2,913 matches
-
crezut de contemporanii săi. În perioada 1885 - 1918 a fost colonie germană, fiind cel mai înalt munte din Germania. În anii 1861, 1862 eșuează încercările lui Karl Klaus von der Decken de a urca muntele, la fel eșuează și unii misionari. Primului care-i reușește urcarea pe munte a fost geograful și cercetătorul din Leipzig Hans Meyer împreună cu austriacul Ludwig Purtscheller, la data de 6 octombrie 1889. Cele mai cunoscute cai de acces către vârf sunt traseele Marangu (5 zile) si
Kilimanjaro () [Corola-website/Science/304042_a_305371]
-
trăit aici. Aceste povești au fost tratate de contemporanicu o suspiciune la fel de mare ca cea rezervată relatărilor despre triburile de pigmei de pe malurile lacului uriaș. La începutul secolul XIX, numeroși geografi de renume au refuzat să dea crezare celor doi misionari germani, care povesteau cu încântare despre muntele acoperit de zăpadă din mijlocul savanei arse de soare (aceștia se refereau fără îndoială la Kilimanjaro). descoperirile lui Speke au fost întâmpinate cu o reacție la fel de plină de dispreț. De abia după moartea
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
canale naturale au fost exploatate pentru construirea unora artificiale, navigabile - Canalul Navigabil Illinois,Canalul Erie (între lacul Erie și fluviul Hudson), Canalul Champlain și Canalul Trent-Severn (între lacurile Ontario și Huron). Primii europeni care au călătorit până la lacuri au fost misionarii și exploratorii francezi, între anii 1500 și 1600: Jacques Cartier, Étienne Brûlé,Samuel de Champlain, René-Robert Cavelier, Sieur de la Salle și Jean Nicolet. În Marile Lacuri se află peste 35.000 de insule respectiv grupe de insule. În partea canadiană
Marile Lacuri (America de Nord) () [Corola-website/Science/304057_a_305386]
-
declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii. Este una dintre cele mai înalte cascade din lume (cea mai înalta fiind cascada Angel din Venezuela). Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în cinstea reginei Victoria a Angliei. După convingerea sa fluviul Zambezi era „calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud. Băștinașii Kolo numesc cascada "Mosi-oa-Tunya" = „Fumul tunător” - de la ceața provenită din pulverizarea apei care
Cascada Victoria () [Corola-website/Science/304087_a_305416]
-
Bartholdy, Bruno Walter, Kurt Masur ș.a. Prima impresie pe ți-o lasă contactul cu capitala Saxoniei, Dresda este a unui oraș al rafinamentului autentic cultural, supranumită Florență de pe Elba. Mica localitate atestată în secolul al XI-lea, devine un centru misionar pentru convertirea slavilor păgâni și treptat se afirmă ca un centru meșteșugăresc și comercial în zona Elbei, sub protecția electorului Saxoniei August cel Puternic (1670-1733) care-l transformă într-o splendidă reședință barocă. Distrus în cea mai mare parte cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
unei treziri intense a pastorației vocaționale, reconstruind Centrul Diecezan Vocațional (Scrisoarea Pastorală „Tezaurul ascuns și piatra prețioasă”, 2004). Tot legat de acest sector al viitorilor preoți a dat viață Seminarului Interdiecezan; a promovat deschiderea misionară intensificând raporturile personale cu diferiți misionari genovezi și vizitând misiunile diecezane (ex. în Barrio Guaricano la Santo Domingo, 2004). La cererea Episcopului de Santa Clara din Cuba, a deschis în 2005 o nouă misiune diecezană în colaborare cu Dieceza de Chiavari. Nenumăratele ocazii care l-au
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
fost una dintre cele mai vechi țări creștine. Creștinismul în Albania a parcurs cele două etape: apostolică (siriofilia) și grecofilă. În prima perioadă, creștinismul se predă în limba aramaică, fiind legată atât de activitatea apostolilor și ucenicilor, cât și a misionarilor din Siria si Armenia , din secolul I - II d.Hr. Perioada a doua (grecofilia) a fost foarte scurtă, după ce Biserica Albană a intrat pe calea dezvoltării naționale. Acest eveniment important este legat și de „Epoca de înflorire” a literaturii albane
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
Evanghelie în care, după Botezul în Iordan, asupra lui Christos a coborât Duhul Sfânt în chip de porumbel (cf. Mt 3, 16) și l-au ales, în unanimitate, pe Fabian pe tronul lui Petru. A consacrat, mai mulți episcopi trimiși misionari în Galia, printre care și Sfântul Dionisie al Parisului (fr. St. Denys). În vremea lui, Biserica Romei a început să țină evidențe foarte exacte despre martiri. ar fi instituit subdiaconii, care, împreună cu niște notari, să strângă mărturii și documente de la
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
