257,135 matches
-
psihanalitică - transfer afectiv. Chiar în sine luat, cu specificul la vedere în titlul-îndemn și detaliat de subtitlul explicativ al ediției românești (perfect găsit), demersul dovedește o inconsecvență copilărească. Mi se pare foarte ciudat și contradictoriu să argumentezi despre necesitatea și mijloacele unei relansări afective a individului recomandând ca soluție tocmai "controlul sentimentelor" și "modelarea gândurilor"! Căci aici e toată problema: obstacolele care apar în calea unei individuații capabile să genereze sentimentul reușitei provin din restricționări arbitrar exercitate din exterior. De ce și
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
ale dictatorului. Pe care inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu să devin secretar general [...] Un sentiment ciudat mă stăpînea de fiecare dată cînd observam cum încerca Ceaușescu prin toate mijloacele să accentueze independența părerilor sale. Toate acestea erau artificiale; orice persoană, chiar și cu o precară cultură politică, observa limpede limitele personalității lui și labilitatea sa psihică". Așa cum bănuiam cu toții, Gorbaciov știa ce se petrece în România și ce speranțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
socialism, pentru soarta partidelor comuniste, iar urmările pot atârna deosebit de greu în balanță." A continuat: "Uniunea Sovietică ar trebui..." Priveam neabătut în ochii interlocutorului meu. Ceaușescu a simțit asta, s-a oprit o clipă, apoi a continuat: "...desigur nu cu mijloace militare, ci prin elaborarea unei noi orientări, să-și valorifice influența. Ar trebui să ne gîndim serios cum trebuie procedat în unele țări socialiste"." Interesant e că, în acel moment, nici Gorbaciov nu era conștient că sistemul e condamnat. Diverse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
premiul I, au deschis acum împreună, în paralel cu ampla expoziție care finalizează ediția actuală, o expoziție determinată direct de calitatea lor de cîștigători. Organizatorii au gîndit această acțiune, dacă îi putem spune așa, de consacrare, și ca pe un mijloc de continuitate materială între ediții, și ca pe un eveniment artistic și spectacular care implică un alt nivel al așteptărilor și al exigențelor decît expoziția curentă, dar și ca pe o formă de investigație și de cunoaștere a unor demersuri
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
sa Frica de diferență, un surogat de "înfrățire" care exclude asumarea calmă, nepatetică a problemelor existente, el este și o modalitate nedeclarată de a omorî un timp ce amenință să-și developeze precaritatea intelectuală (o teamă adesea exagerată) și un mijloc de descurajare a tentativelor celor "de dincolo" de a tulbura stabilitatea ierarhiilor constituite pe malul stîng, bastioane care, orice s-ar spune, nu se pot dispensa și de o suveranitate administrativă formal dezavuată". În nu mai mică măsură, comportarea festivistă
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
stabilitatea ierarhiilor constituite pe malul stîng, bastioane care, orice s-ar spune, nu se pot dispensa și de o suveranitate administrativă formal dezavuată". În nu mai mică măsură, comportarea festivistă a fost pentru unii trăgători de sfori din România un mijloc la fel de reprobabil de-a substitui acțiunea prin demagogie, de-a transforma o dramă națională în capital politic bine sunător în vremuri de mizerie multiplă. Din păcate, chiar guvernele României au alocat miliarde de lei unor așa-zise Congrese ale spiritualității
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
degradat la condiția unei soluții oarecare. Adică Unirea Basarabiei cu România nu mai este privită azi ca un scop în sine, legitimat de istorie (și faptul acesta nu ar constitui un păcat), ci, în cel mai bun caz, drept un mijloc oarecare de atingere a unui standard de viață și de securitate personală. Am spus un mijloc pentru că, teoretic, există și altele, care însă nu mai desemnează proiectul integrării românești, ci modelul autarhic sau rusofil - în esență același lucru. Spre exemplu
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ca un scop în sine, legitimat de istorie (și faptul acesta nu ar constitui un păcat), ci, în cel mai bun caz, drept un mijloc oarecare de atingere a unui standard de viață și de securitate personală. Am spus un mijloc pentru că, teoretic, există și altele, care însă nu mai desemnează proiectul integrării românești, ci modelul autarhic sau rusofil - în esență același lucru. Spre exemplu, românii din Tighina - detaliu semnificativ în contextul celor discutate - doresc să revină sub jurisdicția Republicii Moldova nu
