5,977 matches
-
În lucru a articolelor Regulamentului Înfrumusețării poliții București, și alte câte s-au mai chibzuit de trebuință―, ce a rămas doar o ciornă scrisă Într-un dosar al Primăriei Municipiului București. (Vârtosu 1935: 42) Acesta poate fi considerat un prim memoriu de plan urbanistic al orașului. „Legea pentru organizarea comunelor urbane― din 1894 cerea ca toate orașele din țară să Își elaboreze planuri de aliniere a tuturor străzilor până În anul 1898. „Legea pentru crearea unei case a Lucrărilor Orașului― din 1893
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
dispuse după exemplul unei propuneri pentru Paris, parcuri În interiorul orașului, cât mai uniform repartizate și parcuri de centură și În afara orașului. Critica adusă Planului de Sistematizare din 1921 de către autorii Planului Director de Sistematizare din 1935 este consemnată În introducerea memoriului justificativ. Acesta „nu mai corespundea nevoilor orașului de după război și era un cadru prea strâmt pentru avântul luat de Capitală―: lipsa prevederilor concise pentru mari bulevarde, nediferențierea clară a categoriilor de străzi și, mai ales, folosirea principiul „nenorocit― de a
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
tehnic pe lângă cabinet primar general. Societatea de difuziune radiotelefonică ample conferințe pe teme de arhitectură și artă românească sau antică. Planul Director de Sistematizare a fost terminat și predat către Primărie la 1 noiembrie 1934. Acesta conținea o partea scrisă, Memoriul Justificativ și 50 de planșe desenate. Planul Director de Sistematizare a fost aprobat prin Decret Regal nr. 1316 de la 9 mai 1935. Expunerea PDS’35 Memoriul Începe În forță. Încă de la primele rânduri pare să anunțe un plan viguros. Prima
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
terminat și predat către Primărie la 1 noiembrie 1934. Acesta conținea o partea scrisă, Memoriul Justificativ și 50 de planșe desenate. Planul Director de Sistematizare a fost aprobat prin Decret Regal nr. 1316 de la 9 mai 1935. Expunerea PDS’35 Memoriul Începe În forță. Încă de la primele rânduri pare să anunțe un plan viguros. Prima afirmație a Planului este un crez urbanistic ceva Însoți mentalitatea autorilor de acum Încolo. „Organizarea unui oraș este un act de autoritate ― (Marcu et alli 935
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
1935: 8), a organiza Înseamnă a armoniza, orașul este Într-o mare și rapidă transformare, această transformare trebuie condusă. Autorii Își știu foarte clar limitele și responsabilitățile, de altfel rolul urbanistului este foarte clar delimitat Încă de la Început. Declarativ , discursul memoriului este ambițios și Înălțător , Însă principiile după care se ghidează autorii În felul În care fac urbanism În acest plan , sunt gentile și sunt formulate cu mare respect față de oraș , după cum se observă În text: „soluțiile ce propunem trebuie să
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
reiese din combinarea ideologiei vremii: atitudinea modernă ce consideră că trecutul este cu mult depășit și reclamă necesitateaunei schimbări la față și atitudinea național-etnică cu ambițiile patriotice de formare aunei capitale a proaspăt constituitei Românii Mari. Deși declarațiile din introducerea memoriului sunt afirmații puternice și Înverșunate, propunerile de structurare a orașului sunt mânate deintenții de modernizare și deschidere către viitor. Acestea nu sunt nici radicale, nici Înfumurate, ci sunt rezolvări firești ale unor problemeinterne actuale și deschideri pentru viitoare dezvoltări. Planul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de locuințe ieftine pentru populația sărăcită , atent și dens distribuite. Planul Director de Sistematizare din 1935 este planul urbanistic realizat de un colectiv din care majoritatea erau arhitecti - exceptia era ing.T. Radulescu. Este fără Îndoială cert că G.M.C. a redactat Memoriul PDS, integrând În acesta idei de ale sale. Până atunci, urbanismul bucureștean fusese legat numai de figura inginerului urbanist Cincinat Sfințescu , autorul Planului de Sistematizare din 1921, ce era În vigoare la data elaborării PDS. Este relevantă și o privire
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
G.M. Cantacuzino , modul de gândire al Planului Director de sistematizare din 1935 se Înscrie perfect . Principiile pe care le-a enunțat cu consecvență de-a lungul scrierilor sale sună izbitor de asemănător cu cele pe care le-a presărat În memoriul planului. „A organiza Înseamnă a armoniza― (Cantacuzino 1977: 318, 332). „Organizareaunui oraș este un act de autoritate― (Cantacuzino 1977: 330, 463). „Oraș nu este aglomerație urbană ca În geografiaurbană― (Cantacuzino 1977: 318). „Orașul se organizează din afară Înspre centru― (Cantacuzino
