5,936 matches
-
a asigura transferul pașnic al proprietății, era ca vânzătorul și cumpărătorul să se cunoască și să facă parte dintr-o comunitate socială unită. Pentru acest motiv, piețele erau Întotdeauna locale și limitate În importanță și influență. Prin contrast, un regim matur al proprietății private, Înlocuiește criterii subiective, cum a fi Încrederea, cu criterii obiective, cum ar fi titlul de proprietate și furnizează mecanisme de constrângere - poliția și curțile judecătorești - pentru a se asigura că vânzătorii și cumpărătorii Își Îndeplinesc obligațiile contractuale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În jurul căutării transcendentului și a progresului material - nu mai sunt relevanți și trebuie abandonați. O conștiință globală plenară face loc pentru cei trei lianți sociali Într-o modalitate neierarhică. Credința, rațiunea și empatia sunt toate esențiale pentru o conștiință umană matură. Una nu o exclude pe alta, ci mai degrabă o sugerează pe cealaltă. Sfântul Toma de Aquino, marele Învățat creștin din secolul al XIII-lea, s-a luptat pentru a concilia credința cu rațiunea - așa-numita „sinteză fragilă”. Sarcina intelectuală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un moment istoric. Deja Într-un stadiu avansat către crearea unei zone de liber-schimb În Asia de Est, țările membre au antamat discuții serioase În ceea ce privește perspectiva creării unei comunități economice ASEAN, asemănătoare cu Uniunea Europeană, Începând cu 202011. O piață comună matură ar Însemna un flux comercial liber În Întreaga regiune, la fel ca și mobilitate neîngrădită a forței de muncă și a capitalului. O cooperare politică mai strânsă și o unificare a intereselor de suveranitate națională În interiorul unei uniuni transnaționale mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este mai optimist. El crede că personalitățile multiple sunt un mecanism care ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută Într-o societate din ce În ce mai globalizată. El crede că personalitățile multiple reprezintă o stare mai matură de conștiință - una care permite indivizilor să trăiască cu complexitățile și ambiguitățile din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
produce o lărgire a in-group-ului, fapt cu consecințe pozitive asupra întregii organizații. Cei doi autori au sugerat un proces de construcție a leadership-ului în perimetrul a trei faze: (a) faza de început, (b) faza de familiarizare și (c) faza parteneriatului matur. În prima fază, faza de început, interacțiunea dintre lider și subordonat este determinată în special de reguli obligatorii, de relațiile contractuale, liderul și subordonații înscriindu-se în rolurile prescrise și cerute de organizație. Comunicarea are loc într-o singură direcție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere mutuală, definit de obligațiile pe care le resimt unii față de alții (se realizează că fiecare îi afectează pe ceilalți și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări poetice mature ale lui S., adunate în volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate de influențele parnasiano-simboliste specifice cercurilor frecventate (Macedonski, „Vieața nouă”). Unele par mici colecții de recuzită, mizând mai mult pe forța de iradiere a unor cuvinte și sugestii. Mirificul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
exersarea alternativă a genurilor decurge consolidarea tehnicii de compoziție, la început marcată de discrepanțe frustrante între intenții și realizări, apoi, treptat, din ce în ce mai organizată. Literatura pentru copii îi dă autoarei posibilitatea de a schița viitoare personaje feminine, majoritatea ajunse la vârste mature, însă naiv-infantile în fața durităților vieții și dependente de familie (în special, de relația cu figura „Tatălui”). În Compoziție la patru mâini planurile narative se multiplică exagerat, povestirile intime ale Daitei, Arielei și ale tatălui Arielei nu își găsesc o structură
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
conformist, scene ce reconstituie primele contacte ale copilului cu lumea: mai întâi cercul restrâns al familiei, apoi acela ceva mai larg al străzii, în sfârșit, o lume în sine - școala. Interesantă este perspectiva relatărilor: optica aparține candorii infantile, niciodată seriozității mature și ursuze, autorul complăcându-se în a se „copilări” de-a lungul întregii cărți. În „povestirile de dragoste” din Fratele meu, femeia (1976) Ș. revine la o mai veche obsesie și anume aceea că femeia este o ființă superioară, condamnată