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
construcțiile mai puțin așteptate azi găsim, de pildă: "Bea la cataramă" (T. Pamfile) sau "Combăteam la cataramă" (Al. Vlahuță). Recombinarea unor expresii de acest tip, prin plasarea intensificatorilor pe lîngă alți determinați decît cei consacrați de uz, poate deveni un mijloc umoristic, de punere în criză a limbajului și mai ales a ideii de sinonimie. Deși echivalente ca sens, expresiile recombinate produc aparența de nonsensuri; o poezie a Ninei Cassian (Expresii improprii, în vol. Jocuri de vacanță) mizează tocmai pe asemenea
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
Rodica Zafiu În registrul familiar și popular al limbii române, vorbitorul dispune de mai multe mijloace pentru a-și indica rezerva sau distanțarea față de un mesaj reprodus în stil direct sau indirect, față de o informație care i-a parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu tocmai transparent în română, copiind
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Zafiu În registrul familiar și popular al limbii române, vorbitorul dispune de mai multe mijloace pentru a-și indica rezerva sau distanțarea față de un mesaj reprodus în stil direct sau indirect, față de o informație care i-a parvenit de la cineva. Mijloacele lingvistice respective fac parte din categoria "evidențialelor" (termen nu tocmai transparent în română, copiind de fapt engl. evidentials); acestea indică în general tipul de sursă al unei informații: percepție directă, inferență, comunicare din afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
central F.S.N. din nou jefuit" (Adevărul, 195, 1992, 1); "toate concurentele au răspuns: donații și construcții de case pentru săraci, orfani și handicapați. Măi să fie!" (VIP, 33, 1996, 5); "Măi să fie!" (Academia Cațavencu = AC, 23, 2000, 3). Celelalte mijloace sînt mai flexibile (se pot intercala în diferite puncte din frază, precizînd locul sensibil al dezacordului) și mai insinuante, presupunînd o intonație ceva mai puțin indignată. Altminteri, toate aceste forme și construcții lingvistice mimează ipocrit dubiul, în vreme ce dezacordul de esență
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
exprima rezerva; o observă, de altfel, Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 464). în orice caz, tocmai în măsura în care e o marcă ceva mai discretă a atitudinii subiective, cum că mi se pare preferabil altor mijloace curente...
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
elogioase. Astfel, în numărul din 24 august, "Neue Kronen Zeitung", ziar cu un tiraj de 2.000.000 de exemplare, titra: "Ceea ce alții reușesc numai cu echipament de tone și milioane, o mică trupă a putut cu cele mai simple mijloace: să creeze o atmosferă zguduitoare, fără să se căznească să răzbată prin patos și kitsch pînă la genunchi." Și, în continuare: "Oana Pellea este o Ioana emoționantă, care cîntă cu virtuozitate pe claviatura stărilor sufletești. Spectatorii au în fața ochilor mai
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
e de așa natură încît rareori putem realiza un balans fericit între cele două tendințe opuse ale firii noastre, spre exterior și spre interior". Autoanalitic, e ros de propria-i "modestie", pe care se străduiește a o autentifica drept un mijloc de defensivă, dar și ca o răsfrîngere a naturii sale reale: "Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine, modestia e o stare complexă, o "filosofie" despre modul de
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de organicitate și de orientare ale publicației. Fals. O revistă trebuie să aibă mai ales temeinicie și continuitate și nicidecum o strălucire conjuncturală. D.R. vrea, în primul rînd, să fie privit de ideologi, astfel că el face din Tribuna un mijloc avantajos pentru ascensiunea către putere, atît de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit eroarea de a-i subestima puterile". Sau despre
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
încercînd să enumăr doar cîteva, teamă îmi e ca pentru nr. 34 n-o să mai rămînă loc): și paginile despre Raymond Aron, cel mai important gînditor liberal francez, a cărui operă a început să fie tradusă la noi abia de la mijlocul anilor '90, și mărturia Ninei Cassian despre Ultima vară a lui Babu Ursu, în care se insistă pe ideea că revolta prietenului era provocată de transformarea idealului în care crezuse în contrariul lui: "Trăia într-un regim odios, care-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
