2,484 matches
-
premiza că, mai devreme sau mai târziu, democrațiile occidentale - Regatul Unit și Franța în principal - trebuie să fie înfruntate. Cuceririle armate ale Italiei, Africa de Nord și Răsăriteană, separate de Sudanul Anglo-Egiptean, trebuiau să fie legate printr-un coridor sigur, iar închisoarea mediteraneană trebuia distrusă. După aceea, Italia putea să mărșăluiască „ori spre Oceanul Indian prin Sudan și Abisinia, ori spre Atlantic prin Africa de Nord Franceză”. Responsabilii militari italieni concepuseră încă din septembrie 1938 planuri pentru invadarea Albaniei. Pe 7 aprilie, trupele italiene au invadat
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Zona Operațiunilor Aeriene din Alpi ("Zone d'Opérations Aériennes des Alpes", ZOAA), cu cartierul general la aeroportul Valence. Din fericire pentru francezi, serviciile italiene de informații militare "Servizio Informazioni Militari" (SIM) au supraestimat efectivele aeriene aliate din teatrele de operațiuni mediteranean și alpin. De fapt, în zonă se aflau mult mai puține avioane decât estimau italienii, numeroase aparate de zbor fiind retrase pentru ca să facă față atacului de pe frontul german. În ZOAA mai acționau doar 70 de avioane de vânătoare, 40 de
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
doar dacă armata lui Mussolini avea să obțină victorii decisive pe front. Mai înainte ca Italia să declare război, Royal Navy și "Marine nationale française" concepuseră planuri pentru provocarea la luptă a "Regia Marina". Pentru aceasta, britanicii au trimis Flota Mediteraneană spre Malta. Mișcarea avea ca scop secundar testarea eficienței forțelor aeriene și a submarinelor italiene.. Pentru același scop, marina franceză trebuia să atace obiective terestre din zona Genovei, din Marea Tireniană, din sudul Italiei, Sicilia și Insulele Dodecaneze. Flota aliată
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
de-a lungul timpului. Această practică a fost moștenită și de al-Andalus, ai cărei învățați au aprofundat domenii dintre cele mai diverse. De pildă, Abū ‘Abdallăh al-Qurțubī al-Ḥasanī, primul cartograf științific, a alcătuit spre sfârșitul vieții un tratat despre bazinul mediteranean, Europa, Africa și Asia. În secolul XI, domeniul astronomiei a fost acaparat de Al-Zarqălī (Azarquiel), care a compus "Tabelele toledane". În egală măsură, creații andaluze precum cele ale lui Ibn al-Raqqăm sau "Cărțile despre știința astronomiei", de Alfonso al X
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
într-o mantie diafana albăstruie. Pictură intitulată „Alai de nuntă în vechea Romă” i-a atras distincția cu Premiul imperial pe anul 1891. (Cu un an înainte obținuse acest premiu Klimt însuși) La Romă Hirémy-Hirschl a pictat cu precădere peisaje mediteraneene și portrete. Artistul s-a făcut remarcat că un maestru al desenului și schiței. Din perioada să română au rămas numeroase studii în cărbune sau cretă, care prefigurau picturile sale ulterioare. Studiile sale pentru tablouri precum „Sic transit...” și „Sufletele
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
turcești se distingeau cu mare ușurință de cele bizantine. Caracterul asiatic proeminent este întâlnit foarte des în locuințele din regiunea Anatoliei, care pot fi împărțite și ele în două categorii: Din cauza faptului că în Turcia sunt patru tipuri de climă (mediteraneană, continental-excesivă,continental-temperată și subtropicală) au fost necesare schimbări de stil, care să preîntâmpine aceste deosebiri climaterice sensibile. Locuințele de tip Adrianopole sub aspectul stilului și al avantajelor practice se asemănau cu cele din Bursa, în schimb cele din Istanbul erau
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
educați și foarte occidentalizați, s-au integrat perfect în țara gazdă. În timpul vieții lui Iisus , predominant în țară în care a trăit , în Galileea, se găsesc influențe Phenicio-Libaneze. Când evreii au emigrat din Egipt către țara Canaanului, adică spre Phoenicia Mediteraneană, sub îndrumarea lui Moise și a lui Iosif, Galileea făcea parte din Țară Canaanului care era locuită de un număr mare de phoenicieni (canaanieni). Cartea lui Iosif menționează 69 de orașe canaaniene din Galileea: Episcopia Libanului a fost una dintre
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu prima
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