munteni, în Banatul de Severin și întreaga regiune situată la Sud de Dunăre, religia și activitatea misionară era dirijată în majoritate de la Roma (prin arhiepiscopii de Kalocsa), iar politica de la Esztergom (unde arhiepiscopia nu era întotdeauna de acord cu Roma). Misionarii franciscani au fost prezenți în regiune deja dinaintea fondării Cetății Severinului, biserica lor aflându-se în incinta ruinelor castrului roman al Drobetei. După scurt timp li s-au alăturat călugării dominicani, a căror biserică a fost ridicată în interiorul zidurilor Cetății
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
individual, selectarea unor meme specifice și distribuirea sau propagarea acestor meme cu intenția de a modifica comportamentul altora. Memele pot fi create în mod intenționat, dar și neintenționat. Printre creatorii de meme se numără: ingineri, artiști, politicieni, oameni de știință, misionari religioși etc. Spre exmplu, Dawkins crede că o mare parte din teologie, cât și alte aspecte teoretice ale religiei, pot fi văzute că o mânuire cu o foarte mare atenție a unor grupuri de meme puternice, cu trăsături ieșite din
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
dezvoltând treptat înțelegerea doctrinei biblice și a vieții creștine. După 1860 au adoptat stilul de viață sănătos și organizarea ca Biserică sub numele de Adventiști de Ziua a Șaptea. După 1888 au căpătat un accent evanghelic și un puternic avânt misionar în America și în afara Americii. Între 1890-1930 au reușit să se dezbare treptat de influențele antitrinitariene. Nici confesiunea sabatistă nu a fost ocolită de spectrul unor schisme, erezii și divizări pe motive diverse, unele din ele fiind deosebit de scandaloase pe
William Miller () [Corola-website/Science/304437_a_305766]
-
Cook întreprinde două vizite, în 1773 și 1774, care denumește arhipelagul Insulele Prietenoase - denumire care a rămas în timp, întocmind și primele hărți corecte și precise. De asemenea, căpitanul Cook a revendicat arhipelagul pentru Imperiul Britanic. La începutul secolului XIX, misionari neoprotestanți (metodiști, mormoni) au sosit în Tonga și în scurt timp au evanghelizat populația. Un mare succes l-au avut misionarii Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, ei lăsându-și o mare amprentă asupra istoriei regatului
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
primele hărți corecte și precise. De asemenea, căpitanul Cook a revendicat arhipelagul pentru Imperiul Britanic. La începutul secolului XIX, misionari neoprotestanți (metodiști, mormoni) au sosit în Tonga și în scurt timp au evanghelizat populația. Un mare succes l-au avut misionarii Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, ei lăsându-și o mare amprentă asupra istoriei regatului Tonga. Misiunea din Nuku’alofa a acestei biserici a fost cea mai prolifică dintre toate care le-a avut de-a
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
regatul franc, ce asigura sprijin Romei. Pepin a continuat să consolideze granițele Franciei prin unirea întregii Galii sub puterea să, iar în 753, i-a învins pe saxoni ce erau supuși doar nominal puterii france, obligându-i să accepte pătrunderea misionarilor creștini pe meleagurile lor și să plătească anual un tribut de 300 de cai. Și-a îndreptat apoi atenția spre sud, spre fosta Septimania și spre Aquitania, aflată sub controlul musulmanilor. Pepin s-a impus cu ușurință datorită urmașilor vizigotilor
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
organizarea clericală, decreta posturi și rugăciuni, își numea favoriții în posturi cheie. Recunoștea autoritatea abaților sau episcopilor pe domeniile bisericești. În rândul missi-lor, unul era episcop, celălalt comite. S-a implicat în creștinarea neamurilor germanice rămase păgâne că saxonii, trimițând misionari să predice de la răsărit de Elba, și în Iutlanda. Palatul a devenit un centru cultural. Regele era interesat de promovarea cunoașterii, curtea fiind școală, biblioteca, loc de adunare a cărturarilor și centru de revigorare religioasă. Liderul mișcării culturale a fost
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
No Kun precum și exercițiile de kiko (lucru cu energia internă ki). Prin maestrul Kyan il cunoaște pe Choki Motobu și studiază pentru o perioadă în paralel cu acesta lupta liberă. S-ar părea că la Motobu l-a întâlnit pe misionarul creștin de origine chineză Tang Gee Hsiang care îl învață principii și tehnici de Hsing Yi (stil intern de Kung Fu, foarte agresiv). Din Hsing Yi este cert că provine Yory Ashi (deplasarea cu pasul adăugat) precum și extraordinara ofensivitate a
Isshin-ryu () [Corola-website/Science/298011_a_299340]
-
copil nelegitim de la un fost iubit. Alexandra și-a împărțit dormitorul cu sora ei Dagmar (viitoarea împărăteasă Maria a Rusiei) și își făcea singură hainele . La Bernstorff Alexandra s-a transformat într-o tânără femeie care a învățat engleza de la misionarul englez la Copenhaga și a fost creștinată în palatul Christiansbourg. Alexandra a fost devotată și a urmat credințele înaltei biserici de-a lungul întregii sale vieții. Împreună cu sora ei Dagmar a luat lecții de înot de la pionierul suedez de innot