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
de hârtie, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Doina Uricariu, pref. Doina Uricariu, București, 1984; ed. București, 1999. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Roata cu șapte spițe”, TR, 1957, 14; Valeriu Râpeanu, „Roata cu șapte spițe”, GL, 1957, 23; I. D. Bălan, Un debut matur, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 250-251; Mihai Ungheanu, „Hurmuzul jupâniței”, R, 1968, 5; Magdalena Popescu, „Hurmuzul jupâniței”, GL, 1968, 31; I. Neacșu, Virtuțile parodiei, ATN, 1968, 8; Monica Lazăr, „Hurmuzul jupâniței”, TR, 1968, 37; Sânziana
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
ultima parte a dialogului, care se încheie cu mărturisirea credinței în Domnul Isus Cristos, generat în mod divin ca Logos de către Dumnezeu Tatăl înaintea vremurilor și născut de o femeie după trup la sfîrșitul vremurilor. Scrierea e dovada unei doctrine mature și sigure și a unei exprimări pe măsură. Scoliile privitoare la întruparea Unului-născut există doar fragmentar în grecește, însă avem vechea traducere în latină a lui Marius Mercator, o versiune armeană și una siriacă. E vorba de o serie de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să o definească în articolul următor, Eminescu și "misiunea" poeziei), a lui Ion Creangă (susține demersul pregnant imaginativ din Amintiri, dar și un "lirism de sorginte mioritică, o stare de grație catharctică și contemplativă", p. 61, și ideea "damnării" naratorului matur: "umorul de care s-a vorbit frecvent este tocmai sensul acestei damnări ce are ca suport ruptura dintre personaj și narator, ruptură pe care dialogul imaginar cu timpul pare să o diminueze, cînd de fapt o amplifică" p. 64), problema
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu există". El este dezamăgit de "maturi", pe care și-i imagina cu totul altfel: ca pe niște eroi. Lui Cristian Tudor Popescu i-ar plăcea ca Emil Constantinescu să ia pistolul cu laser, să se teleporteze în vilele construite din bani furați și să-i aneantizeze
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
pot reacționa prin supraprotecție, acceptare, negare sau respingere. Pornind de la aceste tipuri de reacții, În literatura de specialitate Întâlnim mai multe categorii de părinți: părinți echilibrați; părinți indiferenți; părinți exagerați; părinți autoritari/rigizi; părinți inconsecvenți. Părinții echilibrați au o atitudine matură, plină de realism În tratarea situației, ajung rapid la stadiul de acceptare și Își organizează viața În așa fel Încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, Își manifestă frecvent dragostea, au o
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
antologia relevă rolul lui Origene și, respectiv, al lui Tertullian. Origene a avut șansa să adâncească sensurile grecești ale creștinismului chiar într-o școală bine organizată ca instituție, și mai apoi din recluziune. Tertullian (convertit la creștinism la o vârstă matură) e de neocolit datorită traducerilor masive și "îndrumărilor" în care s-a dovedit ultraintransigent, datorită unor scholii uneori filipice, privitoare la viața socială și la cea privată. Mai cunoscute sunt filipicele sale împotriva teatrului (de fapt, împotriva spectacolului) și Despre
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei, fie că este solidar, fie că este polemic față de lumea lui Brâncuși, Peter Jacobi este interesat, în egală măsură, de suprafață și de volum, de stabilitate și de mișcare. Și atunci cînd formele sale se
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
gri-argintie, iar încruntarea din privirile de altădată a căpătat astăzi o ușoară notă de melancolie. Atunci era un tînăr bizar și un străin cu accente tari, al cărui portret oscila ambiguu între Marx și Brâncuși, acum el este un bărbat matur, un personaj fără de care peisajul artistic al Bărăganului ar fi de neconceput și un artist cu o identitate sigură. Lumea în care s-a adăpostit, la început întîmplător, dar mai apoi spre a confirma o necesitate profundă, i-a oferit
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