special în sens peiorativ, pentru a caracteriza drept rușinos un lucru asociat cu o persoană sau un grup de persoane. Depilarea punitivă a bărbaților, mai ales arderea părului pubian, era desemnată a fi o emblemă a rușinii în culturile antice mediteraneene, acolo unde părul de pe corp al bărbaților era prețuit. Femeile care comiteau adulter erau, de asemenea, silite să poarte semne sau embleme specifice, sau să aibă părul tuns, ca simbol al rușinii. Multe femei care fraternizau cu forțele de ocupație
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
În 1953 a fost organizat un concurs pentru realizarea palatului. În 1956 Delegația Națională Sportivă, a optat pentru proiectul arhitecților José Soteras și Lorenzo Garcia Barbon, autorii Palatului Sporturilor din Barcelona inaugurat cu un an înainte pentru a găzdui Jocurile Mediteraneene. Proiectul palatului consta dintr-o clădire circulară de 115 m în diametru, construită din beton armat și cu acoperiș de metal. Lucrarea a costat 56 de milioane de pesetas. Capacitatea inițială a fost de 10.000 de locuri până la 16
Palatul Sporturilor Comunității din Madrid () [Corola-website/Science/336537_a_337866]
-
în mai multe regiuni în formă de fâșiim după diferențele în structura solului, climat, factorul uman și relief. În general, cu cât se înaintează spre est, crește prezența elementelor de vegetație deșertică arabo-saharienă și scade cea a elementelor de floră mediteraneană Sectoarele florei din depresiune: Pe versantele estice ale Munților Samariei, unde trece Șoseaua Allon și în așezările Mekhora, Gittit și Maale Efraim - la o altitudine de 300-400 metri, de asemenea mai la sud, la o înălțime mai mare, de 660
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
așezările Mekhora, Gittit și Maale Efraim - la o altitudine de 300-400 metri, de asemenea mai la sud, la o înălțime mai mare, de 660 metri, în așezările Kokhav Hashahar și Rimonim În această zonă domină arbuștii și tufele caracteristice stepei mediteranene periferice, ca de exemplu Sarcopoterium spinosum și Calicotome vilosa, care, cu florile lor galbene și aroma lor specifică, înfloresc în luna martie. De asemenea pamantul se acoperă cu soiuri de plante anuale și perene, precum brumărele cu dinți scurți, Echinops
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Suaeda palaestina. În sud, pe badlanduri - uneori nu cresc plante de loc, din cauza uscăciunii si aridității, dar în anii cu ploi iarna se pot vedea plante uni-anuale ca Spergularia diandra, Aizoon hispanicum, Mesembryanthemum nodiflorum, Stipa capensis sau iarba de stepa mediteraneană, Plantago ovata (psylium indian sau blond sau ispaghul), Ahronsohnia factorowski și altele. În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
ul ("Fraxinus ornus") numit și frasin de munte sau frasin negru este un arbore din familia oleaceelor ("Oleaceae"), înalt până la 10-12 m, cu frunze compuse și flori albe dispuse în panicule terminale, dese. Crește în țările mediteraneene și în regiunile sudice ale României. Este o specie caracteristică pentru sudul Europei. Crește în sud-Estul Europei: Albania, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Italia (inclusiv Sicilia), România; sud-vestul Europei: Franța (inclusiv Corsica), Spania; Europa Centrală: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Elveția și
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
nu există manifestări de violență împotriva femeilor. " Anumite regiuni nu mai sunt asociate cu anumite forme de VIF, dar aceste forme de violență se manifestau destul de des până de curând - cum este cazul crimelor de onoare din Europa de Sud/Mediteraneana. De exemplu, în Italia, pana în anul 1981 codul penal prevedea circumstanțe atenuante în cazul uciderii unei femei din motive de onoare, răufăcătorii primind astfel pedepse reduse pentru aceste tipuri de crime. Conform unui articol din Jurnalul pentru Sănătate și
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
le (Thymelaeaceae) sunt o familie de plante superioare angiospermae din ordinul Malvales, care cuprinde specii de arbuști, subarbuști sau plante erbacee anuale, răspândite în întreaga lume, mai ales în Africa tropicală, Asia de Sud, Australia și în regiunea mediteraneană. Flora României conține 5 specii, ce aparțin la 2 genuri. Cuvântul "Thymelaeaceae" provine din grecescul "thymos" = cimbru + "elaia" = măslin + latinescul "-aceae" = sufix care formează numele familii de plante. Acest nume este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