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
litere (1901-1902; trecuse de candidatură în 1895-1896), respectiv Charlotte Salmen (Brașov), înscrisă la cursurile de "Istoria Evului Mediu" și de "Filosofie" (1891-1894)123. În fine, într-o corespondență diplomatică, pe care am mai evocat-o în acest capitol, cu privire la un memoriu al lui Vespasian Pella și Mihail Costea relativ la statutul diplomelor eliberate de Universitatea Nouă (ianuarie 1899), erau amintite alte două studente ce urmau, cam în aceeași perioadă cu tinerele Niculescu, Sakellarides și Salmen, cursurile Facultății de Drept, respectiv de Medicină
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
langă Rector, cel puțin așa reieșea din draftul de epistola care urma să o trimită celui din urmă, redactat chiar pe scrisoarea primită de la Vasile Butză. În august, același an, Ministrul României mai transmitea Departamentului Cultelor și Instrucțiunii Publice un memoriu al personajului nostru, care solicită încă un ajutor pentru finalizarea studiilor. Pe 25 septembrie 1904, Însărcinatul cu Afaceri al Guvernului de la București în capitala Belgiei primea din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice răspunsul că departamentul în cauză nu mai avea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mathilda Ilian din Brăila, ce locuia pe Bulevardul Carol, la nr. 174, pensionara, văduva, singura întreținătoare a unui tânăr de 17-18 ani, plecat la studii în Belgia, îi scria Ministrului plenipotențiar al României de la Bruxelles, la acea vreme, Eugen Mavrodi. Memoriul aducea în fața diplomatului român situația în care se găsea în acel moment tânărul Victor Eminescu, fiul Mathildei Ilian și al lui Matei Eminescu, fratele marelui poet48. Victor Eminescu stătea la profesorul Jules Garsou, care, în schimbul a 180 de franci lunar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pp. 227-228. 99 Ibid., p. 232. 100 Ibid. 101 Ibid., p. 225. 102 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 103 Ibid. 104 Despre atacurile la adresa Universității Noi din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de zece ori mai mare decât cel al studenților de la Universitatea Nouă. 114 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Diplômes obtenus - Étudiantes nées à l'Étranger). 123 Ibid., pp. 57, 65-66. 124 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 1 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, L'Université de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
catre Legația României de la Bruxelles, 9 august 1903. 22 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (8, rue Mercelis, Ixelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 8 iunie 1904, nepaginat. 23 Ibid., Răspunsul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice la memoriul lui V.G. Butză trimis Legației României de la Bruxelles, 25 septembrie 1904, nepaginat. 24 În alte surse am gasit Rue de l'Empereur, nr. 15. 25 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 195, scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
țărănist Iuliu Maniu i se reproșa că este "un intratabil regionalist la el acasă, dar nu și atunci când e vorba de interese regionale ale altora"47. Complexele decurgeau dintr-o serie de probleme semnalate un an mai târziu într-un memoriu care reclama, la nivel politic, nereprezentarea Bucovinei în guvern, lipsa autohtonilor în administrațiile celor cinci județe bucovinene, în justiție și servicii publice. La nivel cultural, se solicita menținerea nemodificată a sistemului de învățământ secundar, dar și suplimentarea bugetului pentru Universitatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
antebelică ce devin nume marcante în mediul universitar 122, Asociația s-a remarcat prin câteva inițiative notabile: s-au tipărit 300 de cărți poștale cu fotografia ctitorului liceului, dar și trei broșuri conținând testamentul hatmanului Bașotă, statutele Asociației și un memoriu referitor la starea materială. Deplângând lipsa de adeziune a foștilor elevi la acest organism, membrii activi își propuneau totuși, la 1923, să creeze o bibliotecă școlară și să susțină financiar elevii săraci ce doreau să urmeze universitatea 123. Ecoul mult
