ordinul Comandanților de Etape. 5. Evreii vinovați de sustragere sau intervenții, să fie trimiși în judecata Curții Marțiale. ȘEFUL SECȚIEI IV-A Lt. Colonel, ss. N. Iorga 1590 N. Iorga *) Adnotare: "12.V.944. De acord. Ordin de urmare. General ss. G. V. Mosiu"1591. AMR, fond 1687-Comandamentul General al Etapelor, dosar nr. 619, f. 2+verso. Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a făcut trierea de către Cercurile Teritoriale și comisiile medicale, confruntându-se tabelele de evrei valizi dați de Comunitățile respective cu ale Cercurilor Teritoriale și acolo unde se vor găsi scutiri fără motive temeinice, vinovații să fie trimiși imediat în fața Curților Marțiale. Deasemeni să se controleze cât mai des și la fața locului modul de organizare al detașamentelor în ceea ce privește hrana, cartiruirea, asistența medicală, evidența zilelor de lucru, randamentul, etc. Să se verifice personalul dela comunitățile evreești, reducându-se la strictul necesar și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a nu a avut cunoștință decât de un incident. Din ordinul fostului Conducător se căuta un elev T.R. (îmi scapă numele dar se cunoaște la Tribunalul Poporului) care ar fi ucis 5sau 7 evrei și care trebuia trimis în fața Curții Marțiale spre a-și primi pedeapsa 1734. Cum nu se cunoștea unitatea căreia aparținea, dl. Gen. Tătăranu a dat ordin atât Secției 3-a care de drept cunoștea dislocarea unităților cât și Marelui Pretor și Secția 2-a să-l caute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a acestui grad inferior, dar chiar după găsirea lui, unitatea refuza sub diferite pretexte să-l trimită. În fine, a fost nevoie cred, să se trimită o escortă spre a-l ridica dela regiment și a-l aduce la Curtea Marțială a M.C.G. Ce s'a mai făcut după aceea nu știu, întrucât Secția 2-a nu se ocupă în mod normal de indivizi, ci numai de categorii întregi pentru studii informative. Nu cunosc mai multe despre cazul dela Iași. Nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de artilerie, geniu și marină (1916-1917). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Confirmat magistrat militar la 01.06.1928. Procuror la Tribunalul Corpului 2 Armată (01.04.1940-03.08.1945); procuror în cadrul Curții Marțiale a Comandamentului Militar al Capitalei (03.08.1945-22.07.1946); procuror în cadrul Comandamentului Trupelor de Grăniceri (22.07-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 25
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1936). 357 Mircea Manoliu (1917-?), de profesie adjustor de motoare, legionar. Concentrat la începutul războiului în Regimentul 13 Infanterie din Divizia 14 Infanterie cu gradul de sergent T.R., a participat activ la pogromul din Iași. Arestat și judecat de Curtea Marțială a Comandamentului 4 Teritorial în 1941, a fost achitat. Rearestat de autoritățile comuniste în martie 1945, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 26.06.1948 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile din Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de infanterie pentru ofițerii superiori (1933), licențiat în Drept. Primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.07.1918, participă la primul război mondial. Confirmat definitiv în magistratură la 01.06.1928. Șef al Parchetului mobilizat la Curtea Marțială a Corpului 3 Armată (22.06-20.09.1941); retras în zona interioară (20.09-03.11.1941); șef al Biroului Judiciar de pe lângă Circa I-a Poliție Odessa (03.11.1941-10.01.1942) Procuror militar șef al Curții Marțiale Odessa (10.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mobilizat la Curtea Marțială a Corpului 3 Armată (22.06-20.09.1941); retras în zona interioară (20.09-03.11.1941); șef al Biroului Judiciar de pe lângă Circa I-a Poliție Odessa (03.11.1941-10.01.1942) Procuror militar șef al Curții Marțiale Odessa (10.01.1942-18.03.1944); magistrat militar în cadrul Tribunalului Corpului 2 Armată (1944); magistrat militar în cadrul Curții Marțiale a Diviziei 21 Infanterie (22.06.1944-20.01.1945); trecut din oficiu în rezervă la 29.03.1945. Arestat în perioada
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941); șef al Biroului Judiciar de pe lângă Circa I-a Poliție Odessa (03.11.1941-10.01.1942) Procuror militar șef al Curții Marțiale Odessa (10.01.1942-18.03.1944); magistrat militar în cadrul Tribunalului Corpului 2 Armată (1944); magistrat militar în cadrul Curții Marțiale a Diviziei 21 Infanterie (22.06.1944-20.01.1945); trecut din oficiu în rezervă la 29.03.1945. Arestat în perioada 09.11.1944-09.06.1945, a fost acuzat de Tribunalul Poporului că "a inițiat înființarea ghetoului din Slobodca, Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
magistrat militar de carieră și avocat român, licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Demisionat din armată la 31.01.1938. Mobilizat în 22.06.1941; președinte ulterior procuror al Curții Marțiale a Corpului 4 Armată (22.06-01.10.1941); procuror al Curții Marțiale a Diviziei 9 Infanterie (01.10-01.11.1941); procuror la Curtea Marțială a Comandamentului Militar Odessa (01.11.1941-31.03.1942); demobilizat la 31.03.1942. În 1945
