3,272 matches
-
mai concret, unii locuitori ai Moldovei au solicitat consulatelor străine acordarea statutului de sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, negustorii din Huși și din alte orașe arătau domnitorului că sufereau mari pierderi din cauza negustorilor sudiți și cereau îngrădirea activității acestora. Răspunsul Domniei le-a fost defavorabil, domnul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1.212.661 lei au fost oferiți pentru cumpărarea de arme. În întreaga țară, s-au format comitete de cetățeni, care au adunat fonduri și ofrande pentru trupe ori pentru îngrijirea răniților; țăranii ofereau îmbrăcăminte groasă și alimente; muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reunește pe cei care au fost dezavantajați de către regimul comunist, adică partea "tradiționalistă" a societății, sever afectată de modernizarea comunistă, cum ar fi foștii proprietari de terenuri, credincioșii, vechea intelectualitate, ca și cei respinși de puterea comunistă, intelectualii și tinerii meseriași (tabăra "liberală")5. Aceste diferențe de statut social care datează din perioada regimului comunist par a fi în strânsă legătură cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după câțiva ani de tranziție atitudinile populației s-au modificat în funcție de traiul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
în gură secole, milenii, într-o mișcare succesorală inexorabilă, legat sacru și talisman totodată. Și, astfel, leagănul nu se răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat breslașii și proprii meseriași. Artizanatul, mica forjă a kitsch-ului, jucărioarele și turtele colorate, sporesc până la evidență prezumția de impostură literară. Se clamează abuzul, se cere fierul roșu și, ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
umană, de ce n-ar fi și o solidaritate a țiganilor, un fel de ajută-te singur ca să fii ajutat și de alții. Obligații la fel de mari ca ale statului român au față de comunitatea lor țiganii de mătase, regele lor, împăratul, bulibașii, meseriașii și cântăreții de manele care nu plătesc impozite decât simbolic, bogații lor îmbogățiți cum se îmbogățesc unii. N-ar trebui toți aceștia impuși prin lege la un fond de solidaritate din care să se construiască locuințe, școli, grădinițe, cămine, din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
început a regimului, țiganilor li s-au încredințat funcții pe linie de partid și de stat, erau activiști, primari și milițieni. Pe căldărarii migratori i-au fixat în orașe și le-a dat locuri de muncă, dovedindu-se a fi meseriași foarte buni și serioși. Această „promovare” a țiganilor n-a fost privită cu ochi buni, dar nu s-au manifestat acțiuni ostile decât la nivelul vorbelor de duh. Pe lângă mai vechea zicală „Nici răchita nu-i ca pomul, nici țiganul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de conducător de vehicul cu tracțiune mecanică (profesionist, cu sau fără permis, care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală sau care se află în stare de ebrietate) sau altă persoană aflată în exercițiul profesiei sau meseriei (profesionist, meseriaș etc.) Latura obiectivă este acțiunea sau inacțiunea prin care se produce moartea unei persoane. Latura subiectivă o reprezintă culpa (ușurința, neglijența) chiar și dacă culpa este comună (autor și victimă). Răspunderea penală este înlăturată în cazul culpei exclusive a victimei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
doi colegi ai lui, într-o problemă foarte urgentă. Colaboratorul meu îmi spusese că cei trei "pocăiți" mă sunaseră sâmbătă și duminică. Nu știam despre cei trei decât că făceau parte dintr-un grup mai mare și că erau buni meseriași din nordul Transilvaniei. Marți, înainte de orele 11, când îi programase secretara, se plimbau prin fața ambasadei. I-am văzut când l-am condus pe cipriotul Mavrakis, un oficial de la guvern, i-am invitat în clădirea misiunii și le-am ascultat păsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și pe cine să-i mai aleagă, care sunt mai buni. Sărmana Românie cum a putut ajunge oare groapa de gunoi a Europei, o țară pe care nici românii nu și-o mai doresc?! Milioane de oameni, unii dintre ei meseriași calificați, alții cu studii superioare, stau la cozi interminabile pentru a se înscrie să plece oriunde în lumea aceasta, numai să nu mai rămână în România. Își doresc un loc de muncă pentru a putea supraviețui pe acest pământ, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de 572 familii, sau 2288 suflete, dintre care 2226 români, 49 izraeliți (evrei), 7 armeni, un german și un ungur; 900 sunt agricultori, 30 meseriași, 13 comercianți, 45 profesiuni libere, 60 de muncitori și 30 servitori. Știu carte 136, dintre care 6 femei, nu știu carte 2152 din care 1126 femei. Contribuabili, după recensământul pentru perioada 1891-1896, sunt 443. II. Teritoriul comunei are o întindere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