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
( [rəˈmon ˈʎuʎ], Ciutat Mallorca 1232 - 1316), cunoscut și sub variantele Raymond Lully, Raymond Lull, în latină Raimundus sau Raymundus Lullus, iar în spaniolă Raimundo Lulio, a fost filozof, poet, teologmistic si misionar catalan din secolului al XIII-lea. Este considerat primul autor care a folosit o limbă neoromanică în Europa; prin opera vastă (256 de lucrări filozofice, teologice și mistice etc.) a pus bazele limbii catalane literare. Eticheta de alchimist i-a
Ramon Llull () [Corola-website/Science/312607_a_313936]
-
Facultatea dispune de 7 săli de cursuri, 3 sșli de conferințe, 1 capelă, 1 afiteatru, si o bază de agrement. În anul 2005 la această facultate a fost afiliat Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Român "România". Maximilian Kolbe, profesor, scriitor, misionar și mare teolog al Bisericii Catolice Leone Veuthey, fericit și mare tolog al Bisericii Catolice Petru Tocănel profesor și rector jurist al Biserici Catolice
Facultatea Pontificală Sfântul Bonaventura () [Corola-website/Science/312623_a_313952]
-
rebotezat de exploratorii europeni din secolul al XVII-lea, după populația Congo. În 1971, fostul Congo Belgian și-a luat numele Zair, urmat fiind și de fluviu. Din 1997 însă, atât țară, cât și fluviul au revenit la numele Congo. Misionarul și exploratorul scoțian din secolul al XIX-lea, David Livingstone, credea că din Congo ia naștere Nilul sau Nigerul. Dar relatările înspăimântătoare despre canibalii care ar fi trăit în adâncimile junglei l-au împiedicat până și pe bravul Livingstone să
Congo (fluviu) () [Corola-website/Science/312782_a_314111]
-
mai ales în fața câtorva acte de rezistență localizate. Supraviețuitorii s-au retras în orașul Van și au organizat apărarea acestuia, ceea ce va fi prezentat de către guvern ca o revoluție, versiune contrazisă de toate rapoartele martorilor italieni, germani sau americani (consuli, misionari, profesori etc.) care au explicat că armenii au organizat o apărare a orașului pentru a evita să fie supuși unui masacru. Distrugerea populației armenești a fost implementată în două faze succesive: din aprilie 1915 până la jumătatea toamnei lui 1915 în
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
au fugit, armenii din , salvați de înaintarea armatei ruse, în total două sute nouăzeci de mii de supraviețuitori. Guvernul otoman s-a angajat într-o campanie de eliminare sistematică a tuturor dovezilor genocidului. Fotografii ale convoaielor de deportați au fost interzise, misionarii au fost împiedicați să le aducă supraviețuitorilor hrană, apă, îmbrăcăminte, cenzura oficială a interzis mass-media să menționeze masacrele. S-a stabilit un sistem dual de ordine: ordinele efective erau trimise criptat la autoritățile provinciale, în timp ce ordinele false, trimise în clar
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
intenție de genocid. Orice angajat care contesta executarea genocidului era mutat, demis din funcție sau chiar împușcat. Printre acești funcționari refractari, Hasan Majar Bei, guvernatorul Ankarei până în august 1915, avea să conducă , care avea să ducă la Numeroși martori, diplomați, misionari occidentali au fost prezenți la locul masacrelor. Aceștia au scris foarte multe note adresate guvernelor occidentale, în care descriau în detaliu procesul de genocid în curs de desfășurare. Aceste note sunt păstrate în arhivele din țările de destinație, în special
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
evreii din oraș începuseră să ridice case și să locuiască și în afara zidurilor cartierului evreiesc. În 1839 un evreu numit Hâim Weismann a deschis un hotel. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea evreii erau în Tiberias majoritari. Crescuse și activitatea misionarilor creștini. În 1885 medicul scoțian David Watt Torrance a înființat un spital, în clădirea în care funcționează în prezent Hotelul Scoțian.În oraș s-au ridicat noi biserici, s-a reînnoit Biserică Sf. Petru care în timpul mamelucilor fusese transformată în
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
germane, în contrazicere violentă cu misiunea sa apostolică, ceea ce face imposibilă reintegrarea sa în demnitatea ce o ocupa până acum”" . Pentru o perioadă a fost deportat în Bulgaria. După primul război mondial, în perioada 1923-1926, PC Galaction a slujit ca misionar cultural la C.F.R., desfășurând o lucrare apreciabilă printre muncitorii și funcționarii Căilor Ferate. Beneficiind de fonduri financiare puse la îndemână de C.F.R., a tipărit 64 de lucrări, cărți, cuvântări, tratate, traduceri și opere originale . Ca urmare a Congresului panortodox” de la
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]