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Glasul Bucovinei, XI, nr. 2693, 1928. 46 "Politică culturală. Bucureștii - Ierusalimul culturii. Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932. 47 "Ce a fost și ce a ajuns Bucovina", în Glasul Bucovinei, XIII, nr. 3312, 1930. 48 "Memoriul Bucovinei", în Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3651, 1931. 49 "Celălalt regionalism", în Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 50 Anne-Marie Thiesse, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
amâna, erau văzute ca un compromis mic pentru câștigarea de partea revoluției a unor teritorii atât de întinse. Succesul ar fi fost facilitat de comunitatea de limbă a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și Prutului. De altfel, în cuprinsul Memoriului, grupul de inițiativă considera că „limba moldovenească” vorbită în Transnistria este „un dialect românesc”. În cursul celui de al doilea plan cincinal, începând cu 1932, Moscova a ordonat cultivarea sistematică a limbii moldovenești pe baza limbii literare române și caracterele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
poate fi confiscată cu sprijinul complezent al unor media, doar de câteva vedete! Vorbeam de două generații de rezistență intelectuală. Cea de-a doua ignoră, practic, pe prima. Ar fi trebuit să scriu, de fapt: trei generații. Ultima simbolizată de memoriul celor actualitate, probabil efemeră. Căci ce va fi după alegeri, vom vedea. Și, mai ales, că rezistența adevărată a fost îndreptată și se îndreaptă mereu împotriva unui sistem și a unei ideologii și ea nu se reduce la vechiul, tradiționalul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
față de Principate, cât și intenselor transformări pe care le cunoștea societatea românească, aflată la începutul procesului de formare a națiunii. Scopul final al acestor demersuri îl constituia obținerea Independenței, prin recăpătarea „vechilor drepturi”, așa cum este el definit, printre altele, în memoriul divanului Țării Românești, din 1789. Acesta cerea ca, la semnarea păcii, Marile Puteri “să ne scoată de sub jugul Porții otomane, să ne lase în neatârnare și în folosirea vechilor noastre legi, obiceiuri și drepturi, de a ne îngădui, nouă și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
celelalte obligații bănești, pretinse de turci, ajungeau, pentru Țara Românească, la 2.000.000 lei, iar pentru Moldova, la 1.000.000 lei. Aceste cifre erau, însă, pur nominale, pentru că domnitorii erau obligați să satisfacă toate cererile Porții. într-un memoriu din anul 1820 se arată că “moneda scoasă din țară o întrece pe cea introdusă, cu 7.000.000 lei” anual, iar într-un raport al consulului rus, Pini, se arăta că pierderile suferite de Principate din cauza prețurilor de monopol
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia nu a respins eventualitatea unirii Principatelor, sperând în formarea unui stattampon în calea expansionismului rusesc. Comitetul emigranților români a adresat încă din 1855 lordului Ellenborough un memoriu, propunând unirea Principatelor „întrun stat neutru, asemănător Belgiei, sub garanția dreptului public european”. Walewski, ministrul de externe francez, declara la 5 aprilie 1856: „Dorim unirea și Anglia, care era la început nehotărâtă, o dorește și ea (...) Maiestatea Sa voiește ca să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
juridic a fost ambiguu în primii trei ani de activitate la București, iar salariul anual era de doar 3000 piaștri (aproximativ 200 £), se pare că Summerers s-a achitat cu bine de obligațiile ce îi reveneau, după cum se arată în Memoriul din 10 noiembrie 1803, adresat de noul ambasador englez la Constantinopol, William Drummond Companiei Indiilor Orientale. în mai 1802, raidurile pazvangiilor au creat panică în Țara Românească, ceea ce a determinat refugierea domnitorului Mihai Suțu, a marilor boieri și a corpului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Europei. Este elocvent pentru inerția britanică faptul că abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Compania Levantului a decis să adopte o poziție mai fermă în sud-estul european, moment în care reprezentantul ei, John Spencer Smith, a înaintat Porții un Memoriu prin care solicita pentru navele comerciale sub pavilion englez privilegiul de navigație în Marea Neagră. Prin arta tergiversării, în care turcii erau neîntrecuți, Poarta nu a dat curs acestei solicitări decât după semnarea păcii cu Franța; prin Tratatul din 25 iunie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]