azi par să fi uitat. Să precizăm, în treacăt, că intervievatorii "de serviciu" ar putea lua lecții de la doamna Tita Chiper de la Dilema. * în Cuvîntul din august evenimentul central este aniversarea unui "maître de dignité", domnul Virgil Ierunca. Paginile din mijloc ale revistei adună sub titlul Virgil Ierunca, cel mai tînăr optzecist. Lecția de onestitate și demnitate evocări și comentarii de carte semnate de Mihai Șora, Alexandru Paleologu, Vladimir Tismăneanu și Victor Neumann. Din amintirile lui Alexandru Paleologu despre cel sărbătorit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
momentele concepției asaltul unei discursivități exterioare care îi erodează puterea și îi anemiază rezistența. Dintr-un fenomen viu, născut din propria sa motivație și din acele energii care ordonează amorful și mîntuie neantul, arta ajunge doar un vehicul, un simplu mijloc de transport pentru un produs a cărui măreție trebuie dedusă exclusiv din declarații. în mod absolut, Camilian Demetrescu știe acest lucru, manifestă o vizibilă mefiență față de capacitatea limbajului plastic de a transmite el singur întregul set ideologic, filosofic, estetic și
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
ci patru. Cred că și în Trecento, frescele și veșnicia încă mai aveau patru dimensiuni sau chiar mai multe. Perspectiva era în cotidian și contingent. Frescele erau un simulacru - și o urmă - de eternitate. Evul Mediu nu e doar la mijloc între antici și moderni, între păgînism și agnosticism generic, ci și între lumea de aici și transcendent. La Assisi îmi era așa de bine că nu mai contau vizitatorii. Deci nici eu. Dacă pictorii barocului ce va urma - pentru a
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
Virgil Ierunca e o autoritate neoficială, spontană. Devenită ea însăși instituție, precum E. Lovinescu. E o voce menită a relativiza instituționalizarea, cariera, reușita împănată cu titluri și cîștiguri materiale, spre a restaura conștiința în sine, harul rămas la propriile-i mijloace. O voce care sfidează aclamațiile istoriei, alimentîndu-se din "tăcerile" ei, cu riscurile de rigoare, într-un orizont nelimitat de nici o prejudecată, tulburat doar de jocurile luminii sale imanente: "Cei mai mulți dintre noi trăim din tăcerile istoriei. Aici propunem, ne propunem, o
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
pe drept, dar noi mergeam pe alte două căi. Depindea în general de însistențele rahatului cu ochi care vroia să vadă cum arde sonda de la Moroieni. O istorie pentru care a curs multă cerneală în presa de pe vremuri deoarece neavând mijloacele tehnice de astăzi sonda a ars câțiva ani, probabil până s-a epuizat zăcământul. Nu pot afirma, nepricepându-mă de loc. Dacă cedau rugăminților mele, atunci pe la trei noaptea mă luau (pe mine mai mult adormit, sau în orice caz
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
domeniului de specialitate, ci și multă experiență didactică. Selecția ține seamă de punctele nevralgice și de aspectele delicate ale "obiectului", dar și de dificultățile curent constatate în practica didactică: testele propuse au fost construite pentru a servi nu numai ca mijloc de (auto)verificare și evaluare a cunoștințelor candidaților și ca exercițiu de acomodare cu probabile condiții de concurs, ci și ca modalitate de clarificare, organizare și îmbogățire a cunoștințelor de limbă acumulate anterior. Aprofundarea și rafinarea cunoștințelor de limba română
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
Religion 1), citesc, cu întîrziere în "The Journal of Religion" (University of Chicago Press, nr. 1/1998) o recenzie semnată de G.L. Ebersole care îmi atrage atenția prin vehemența cu care îl atacă atît pe Eliade - "această figură dominantă de la mijlocul secolului" (!) -, cît și pe autorul volumului amintit, pentru faptul că... "își propune să îl ia pe Eliade în serios" (!), astăzi cînd atacurile împotriva lui ar fi "devenit un fel de sport la modă în cercurile academice". De fapt, chiar aceasta
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
Rodica Zafiu Unul dintre cei mai reprezentativi termeni ai vorbirii familiar-argotice actuale (mai ales a acelui registru sociolingvistic care e numit "vorbirea tinerilor", chiar dacă nu are limite de vîrstă rigide) e marfă. Se știe că mijlocul predilect de îmbogățire al argourilor românești este modificarea semantică a elementelor deja existente în limba comună; în cazul de față, schimbarea de sens se asociază cu o modificare de comportament gramatical. Substantivul marfă e folosit acum cu valoare adjectivală (ca
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]