2,951 matches
-
publicului cititor, responsabilizarea opiniei publice cu privire la problemele țării, exprimarea atitudinii și a opțiunilor politice ale gazetarului ș.a., publicistica eminesciană se remarcă prin strategii discursive particulare, în concordanță cu obiectivele jurnalistului. 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor A vorbi despre metamorfoze ale relației jurnalist-cititor presupune a identifica o serie de modificări în raporturile dintre subiecții semiozei eminesciene. Din această perspectivă, fiecare dintre cele patru etape identificate de noi în activitatea publicistică eminesciană se distinge prin nuanțări specifice. Articolele din Curierul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat ființă infinitele forme ale materiei. Toți marii poeți, de la Mihai Eminescu la Lucian Blaga, de la Tudor Arghezi la Ion Barbu au cântat aspectele elementare ale materiei. Atracția spre elemente a lui Nicolae Labiș reprezintă o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
s-au Împletit neîncetat, În care epocile de evoluție lentă alternează cu epoci de evoluție rapidă, uneori explozivă. Karl R. Popper consideră progresul științei și tehnicii dintr-un punct de vedere evoluționist și biologic 44. Însă, Ilya Prigogine apreciază că metamorfoza științelor contemporane nu reprezintă o ruptură față de cuceririle anterioare, pe care le Înglobează mereu; el propunea să se treacă de la imaginea biologică la imaginea geologică a dezvoltării științei, deoarece descrierii progresului științei și tehnicii li se potrivește mai mult termenul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a științei În slujba calității vieții umane. 43 Albert Camus, Omul revoltat, București, Editura Sophia, 1994, p.208-209. 44 Karl R. Popper, Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000, p.388-395. 45 Ilya Prigogine, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985, p.403-404. Creativitate și progres tehnic 58 Evoluția și ruptura În știință se aseamănă cu evoluția și ruptura În biologie, geologie sau societate. Ea este cumulativă și necumulativă, În același timp. Specificul salturilor În știință
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
s-au Împletit neîncetat, În care epocile de evoluție lentă alternează cu epoci de evoluție rapidă, uneori explozivă. Karl R. Popper consideră progresul științei și tehnicii dintr-un punct de vedere evoluționist și biologic 44. Însă, Ilya Prigogine apreciază că metamorfoza științelor contemporane nu reprezintă o ruptură față de cuceririle anterioare, pe care le Înglobează mereu; el propunea să se treacă de la imaginea biologică la imaginea geologică a dezvoltării științei, deoarece descrierii progresului științei și tehnicii li se potrivește mai mult termenul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a științei În slujba calității vieții umane. 43 Albert Camus, Omul revoltat, București, Editura Sophia, 1994, p.208-209. 44 Karl R. Popper, Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000, p.388-395. 45 Ilya Prigogine, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985, p.403-404. Creativitate și progres tehnic 58 Evoluția și ruptura În știință se aseamănă cu evoluția și ruptura În biologie, geologie sau societate. Ea este cumulativă și necumulativă, În același timp. Specificul salturilor În știință
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1994. 110. Popescu-Neveanu, P. Dicționar de Psihologie, Editura Albatros, București, 1978. 111. Popper Karl R., Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000. 112. Porter, M.E., Competitive Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
