4,293 matches
-
vedea de îndată consideră că nu mai avem "nici posibilitatea de a crea tipuri inedite", așa cum se exprima M. Florian. Pentru Dilthey, variabil este doar numărul unor Weltanschauungen concepute în cadrul limitat al celor trei paradigme. 196 Ibid. 197 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 518. 198 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 374. 199 Se înțelege că filozoful german ajunge la aceste idei în urma analizei expuse mai sus. Ele nu se constituie nicidecum într-o condiție conceptuală. 200 Pornind de la distincția, făcută
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
366. 208 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. 209 Apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 371-372. 210 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 60. 211 Ibid. În același spirit va gândi ulterior și Moritz Schlick. El relevă faptul că metafizica e "imposibilă pentru că pretinde lucruri contradictorii. Dacă metafizicianul ar aspira doar spre trăire, pretenția lui s-ar putea împlini, și anume prin creație literară și artă, prin viața însăși" (apud P. Kampits, op. cit., p. 217 unde capitolul dedicat filozofului austriac
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
s-ar putea împlini, și anume prin creație literară și artă, prin viața însăși" (apud P. Kampits, op. cit., p. 217 unde capitolul dedicat filozofului austriac este intitulat, în mod sugestiv pentru poziția acestuia, Moritz Schlick și "Cercul vienez" sau Sfârșitul metafizicii). 212 W. Dilthey, Gesammelte Schriften, IV, p. 260 apud Wellek, Istoria criticii..., IV, p. 340. 213 E. Rothacker, Logik und Systematik der Geisteswissenschaft apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 4. Aici, Rothacker înfățișează "orientările de bază ale metodelor folosite în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
65. 220 Utilizăm, firește, cuvântul "construind" în sensul pe care-l are în vedere și Dilthey, bunăoară, în Der Aufbau..., și nu în sens neokantian (vezi în acest sens III, 1B). 221 W. Dilthey, Einleitung..., p. 128. 222 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 517. 223 Cf. M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 377-378. 224 W. Dilthey, Einleitung..., p. 46. 225 Ibid., p. 51. 226 Ibid., p. 53. 227 Ibid., pp. 53-54. 228 Id., Construcția..., pp. 79-80. 229 Fețele unui veac, p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
această privință între Dilthey și romantici, vezi I, 3E. 234 Termeni utilizați de M. Florian în legătură cu concepția lui O. Spengler din Der Untergang des Abendlandes (cf. Recesivitatea..., II, p. 378). 235 O. Spengler, Der Untergang des Abendlandes apud M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 236 Ibid. 237 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 148. 238 Ibid., p. 142. 239 Ibid., p. 143. 240 Ibid., p. 148. 241 Ibid., p. 143. 242 M. Flonta, Imagini ale științei, p. 151. 243 Apud ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Iar diferitele puncte de vedere sub care putea fi sesizată se pot ivi numai ulterior, prin reflexie", fără a-i afecta "caracterul de trăire"66. Disocieri de acest tip aveau să-l facă ulterior pe Max Scheler să observe că metafizica modernă încetează să mai fie "o cosmologie și o metafizică a obiectului", devenind "o metaantropologie și o metafizică a actului" (s.n.)67. Tot în Der Aufbau..., Dilthey revine și nuanțează termenii discuției, într-o manieră care-i este caracteristică. De
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se pot ivi numai ulterior, prin reflexie", fără a-i afecta "caracterul de trăire"66. Disocieri de acest tip aveau să-l facă ulterior pe Max Scheler să observe că metafizica modernă încetează să mai fie "o cosmologie și o metafizică a obiectului", devenind "o metaantropologie și o metafizică a actului" (s.n.)67. Tot în Der Aufbau..., Dilthey revine și nuanțează termenii discuției, într-o manieră care-i este caracteristică. De astă dată face distincția între conceptul de "psihic" și cel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a-i afecta "caracterul de trăire"66. Disocieri de acest tip aveau să-l facă ulterior pe Max Scheler să observe că metafizica modernă încetează să mai fie "o cosmologie și o metafizică a obiectului", devenind "o metaantropologie și o metafizică a actului" (s.n.)67. Tot în Der Aufbau..., Dilthey revine și nuanțează termenii discuției, într-o manieră care-i este caracteristică. De astă dată face distincția între conceptul de "psihic" și cel de "fizic", relevând însă că acestea pot fi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asemenea ideea unui transcendentalism tradițional al trăirii ca unitate fundamentală a cunoașterii. Tocmai conștiința feluritelor condiționări istorice îl determină pe Dilthey să susțină ideea relativității oricărui demers teoretic ("dedogmatizarea subiectului") și să pună hotărît sub semnul îndoielii pretențiile științifice ale metafizicii tradiționale. De fapt, aici distingem o dublă relativizare: pe de o parte, o relativizare, să-i zicem, metodologică, provenită din "dedogmatizarea istoriografiei tradiționale" înțelese ca "simplă copie a realității istorice"91 (fapt ce implică abandonarea obiectivității istorice și tratarea istoriei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
