3,623 matches
-
pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau câte o sărutare codanelor ale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările lor, pe care îi vedem la diferite târguri și expoziții de profil ne umplu sufletul cu frumosul autentic al artei lor. În ceea ce
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a reluat activitatea didactică, și-a amenajat în termeni de lux un apartament într-unul din blocurile existente și pentru a-și completa veniturile propriei familii, alcătuite din patru persoane, prestează și lucrări de construcție cu mult rafinament și adevărat meșteșug. La întoarcerea spre marea urbe moldavă, după ce înserarea s-a așezat temeinic, luna, ieșită la plimbare pe cerul limpede, spuzit de stele, ne însoțea și ne zâmbea strălucitor și candid. Luminile farurilor de la mașinile care se deplasau din sens opus
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
VIAȚA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, DE LA VÂRSTA DE 12 ANI PÂNĂ LA 30, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,51-52. 1. Primul. Era ascultător față de părinții Săi (înainta în înțelepciune, în vârstă și în har). 2. Se pare că se îndeletnicea cu meșteșugul tâmplăritului, cum arată sfântul Marcu, în capitolul 6: („Nu este oare acesta tâmplarul?”). 272. DESPRE URCAREA LUI CRISTOS LA TEMPLU, CÂND ERA ÎN VÂRSTĂ DE DOISPREZECE ANI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,41-50. 1. Primul. Cristos, Domnul nostru, în vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
top săptămânal al primelor zece filme în box-office-ul francez demonstrează că a fi regizor român nu este neapărat incompatibil cu a face un cinema viabil. Cu o condiție : a nu considera cinemaul o artă înainte de-a fi artizanat ! Modestia meșteșugului este un lucru care, din păcate, a cam dispărut din cinematografia românească... Evrei naziști Ajuns pe marile noastre ecrane cu o întârziere de 4 ani, Trenul vieții e filmul care i-a adus regizorului Radu Mihăileanu succesul de public și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de scriitori, savanți, artiști, de copii, de femei frumoase, demonstrând că portretul nu și-a pierdut în epoca noastră valoarea documentara și artistică atât de apreciată în trecut. Pentru a fi portretist, ne arată pictorul O. Angheluță trebue să stăpânești meșteșugul picturii, să fii cinstit cu tine însuți și cu modelul, să te ferești de idealizare sau schematizare. Modelul l-a determinat pe artist să prefere drumul onest, ostil fiind evadărilor spre modernism. Pictură să se caracterizează prin calm, delicatețe și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea evreicelor era asociat cu cel referitor la virtutea lor. Iuliu Barasch scria despre credința evreicelor din Galiția „Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id="(754, II, p. 144)"/>. De altfel, În Evul Mediu european, situația nu a fost radical diferită. Imaginarul colectiv al Europei prerenascentiste a generat un portret „esențial negativ” al negustorului <endnote id=" (515, p. 188)"/>. Pentru Toma d’Aquino
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni, Într-un document din 1792 se prevedeau următoarele : „Pentru că acești negustori jidovi au umblat ostenin du-se și cheltuindu-se ca să facă acest târg [...], se cade a-i mulțumi” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
18 fierari, 12 erau evrei (67%), din 19 tâmplari, 12 erau evrei (63%) etc. <endnote id=" (752, p. 35)"/>. Tot la Începutul secolului XX, și Nicolae Iorga observa că, spre deosebire de alte părți, „În Moldova noastră” evreii „țin negoțul”, dar și „meșteșugurile” <endnote id="(428, p. 198)"/>. Și În marile orașe ale Transilvaniei (Arad și Timișoara, de exemplu), la Începutul secolului XX, tot circa 40% dintre evrei erau meșteșugari <endnote id="(557, p. 125)"/>. Situația era și mai elocventă În Țara Românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
SUA. O statistică efectuată asupra unui număr de aproximativ un milion de evrei emigrați În SUA - mai ales din Europa Centrală și de Est - Între 1900 și 1925 oferă următoarele procente : 60,4% dintre evrei erau ocupați În industrie și meșteșuguri și numai 10,1% În comerț <endnote id="(37, p. 313)"/>. Cu toate acestea, și În Statele Unite ale acelor ani este atestată existența acelorași prejudecăți ca și În Europa <endnote id="(423, pp. 191 ș.u.)"/>. Clișeele referitoare la evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică specifică doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu meșteșug și cu neguțătorii” - pe motiv că au „nevoi grele” - nu se mai supun „dreptății și poruncii besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care acționează cu ajutorul forțelor răului și amenință să Înghită România, să subjuge poporul ei, să-i schimbe caracterul și să-i pângărească sufletul”. Lupta cu „evreul-demon” este dificilă, crede și Al. Brătescu-Voinești În 1938, pentru că acest dușman, folosindu-se de „meșteșuguri diabolice”, Își schimbă mereu forma și numele. Ca orice demon, precizează Nicolae Roșu, evreul poate fi exorcizat cu ajutorul crucii sau al crucii Încârligate, Svastica - „semnul protector al civilizației”, care ne apără Împotriva stelei cu