1994. 110. Popescu-Neveanu, P. Dicționar de Psihologie, Editura Albatros, București, 1978. 111. Popper Karl R., Filosofie socială și filosofia științei, București, Editura Trei, 2000. 112. Porter, M.E., Competitive Advantage, New York, Free Press, 1990. 113. Prigogine Ilya, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acesta este primul raport semiotic. Teoretic, este posibil să pricepem totul la primul nivel semiotic, fără a mai înțelege nici cel mai mic lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o putem chiar reproduce pe de rost, fără a fi în stare să spunem un cuvânt despre ceea ce această metamorfoză are de 'spus', la rândul ei, despre care este 'sensul' ei. Toate textele au sens, chiar și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucru la cel de-al doilea raport semiotic. Altfel spus: Este posibil să putem repovesti foarte precis Metamorfoza lui Kafka, să o putem chiar reproduce pe de rost, fără a fi în stare să spunem un cuvânt despre ceea ce această metamorfoză are de 'spus', la rândul ei, despre care este 'sensul' ei. Toate textele au sens, chiar și textele folosite în viața de zi cu zi. Căci un tip de sens este și acest a-se-referi-pur-și-simplu-la-o-realitate-empirică, acest a-nu-avea-niciun-alt-sens-fictiv. Și aceste semne textuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reacția fizică a protagoniștilor (cel mai adesea le „ticăie” inima; eroul „cade la grea boală” etc.); - un personaj Ț sfătuitor al binelui (Faurul Ț Pământului; Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, etc.);personajul principal trimiteo solie care să anunțe venirea sa; - transformarea, metamorfoza (în plante, animal, stâncă etc.); - uneori eroul moare și apoi (îl) învie (cineva); sau: adormirea, amorțirea și apoi trezirea; - eroul este atât de modest, încât ceidin jur îl cred adeseori sărman cu duhul;aspectul material este extrapolat: a. unii sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția II-a (2014
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se poate. În fine vin schimbările de posesie, actele de transmisiune, în adevăr cele mai improductive din toate și cu toate aceste cele mai bănoase. Reprezentanții acestora sînt samsarii de tot soiul, neuitînd, se-nțelege, pe avocați". În toate aceste metamorfoze prima rămîne esențială, aici are loc adevărata producție. În situația unei țări dezvoltate care asigură o producție agricolă și industrială cuprinzătoare, îndestulătoare și de mare diversitate, ar avea și o pondere majoritară de producători direcți, cale de a elimina scumpirile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
serai poetic - cum metaforic le definește eseistul. La Bolintineanu, în poemele sale descoperim un întreg inventar al pietrelor prețioase. Iubitor al sudului și al mărilor ce scaldă Florile Bosforului este și primul nostru poet al mării, căreia îi cîntă inspirat metamorfozele, loc în care sînt cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar critica sa este realistă, Înțelegătoare, nu este nici nostalgică nici acuzatoare, nu deplânge trecutul ci Îl cunoașteintim, atent, sensibil, interpretativ. Nu crede În supremația vreunei perioade sau generații istorice, nici măcar În cea prezentă, ci este fascinat de modul de metamorfoză continuă alucrurilor. „Eu i-am răspuns că veșnicia, sau ceea ce ne Închipuim noi În concepția acestui cuvânt, nu se vede numai În formele cioplite din materiale inalterabile. Din piatră, porfir și marmură sunt puține lucruri la noi până În prezent. Dar
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
ideal 56 ("lacul"), în sfârșit, depozitar al cunoașterii, înțelepciunii ("Casă [Usher]")57, generând asociații cu corpul și spiritul uman, idee exemplificata, în povestirea poescă, de poemul "Palatul bântuit", ele leagă vizibilul (actualul), cu invizibilul (virtualul), printr-o serie de transformări / metamorfoze succesive, modifica ("alunga") continuu, natural ("infuz") sau consolidează infinit ("arm[ează] nemărginit") datele unui proces de creație original ("nerepetate Fizici"). Toate sunt, deci, signa ("silabe", "alfabet 58") ale unei realități mai înalte, spirituale, oglinzi, prin care se dezvăluie, criptic, mecanismele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