punct de vedere subiectiv retrăirea istoriei -, obiectivat la nivelul expresiei prin prisma unității structurale a sinelui nostru), iar pe de altă parte, o relativizare care i se impune autorului drept concluzie în urma repetatelor constatări cu privire la ceea ce Mircea Flonta numea "imposibilitatea metafizicii ca știință universal-valabilă"92. 4. Corelațiile expresiei Cea mai potrivită cale de a pune în evidență aceste corelații este aceea de a urmări modul în care se structurează științele spiritului înțelese ca expresii ale vieții ce se autointerpretează. Citându-l
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
principiul pentru rezolvarea contradicției" fundamentale din științele spiritului: această contradicție, care "se manifestă cel mai acut" în filozofie, e generată de "conflictul dintre tendințele vieții și scopul științific al acestor discipline", adică de ceea ce noi am numit dualismul funciar al metafizicii. În ultimul capitol vom vedea în ce măsură este capabilă "corelația acțiunilor" să soluționeze mulțumitor această contradicție fundamentală.) Corelația despre care vorbim este "centrată în ea însăși" și conține o serie de "corelații particulare ale acțiunilor", axate, la rându-le, pe ele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
realității", specific contextului vieții la nivelul conștiinței (Lebenszusammenhang des Bewußtseins), care este vizat de Dilthey "în acord cu principiile filozofiei"; apoi, "2. un sens teoretic, ce corespunde realității <<derivate>> prin procedee raționale, așa cum îl întîlnim în științele naturii și în metafizica tradițională"; și în fine, "3. un sens practic, dezvoltat de științele spiritului" (s.n.)109. Observăm pe urmă că științele particulare urmăresc cele trei "sensuri". Ele se integrează într-o realitate ("sensul originar, trăit"), se supun legilor universale ("sensul teoretic") și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Pe asemenea corelații, desfășurate mereu "în tact de trei" (vezi II, nota 65), se structurează și se încheagă întreaga viziune a lui Dilthey. Întrucât acest contextualism vizează "construcția" științelor spiritului, se cuvine să revenim acum la ele și la condiția metafizicii, privindu-le ca expresii (manifestări) ale vieții care prin comprehensiune se interpretează singură 115. După cum arată Spranger, științele spiritului depind de niște "premise și perspective care au o înrădăcinare mai profundă decât în constituția pur psiho-fizică a subiecților care cercetează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și cel "obiectiv, empiric" (vezi III, 3). După cum am mai subliniat, demersul său vizează tocmai această posibilă rezolvare. Referindu-se la "cele două tipuri de fundamentare a științelor spiritului" pe baza unei "științe universale", Dilthey se distanțează încă o dată de metafizica tradițională: Dacă până acum s-a încercat într-un număr redus de lucrări, izvorîte abia din filozofia critică a secolului al XVIII-lea, fundamentarea științelor spiritului pe reflecția de sine așadar pe teoria cunoașterii și pe psihologie -, în schimb fundamentarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
până acum s-a încercat într-un număr redus de lucrări, izvorîte abia din filozofia critică a secolului al XVIII-lea, fundamentarea științelor spiritului pe reflecția de sine așadar pe teoria cunoașterii și pe psihologie -, în schimb fundamentarea lor pe metafizică există de peste 2000 de ani". În aceste circumstanțe, filozoful german își precizează poziția în felul următor: "Noi încercăm să completăm prin cunoașterea istorică a acestui important fenomen demonstrația abstractă făcută în secolul al XVIII-lea" (s.n.)117. Totodată, el recunoaște
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de peste 2000 de ani". În aceste circumstanțe, filozoful german își precizează poziția în felul următor: "Noi încercăm să completăm prin cunoașterea istorică a acestui important fenomen demonstrația abstractă făcută în secolul al XVIII-lea" (s.n.)117. Totodată, el recunoaște rolul metafizicii, pe care o redefinește astfel: "Metafizica este tocmai sistemul natural rezultat din subordonarea realității prin legea cunoașterii. Așadar, ea reprezintă cu adevărat constituția științei, sub dominația căreia s-a dezvoltat studiul omului și al societății și sub influența căreia acesta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
circumstanțe, filozoful german își precizează poziția în felul următor: "Noi încercăm să completăm prin cunoașterea istorică a acestui important fenomen demonstrația abstractă făcută în secolul al XVIII-lea" (s.n.)117. Totodată, el recunoaște rolul metafizicii, pe care o redefinește astfel: "Metafizica este tocmai sistemul natural rezultat din subordonarea realității prin legea cunoașterii. Așadar, ea reprezintă cu adevărat constituția științei, sub dominația căreia s-a dezvoltat studiul omului și al societății și sub influența căreia acesta se află și-n ziua de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