1992). Culegerea Natașa blues (1998) conține proză scurtă, scrisă la mari intervale de timp, iar volumul Iulia (2002) grupează câteva povestiri și ediția a doua a romanului Răfuială în oraș. Încă din romanul Zile sălbatice S. apare ca un prozator matur, cu o scriitură alertă, decisă și lipsită de zorzoane. O dublă ambiguitate însoțește identitatea personajelor: naratorul poate fi considerat a fi, până la un anumit punct, scriitorul însuși, ceea ce atrage după sine tentația lectorului de a descoperi alte identități reale, dar
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
polițist. Semnificația politică rămâne însă, extinzându-și sugestiile, „internaționalizându-se”. Erotismul intens ocupă un loc important în prozele scurte din Natașa blues, dar o dimensiune nouă se insinuează în scrisul lui S., mizând pe confruntarea copilului precoce, atoateînțelegător, cu lumea celor maturi. Amintiri proprii par să răzbată ici-colo, prelungindu-se în povestirile din volumul Iulia. Viziunea mizantropică, cinic-dezabuzată uneori, a naratorului, se ciocnește de aceea ingenuă, neexperimentată și lacomă de cunoaștere a copilului, a cărui privire limpede naratorul-scriitor știe să și-o
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
aproape de locul În care se desfășurase cea a bunicului său. Două tinere frumoase au devenit victimele flăcărilor o dată cu el. Însă una dintre femeile lui Sher Singh avea doar doisprezece ani, așa Încât a scăpat de arderea pe rug, nefiind Încă destul de matură pentru a trece printr-o ceremonie satș șsutteeț. Ar fi fost mai nimerit ca la acea vreme să se facă cercetări cu privire la zidul care căzuse, sfărâmându-i pe No-Nehal Singh și Uttum Singh, pentru a se vedea dacă fusese vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o cantitate din substanța rășinoasă se prinde singură de Îmbrăcămintea de piele și de alte părți ale corpului, substanță pe care apoi o curăță și o strâng. Dar cel mai bun mod de a colecta părțile rășinoase este frecarea plantei mature cu mâinile. În bazarurile din India, diferitele sortimente de churrus sunt vândute sub diferite nume, cum ar fi șchurrusț din Buhara, din Jarkandia sau din Kashmir - dar cel mai bun este churrus mumiai, adică un churrus de felul cerii. Churrus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
propria ta salvare din nimicnicie, din ignoranță și din durere” (57). Față de Întregul context al construirii textului, poate că simpla și atât de redutabila comparație Între salvare și formele ei clasice de irosire ar trebui privită și ca un avertisment matur Împotriva propriei sale substanțe proteice, În subsidiar - În orice caz - Împotriva vanității științifice, cu precădere a pozitiviștilor care pur și simplu contestă realitatea acestor experiențe. Dar, de fapt, este primul pasaj nostalgic, dacă nu chiar cel mai important dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Emilian 3 și apoi În casa din strada S. a nuvelei lui Eliade- dacă poate fi acceptat că naratorul a cunoscut o reproducere, bunăoară cea a lui Bologa 4. Portretul lui Bauer Însă, care deschide ambele ediții, arată un bărbat matur, Îmbrăcat după moda europeană, cu haină, veston și lavalieră foarte asemănătoare cu cele din portretele lui Jacquemont și identice cu cele din portretul contemporanului său Auguste Loiseleur Deslongchamps 5. Cărei istorii culturale Îi corespunde (recuperarea lui) Honigberger?tc "Cărei istorii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ceva mai vârstnic, cunoscut în perioada viețuirii la Fălticeni. Informațiilor biografice, prețioase, li se alătură câteva păreri, oricând demne de luat în seamă, privitoare la arta scriitorului și la destinul operei. S. apare, din aceste pagini, în postura unui comentator matur, bine orientat în meandrele vieții literare din primele decenii de după 1900. SCRIERI: Opera d-lui Ilarie Chendi, București, 1906; Între rețele, București, 1919; Contimporanii, I, Arad, 1920; Într-un sat de contrabandiști, Arad, [1920]; Pribeag, București, [1920]; Miron Grindea, București
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
în deșert, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Cercuri de aur”, ST, 1987, 1; Al. Pintescu, Diptic sătmărean, FLC, 1987, 8; Marin Chelu, „Cercuri de aur”, F, 1987, 3; Titu Popescu, „Cercuri de aur”, T, 1987, 6; Ioan Vădan, Ora maturei afirmări, „Pleiade”, 1993, 1; Maria-Elena Ganciu, Lamentarea poetului și a poeziei, ECH, 1993, 6; Mircea A. Diaconu, Melancolii cerebralizate, „Bucovina literară”, 1994, 1; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Țepelea, O linie a echilibrului și a candorii, „Unu
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]