rezedaceele (Resedaceae) sunt o familie de plante superioare angiosperme din ordinul Brassicales, care cuprinde plante erbacee, rar la bază lemnoase, anuale, bianuale sau perene, răspândite în regiunile temperate și subtropicale din Europa, vestul Asiei, Orientul Mijlociu, America de Nord și Africa de Sud, majoritatea fiind mediteraneene. Frunze alterne, simple întregi sau divizate cu stipele foarte mici, denticuliforme. Inflorescența este un racem sau spic, terminală sau dispusă la subsuoara frunzelor. Flori bilateral simetrice (zigomorfe). Sepale 2-8. Petale neegale, în același număr cu sepalele sau lipsesc. Stamine 3-40
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
partea inferioară a râului Čikola . Parcul National Krka este o regiune spațioasa , în mare parte neschimbată de valoari naturale de excepție și cu multiple fațete , cuprinde una sau mai multe ecosisteme conservate sau modificate nesemnificativ . Parcul National Krka aparține climatului mediteranean. Datorită poziției sale speciale, distribuția de diferite tipuri de habitate , acesta este caracterizat de floră și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
alături de Ioan Kunst-Ghermănescu și Niculae Nedeff, el a obținut cu selecționata de seniori medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova. Între 1990 și 1995, Pană a condus loturile naționale masculine ale Greciei, cu care a obținut locul patru la Jocurile Mediteraneene și s-a calificat de trei ori în finala Campionatului Mondial pentru tineret. În anii următori, Lascăr Pană a ocupat diverse funcții administrative în cadrul Federației Române de Handbal și a devenit consilier local al municipiului Baia Mare din partea PSD, îndeplinind timp
Lascăr Pană () [Corola-website/Science/335283_a_336612]
-
de 3 octombrie 2013. A scris un scenariu pentru un film de scurtmetrajul „Prăbușirea”, "The Breakdown"(2010), inspirat din viața de la căminul din Galda de Jos (regia Gheorghe Preda). Filmul a fost prezentat în 2012 la Festivalul Internațional al Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța. I s-au dedicat doua filme documentare: „Lumina din jurul trupului” de Gheorghe Preda (2004) și „Despre teatru, dragoste de om și sălbăticie” de Cătălin Ștefănescu (2005), precum și volumul exegetic „Aureliu Manea, Eseu despre un regizor” de Justin
Aureliu Manea () [Corola-website/Science/331533_a_332862]
-
spre stepele pontice, cu o climă aspră continentală, bântuită vara de arșiță și secetă, iarna de crivăț, și munții sudici, refugiu ușor de apărat, dar deschis spre mare prin porturile sale, dispunând de izvoare permanente și de o climă blândă, mediteraneană. Astfel, în nord, s-au succedat cavalerii nomazi cimerieni, sciți, goți, huni, bulgari, cumani, mongoli din Hoarda de Aur, tătari din Hanatul Crimeii și cazaci, în timp ce grecii antici, romanii, grecii bizantini, grecii crimeeni și turcii otomani (1475-1783) au controlat sudul
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
vara anului 1984 pe vastul domeniu al Fundației Mattson, la Varnanas (Suedia). În 1985, tânărul cuplu se instalează la Paris. În 1989 Constantin și Florica fac prima călătorie în Spania, la Madrid, Barcelona Ibiza și descoperă Altea, un vechi sat mediteranean. În luna august, moare Ion Pacea, o lovitură survenita brutal, surprinzător. Pleacă grabnic la București, din Spania, unde se află. Impresionat de tragicul eveniment, si de imaginea tatălui, îi pictează portretul, din memorie. „13 August 1999 - Altea. În afară de ce mi
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
LUI Cartea I, interviuri - (Editura pentru literatură), 1967; TIMP RĂSTIGNIT, poeme - (Editura pentru literatură), 1969; UCIGAȘUL ȘI FLOAREA, antiroman - (Editura Eminescu), 1970; DIALOG CU SECOLUL ȘI OAMENII LUI - Cartea a II-a, interviuri - (Editura Eminescu), 1972; OPERAȚIUNEA 0, 17, escale mediteraneene - (Editura pentru turism), 1973; INSULA CU ORHIDEE MOV, poeme - (Editura Cartea Românească), 1973; JURNALUL UNEI PASIUNI, proză - (Editura Albatros), 1975; CĂLĂREȚUL ALBASTRU, poeme - (Editura Eminescu), 1975; HOINAR PE MERIDIANE, jurnal de bord - (Ed. Sport-Turism), 1976; LA ECHINOX DE TOAMNĂ, poeme
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]