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Demisionat din armată la 31.01.1938. Mobilizat în 22.06.1941; președinte ulterior procuror al Curții Marțiale a Corpului 4 Armată (22.06-01.10.1941); procuror al Curții Marțiale a Diviziei 9 Infanterie (01.10-01.11.1941); procuror la Curtea Marțială a Comandamentului Militar Odessa (01.11.1941-31.03.1942); demobilizat la 31.03.1942. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din armată la 31.01.1938. Mobilizat în 22.06.1941; președinte ulterior procuror al Curții Marțiale a Corpului 4 Armată (22.06-01.10.1941); procuror al Curții Marțiale a Diviziei 9 Infanterie (01.10-01.11.1941); procuror la Curtea Marțială a Comandamentului Militar Odessa (01.11.1941-31.03.1942); demobilizat la 31.03.1942. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 03.11.1951
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infanterie (1911-1913) și licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Colonel magistrat în cadrul Tribunalului Corpului 1 Armată (din 01.04.1940); trecut în cadrul disponibil la 30.06.1941; președinte al Curții Marțiale Odessa (05.03.1942-01.07.1943); trecut în rezervă la 01.07.1943. A prezidat în 1936 completul de judecată care a condamnat-o pe Ana Pauker în procesul celor 19 comuniști desfășurat la Craiova în vara anului 1936. Arestat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu Nr. 857 din 07.10.1942. 1268 Generalul magistrat Ștefan Stroia. 1269 Alexandru Mădârjac (1897-?), magistrat militar de carieră român. Licențiat și doctor în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917). Procuror și judecător delegat la Curtea Marțială a Comandamentului Militar al Capitalei (10.05.1941-15.01.1942); membru al Comisiei de Anchetă instituită în vederea cercetării neregulilor comise în cursul deportării evreilor (01.11.1941-20.01.1942); director de Cabinet al Subsecretarului de Stat al Poliției din Ministerul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1921). Ofițer în cadrul Direcției Justiției Militare din Ministerul de Război (25.10.1939-01.11.1944); președinte al Curții Marțiale din Comandamentul General al Etapelor (01.11.1944-23.03.1945); ofițer în cadrul Direcției Justiției Militare din Ministerul de Război (23.03.1945-22.07.1946); ofițer în cadrul Inspectoratului Justiției Militare (22.07.1946-22.07.1947); trecut în rezervă la 22.07
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1301 Decizia mareșalului Ion Antonescu a fost comunicată la 30.10.1942 Cabinetului Civil-Militar pentru Organizarea și Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, respectiv Parchetului Curții Marțiale din Odessa și Tiraspol. Vezi în acest sens adresele Nr. 12.297 din 30.10.1942 ale Direcției Justiției Militare semnate col. magistrat Aramă G. Ioan. CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 138-139. 1302
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stabiliza economia prin austeritate a iscat revolte serioase pe tot cuprinsul țării. Sindicatul Solidaritatea s-a ridicat împotriva noului guvern al lui Wojciech Jaruzelski, cerînd alegeri libere și reforme economice drastice. Jaruzelski a răspuns pe 13 decembrie 1981, impunînd legea marțială în toată țara. Armata a înăbușit grevele neoficiale și i-a arestat pe liderii sindicaliști. Reagan a învinuit Moscova pentru instituirea legii marțiale în Polonia. Pe 29 decembrie, președintele american a impus sancțiuni Uniunii Sovietice. El cerea, printre altele, firmelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jaruzelski, cerînd alegeri libere și reforme economice drastice. Jaruzelski a răspuns pe 13 decembrie 1981, impunînd legea marțială în toată țara. Armata a înăbușit grevele neoficiale și i-a arestat pe liderii sindicaliști. Reagan a învinuit Moscova pentru instituirea legii marțiale în Polonia. Pe 29 decembrie, președintele american a impus sancțiuni Uniunii Sovietice. El cerea, printre altele, firmelor americane să obțină autorizații guvernamentale pentru a vinde Moscovei utilaje pentru industria petrolului și a gazelor naturale. Pentru ca măsurile să fie și mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încă o dată cuvîntul la reuniunea de la Madrid pentru revizuirea Tratatului de la Helsinki. Pe 12 februarie 1982, delegații occidentali, printre care și Alexander Haig, s-au folosit de această ocazie pentru a-și reînnoi atacurile împotriva decretului de instituire a legii marțiale în Polonia. Prin aluzii, ba chiar și în mod direct, delegații occidentali au acuzat Uniunea Sovietică că ar fi forțat conducerea de la Varșovia să emită acest decret 2145. La cîteva ore după această întrevedere, Haig a sosit la București, la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o maximă corectitudine din partea tuturor țărilor est-europene aflate sub influența sa, inclusiv din partea României. Ceaușescu voia să-l avertizeze pe Haig în legătură cu această posibilitate și să insiste ca Washingtonul să adopte o linie moderată față de Moscova și Varșovia, în ceea ce privește legea marțială și sancțiunile economice 2147. În afară de aceasta, președintele român voia să-l iscodească pe Haig în legătură cu posibilitatea acordării, de către Statele Unite, a unor ajutoare suplimentare, pentru criza economică a României. Ceaușescu a cerut un miliard de dolari, însă secretarul de stat nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți cardinale (prudența, dreptatea, cumpătarea, curajul) și a celor trei virtuți teologale (credința, speranța, iubirea), care constituiau fundația axiologică a civilizației europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]