geometric abstract, ci o lume concretă și diversă. Urmând, într-o anumită măsură, pe Edgar Poe , autorul "Jocului secund" înțelege opera literară, nu ca închidere în sine, ci că deschidere, un lieu de passage, în care realități noi, în continuă metamorfoza, se instalează și își află determinările precise. Aceasta nu este, ca și procesul pe care il întruchipează, un produs final, ci, mai curând, o realitate vie, furnizând doar o perspectivă schematica, care se cere completată, concretizata, în actul lecturii. Imobilitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și de piatră" și "declinatul anotimp" ar putea fi, de asemenea, metaforele unei realități primare și ale unui timpul originar, ale acelei "perfected, ultimate, immortal life" [vieți desăvârșite, supreme, imortale], în care, conform viziunii din "Revelația mesmerică"109, Omul, traversând metamorfoza "corpului rudimentar", urmează să regăsească unitatea pierdută a lucrurilor. În simbolismul tradițional, de care Barbu nu este străin, fructul care se desface - o replică a figurii pascaliene a universului format din sfere concentrice, imagine pe care și Poe o folosește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a lumii - "prin glasul meu am dat viața acestei stele neobișnuite" - "I spoke it [this wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut prin metamorfoza morții și bucurându-se de viață eternă, devine autocunoscător, nu este revelație instantanee - "[n]ot even here [Aidenn] is knowledge thing of intuition" [nici chiar aici [în Aidenn] cunoașterea nu este intuiție]2 -, ci acumulare progresivă, cu alte cuvinte, înscriere
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
asupra datelor memoriei ("a gândurilor iubite"), și percepția pură, dezinteresata ("canonica deplasare în spirit") și directă, i.e., intuiția ("locuire", engl. "indwelling" )6, descrisă de poetul american, de la care autorul "Jocului secund" pare să fi preluat termenul, astfel: La moartea, sau metamorfoza lor, când aceste creaturi, bucurându-se de viață ultima - imortalitate - si cunoscând toate secretele, cu excepția unuia singur, acționează asupra tuturor lucrurilor și călătoresc pretutindeni, prin simpla lor voința: - locuire [s.n.], nu a stelelor, care, pentru noi, par să fie singurele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de a arăta semenilor săi cum să depășească condiția lor temporală, existența lor pământeasca, ce a devenit, datorită ambiției lor de a domina natură, doar o "vale a plângerii", dar și calea spre integrarea cu Creația divină, posibilă doar prin metamorfoza morții. Barbu pare să spună că Edgar Poe a intuit esență poeziei - poezia există atât timp cât răspunde doar unui scop estetic - , doar că operația de "purificare" nu este dusă, cel puțin în "Corbul", până la consecințele ei ultime, sau este direcționată greșit
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a alcătuit una dintre cele mai bogate și mai întinse opera ale clasicismului augustan: tragedii, elegii, scrisori de dragoste ale unor personaje legendare, Ars amandi, rețete cosmetice. Încântă și astăzi prin frumusețea versurilor în care a transpus legendele Greciei antice: Metamorfoze - 250 de legende. Trăind aproape de Capitoliu, în anturajul curții imperial, Ovidius era privilegiat până când viața sa ia un curs neașteptat. Brusc, în anul 8, la peste 50 de ani, Ovidius este supus unei forme blânde de exil, “relegatio”-relegarea, ce
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
Sorin Alexandrescu constata că studiile universitare ale tinerilor cu origini sociale modeste constituie un sistem de echivalență și de transformare reciprocă a științei (savoir) în putere (pouvoir). Iar capitalul educațional dobândit în străinătate devine sursă de putere în țară. Condiția metamorfozei constă însă în omologarea științei prin diplomă 28. Meritocrația nu va constitui însă unicul mecanism de promovare socială. În istoria socială a elitelor intelectuale române ale secolelor XIX-XX - mai ales a categoriei universitarilor - istoricul Lucian Nastasă aduce în discuție complementaritatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unei case de economii 105. Capitolul III INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE. REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat național unitar în realitate. Împlinirea dezideratului a adus cu sine însă multiple transformări politice, sociale și economice la care noua structură statală trebuia să se adapteze. Bogăția acumulată în urma unirii era deci "un dar ambiguu și problematic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]