religie „licita”, legală, alături de cultele păgâne. Noua religie a fost receptată de dacoromani datorită și concepției referitoare la viața de după moarte, „traiul” veșnică din împărăția zeului Zalmoxe, cât și existența creștinilor din Imperiul Roman care au venit în Dacia ca meseriași, negustori, soldați și ofițeri. Din Dobrogea, care a rămasă sub stăpânăire romană pânăă la anul 602 d.Hr., s-a răspânădit creștinismul în zona Buzăului și sudul Moldovei, acolo existând sedii episcopale, cu episcopi, preoți și biserici. De asemenea, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică peisajul demografic:agricultori: 900 - meseriași: 30 - comercianți: 13 - liber profesioniști: 45 - muncitori: 6servitori: 30 - infirmi 10 (7 bărbați și 3 femei) - milițieni: 140 - rezerviști: 59 în perioada 1891-1896, numărul celor care plăteau impozite era de 443, cifr care reprezintă capi de familie.24 308 La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajunge în cele din urmă în comuna natală. După Unire a fost referent la Consiliul dirigent - secția învățământul primar, director al Orfelinatului „Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A colaborat la „Vatra școlară” (Sibiu), „Foaia scolastică” (Blaj), „Libertatea” și „Noutatea” (Orăștie), „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Gazeta Jiului” (Petroșani), „Comoara satelor” (Blaj), „Gazeta Transilvaniei”, „Luceafărul”, unde este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
predecesoarea sa, care mi se păruse destul de băiețoasă în alură. Printre vorbitorii grupați în jurul doamnei ministru se numără Thomas Wohlfahrt, diverși oficiali locali, între care și Jean-Jacques Aillagon, șeful comitetului organizatoric francez al proiectului. Încep să clipească blițurile fotografilor - singurii meseriași care au privilegiul să se miște nestingherit în spațiul liber dintre asistență și grupul de fețe simandicoase. Alocuțiunea doamnei Tasca nu conține nimic surprinzător, cuvinte de bun venit, referiri la integrarea europeană: ... le mur qui coupait l’Europe en deux
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunete: pătratul de cer de deasupra noastră este brăzdat din vreme în vreme de un planor - frust și butaforic - un fel de etajeră zburătoare, foarte pitorească. Pilotul, înveșmântat după tipic - scurtă de piele neagră, chipiu cu clape și ochelari de meseriaș, seamănă cu un liliac -, aruncă teancuri de manifeste celor de jos, pentru a întreține, am impresia, alături de ecranele televizoarelor (o inadvertență tehnologică lipsită de importanță), atmosfera de show ironic, de platou de filmare de la începutul secolului al XX-lea („ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea furnizării unui număr de 30.000 cărămizi pentru biserica de la Ipotești. I s-au oferit 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unui număr de 30.000 cărămizi pentru biserica de la Ipotești. I s-au oferit 1,10 lei pe bucată, urmând ca transportul să-l efectueze prefectura; din cauza prețului însă, Chirilă nu acceptă. Ulterior, întâlnindu-l în oraș, Nicolaide îi spune meseriașului că i s-a aprobat afacerea cu suma cerută de el. Inginerul județului întărește spusele lui Nicolaide și îl asigură că îi va trimite căruțe de la Ipotești, pentru a ridica marfa comandată, urmând ca bonurile în baza cărora va primi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de reușit nu o poate explica decât avântul acelui timp excepțional și simțul artistic înnăscut al poporului român. Din Alba Iulia au defilat și unguri țărani sau meseriași. Nu știu de a fost dorința lor sau ordinul autorităților de a aduce un omagiu suveranului care le promisese respectarea drepturilor lor, cu mult înainte de Tratatul de la Paris. Impresia a fost penibilă: tă cerea și tristețea lor contrasta cu defileul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sala. Teodorescu, muncitor destoinic și ager, fusese și pînă acum președinte de sindicat pe secție, dar muncitorii ar fi vrut mult să-l știe în funcția asta pe maistrul Cornea, fost în tinerețe muncitor într-un centru minier, foarte bun meseriaș, dar "rău" de gură; nu-i defect sau abatere în secție, pe care el, cunoscînd-o, să n-o îndrepte sau s-o facă cunoscută în prima ședință. În numele cui faceți dumneavoastră propunerea asta? o întreb eu pe tovarășa din prezidiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vezi sânge? Vrei să simți mirosul fricii? Deasupra cetății se buluceau câțiva nori cenușii. Haitele morții? Îl privi pe pictor drept în ochi. Sânge sau vopsea, amice? Frică sau emoția spectatorului care reușește să intre în scenariul scris de niște meseriași plătiți foarte bine pentru asta? Încă îți păstrezi scepticismul, amice... Hai să mergem, atunci, orele sunt înaintate, cum ar spune bătrânul scriitor, numele nici nu contează. Sunt convins că îți vei schimba părerea după ce vor fi declanșate primele atacuri năvalnice
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Adică nu că tind, vorbesc prostii, își găsesc matematic o soluție. Să exemplific. Ai o belea la o instalație sanitară din casă. Să zicem, da? Pentru mine ăsta e un model tipic de dezastru. Umbli câteva zile în căutarea unui meseriaș priceput. La recomandările călduroase ale mai multor cunoscuți găsești unul. Respectivul vine, se uită, se încruntă, înalță ochii în tavan mijindu-i și face niște calcule misterioase. Pe urmă, își țuguie buzele nemulțumit, oftează și îți spune cu un aer
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și le cumpere chiar dumnealui, fiindcă altminteri, în mod sigur, o să-i iei altceva. Îi dai banii așteptându-te ca a doua zi să apară cu toate minunile alea și să se apuce de treabă. În cel mai fericit caz, meseriașul apare cu vreo trei ceasuri mai târziu decât ora convenită. Se poate întâmpla să-ți dea și niscaiva explicații, dar de obicei nu se produc asemenea minuni. Vine nervos, înjurându-i pe comercianții care pun pe piață numai porcării. Sosește
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]