De altfel, în System der Ethik, Dilthey se exprimă cât se poate de tranșant: "Ori o idealitate imanentă a lumii și a științei, ori nici una"174. La filozoful hermeneut întîlnim, așadar, o comprehensiune imanentă, ceea ce înseamnă, evident, mai mult decât metafizica "pozitivistă", "imanentă" la care se referă Mircea Florian (vezi I, 3D). O asemenea comprehensiune are la bază o conștiință psihologică structurată teleologic, care pleacă de la singularul vieții, de la Lebenserfahrung (fără a omite aici acele presupoziții despre care am vorbit deja175
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
obține un concept totalizator al existenței. Un răspuns la această întrebare ni-l oferă chiar autorul în Das Wesen der Philosophie. Având în vedere caracterul formativ și normativ al filozofiei, Dilthey susține dreptul la existență al acesteia, în condițiile eșecului metafizicii de a ajunge la o cunoaștere universal valabilă. Conștiința de sine, edificarea interioară (caracterul formativ), încercarea de concepere obiectivă a lumii, stabilirea uniformităților (pe latura științifică a demersului filozofic vezi IV, 2), apoi fixarea reperelor și a scopurilor, valorizarea, tentativa
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în sarcina filozofiei și-i conferă unitate. Totodată, prin gradul ei de maximă generalizare și generalitate, filozofia pune la dispoziția științelor particulare concepte și metode sintetizatoare, pe baza cărora poate corela apoi științele respective. Dilthey mai observă că, în timp ce influența metafizicii scade, crește funcția normativă a unei filozofii chemate chiar prin tradiție culturală să verifice temeiul valabilității valorilor și aspirațiilor. Ea analizează finalitățile individuale și sociale descrise și divizate în cadrul științelor spiritului, finalități pe care le corelează în sisteme de scopuri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
valorilor și aspirațiilor. Ea analizează finalitățile individuale și sociale descrise și divizate în cadrul științelor spiritului, finalități pe care le corelează în sisteme de scopuri.181 Actualitatea unei Weltanschauungsphilosophie reiese din constatarea că, după ce și-a pierdut statutul de "filozofie primă", metafizica tinde astăzi într-adevăr să-și redobândească menirea de a ordona și unifica manifestările spiritului, avansând chiar pe terenul științelor care s-au despărțit de ea în epoca modernă și care au renegat-o, determinându-le să reflecteze mai temeinic
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-le să reflecteze mai temeinic asupra lor înseși. În acest sens, Dilthey notează în Einleitung...: Totuși cultura lumii antice s-a sfărîmat fără ca științele particulare să se fi unit într-un întreg care ar fi putut lua cu adevărat locul metafizicii. Ceea ce spiritul nu putuse obține în campania sa de cucerire prin toată lumea, adică fundamentarea certă a ideilor și acțiunilor sale, el găsește acum, revenind la sine însuși." (s.n.)182. Așa cum vom arăta și în ultimul capitol, filozofia își păstrează vocația
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teoriei reproducerii"). 7 Ibid. subcap. "Funcția generală a semnului. Problema semnificației". 8 Apud Peter Kampits, op. cit., p. 144. 9 M. Florian, Recesivitatea..., I, p. 123. De altfel, prin aceasta autorul își contrazice propria-i afirmație despre caracterul "imanent", "pozitivist" al metafizicii lui Dilthey (vezi I, 3D). 10 W. Dilthey, Construcția..., p. 75. Autorul constată că "aprehensiunea obiectuală se efectuează în timp" atât în privința propriei persoane, cât și în privința comprehensiunii celorlalte, iar "din generalizarea a ceea ce survine astfel într-o totalitate se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
in Deutschland..., p. 77). 87 Ibid., p. 73. 88 Ibid., pp. 74-75. Vezi în acest sens și II, 2Bc. 89 Ibid., p. 75. 90 W. Dilthey, Construcția..., p. 82. 91 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 13. 92 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 507. 93 Id., Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 12. "A recunoaște locul proeminent al determinismului de tipul inteligibilității în științele istorice și sociale nu înseamnă totuși a nega existența unor regularități
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
125. 119 E. Spranger, Lebensformen, pp. 138-139. 120 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 52. 121 Ibid. 122 Al. Boboc, Filozofia contemporană. Orientări și stiluri de gândire semnificative, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 66. 123 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510. 124 W. Dilthey, Weltanschauungslehre apud M. Flonta, op. cit., p. 510. 125 Apud Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 88. De altfel, Peter Kampits descoperă și în cazul lui Husserl
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]