șase colțuri, „emblema iudaismului, a francmasoneriei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era nu doar descurajat, dar și interzis prin ofisuri emise de domnitorii Țărilor Române. Chiar și În Regulamentul Organic moldovenesc (aplicat din ianuarie 1832) era prevăzută o comisie, Împuternicită să-i „elimine” din țară pe evreii considerați „fără căpătâi”, „fără meșteșug și netrebnici”, pentru ca asemenea indivizi „să nu mai poată intra În Moldova” <endnote id="(125, p. 47 ; 536, pp. 23 și 223-225)"/>. Și ulterior, prin instrucțiunile elaborate În 1843 de Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, „vagabonți” au fost considerați toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de regulă, zona de mijloc a societății românești, cea compusă mai ales din negustori și meseriași. „Jupăn Ițic - se spune Într-o anecdotă populară, publicată În 1880 - venise să-și esercite meseria În orașul P., unde era lipsă de asemenea meșteșuguri, fiindcă românilor nu le place meseria” (3, p. 51). Iată viziunea exagerată a unui tânăr boier moldovean, așa cum a fost consemnată de francezul Saint-Marc Girardin În 1836 : „În Principate, nu există clasă de mijloc. În Valahia, ea nu există deocamdată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
datorită „tonului” lor. Evocatorul e prezent în fiecare din ele. Pe lîngă informațiile literare și biografice, ici-colo anumite cuvinte și expresii sugestive produc un ecou sufletesc, fac frazele să vibreze pe o durată mai lungă în memorie. Efectul vine de la meșteșugul scriitorului - calitate incontestabilă - care nu se dezminte nici aci, unde trebuie să prevaleze firescul comunicării, nu intențiile artistice, „retorice”. (1) (2) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”7. IV. [1]961”>, Iubite Constantine Călin, Am primit plicul d-tale
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
principal devine el cu reacțiile și cuvintele lui și filmul riscă să ajungă simplă materie primă pentru literatura lui autobiografică. Filmele sînt și obiecte, nu doar experiențe. în oricare dintre ele intră un anumit efort de gîndire și un anumit meșteșug. Calitatea acelei gîndiri și a acelui meșteșug merită să facă în primul rînd obiectul unei evaluări și nu al unei rapsodii, cum credeam pe atunci. Evident că instrumentele specifice acestei evaluări nu pot să producă niciodată ceva la fel de exact ca
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lui și filmul riscă să ajungă simplă materie primă pentru literatura lui autobiografică. Filmele sînt și obiecte, nu doar experiențe. în oricare dintre ele intră un anumit efort de gîndire și un anumit meșteșug. Calitatea acelei gîndiri și a acelui meșteșug merită să facă în primul rînd obiectul unei evaluări și nu al unei rapsodii, cum credeam pe atunci. Evident că instrumentele specifice acestei evaluări nu pot să producă niciodată ceva la fel de exact ca un rezultat calculabil în kilograme și grame
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
evaluări nu pot să producă niciodată ceva la fel de exact ca un rezultat calculabil în kilograme și grame, dar asta nu înseamnă că nu există instrumente, că nu există nici o șansă de exactitate. De exemplu, se poate oare evalua diferența de meșteșug dintre un film de acțiune precum Ultimatumul lui Bourne (elogiat în aceste pagini) și un alt film de acțiune, precum James Bond-ul Partea lui de consolare (demolat în aceste pagini) ? Eu cred că da. Se poate susține cu dovezi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fie rușine să ascultați povești, să spuneți povești... povestea, oricum ar fi ea, aduce un strop de suflet omenesc, de viață... și pe ăla căruia nu-i plac poveștile, eu îl bag în mă-sa ! Frumoasă idee (și exprimată cu meșteșug, deși parcă se mai putea lucra la poanta finală), dar n-ar fi strălucit mai tare în filmul cuiva care mai și știe să povestească ? Comedia (fie ea și picarescă) cere organizare, calcul riguros al efectelor, tir precis. Comedia lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
revedea. Dilema Veche, august 2008 Mama mă-sii ! Mamma Mia ! (SUA, 2008), de Phyllida Lloyd Mamma Mia ! un musical în care toată lumea se fîțîie pe o insulă din Grecia, cîntînd șlagăre Abba e un divertisment făcut fără nici un pic de meșteșug. OK, aproape fără nici un pic de meșteșug : nu toată lumea din el cîntă prost, ci aproape toată lumea. Nu vreau să spun că din cauza asta nu poate constitui un divertisment. E ca o nuntă la care o mătușă face ca toți dracii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sii ! Mamma Mia ! (SUA, 2008), de Phyllida Lloyd Mamma Mia ! un musical în care toată lumea se fîțîie pe o insulă din Grecia, cîntînd șlagăre Abba e un divertisment făcut fără nici un pic de meșteșug. OK, aproape fără nici un pic de meșteșug : nu toată lumea din el cîntă prost, ci aproape toată lumea. Nu vreau să spun că din cauza asta nu poate constitui un divertisment. E ca o nuntă la care o mătușă face ca toți dracii : unora le place, alții se simt penibil
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ei provin din ursari, vătrași și rudari. - Fierarii - se ocupau cu prelucrarea fierului inclusiv cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]