4,567 matches
-
Rusia Kieveană!). Etnonimul vlah-voloh, blacus, olah, iflac etc. a desemnat pe vorbitorii de limbă latină. La început, toți românii erau desemnați cu un singur nume, vlah, deși ei s-au numit cu numele pe care-l știau: romanus-rumân-român. Denumirile de moldovean, muntean, ardelean, dobrogean etc, sunt nume regionale, după regiunile istorice locuite, și numai interesele politice de cucerire și stăpânire au putut scoate la iveală un popor moldovean și o limbă moldovenească. Chiar țarina Ecaterina a II-a, în intenția de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o punte de legătură între est și vest) și ar trebui să fie fericit ca în sânul lui Avraam? Unui om de statura politică a domniei sale, în fața căruia pălește înaintașul Ștefan cel Mare, care neam de neam se trage din moldoveni, ar trebui să nu-i lipsească nimic sau, cel puțin, un așa om ar trebui să tacă din gură. Probabil domnul Voronin este preocupat de locul pe care-l va ocupa în manualul de istorie moldovenească contrafăcută. Ca să-l liniștim
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
română, se cer însemne adecvate, specifice și nu imitate după cele românești, trebuie steag, imn și stemă. Nu-i greu să înlocuiești steagul tricolor cu altul, monocolor, roșu, pe care să aplici, așa cum au râs totdeauna rușii și nerușii de moldoveni, capul de bou ca stemă. Cât despre imn, acesta există din traducere rusească în „moldovenească” : „nesfârșită-i țara mea iubită”. Cum s-ar putea răspunde de către România la toată această voroniadă ? Mai întâi, și într-un fel e bine, România
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
absurd, România i-ar oferi un împrumut de 5 miliarde euro cu dobândă zero și scadență la paștele cailor, toții voroninii s-ar prinde în hora mare, ar da cu căciula-n câini și n-ar mai spune nici unul că moldovenii nu-s români. Evident, la fel ca ai noștri, s-ar bate pe bani, cine să jumulească cât mai mult. Mi se pare că am mai spus că Voronin e ca mielul care suge la două oi și atunci când nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dea lui Voronin pe mână Basarabia, ca s-o poată jumuli după rețete europene. Dacă președintele nostru nu vrea să se bage singur în seamă, înseamnă că acum, la alegerile parlamentare din săptămâna trecută, nu l-a mai proptit pe moldoveanul nostru rusificat, l-a lăsat în plata partidelor democratice din republicuță. Dar nici nu avea nevoie Voronin de ajutor, el joacă pe cartea Rusiei, dintr-un motiv prozaic: i s-au achitat facturile, nota de plată, și i s-au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
n-a semnat Tratatul de frontieră cu Republica Moldova, la care adaugă prezența armatei a 14-a în Transnistria, este o invitație străvezie (o dorință care sună a ordin!) la recunoașterea de iure a statalității Republicii Moldova, pentru ca Voronin, coloniștii rusofoni și moldovenii mancurtizați să doarmă liniștiți, să-și păstreze funcțiile și averile. Aceștia nu au a se teme de măsurile luate de noua putere (cercetarea crimelor din timpul „revoluției” din 7-8 aprilie 2009, condamnarea regimului comunist bolșevic, impus de Uniunea Sovietică), fiindcă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
condamnare, necesară și reparatorie, să nu „prindă”, deoarece cei care au avut de suferit în urma deportărilor, lagărelor, închisorilor, foametei, nu mai sunt, nici ei, nici copiii lor, iar nepoții slugăresc prin Europa. Dacă „tătucul” Stalin este tot atât de prezent în conștiința „moldovenilor”, la fel ca în a rușilor, condamnarea nu-și va atinge scopul, iar Voronin cu partidul său vor fi poate șifonați, dar nu atât de mult încât să piardă adeziunea maselor aflate sub influența lor. Pe de altă parte, comunismul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dar actuală: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, ca să-și întipărească în minte că „atunci când ești slab, va face cu tine străinul ce va voi”. De când cu vizita lui Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova, la București, singurul moldovean din politica transpruteană care își afirmă românismul sus și tare, din răsărit, de la Moscova, de la Medvedev, Putin și Lavrov, bate spre noi un vânt aspru, de stepă, care nu ne sfichiuește fața, ne dă cu ghiontul în coaste. Ca răspuns
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interimat, cu riscul asumat al pierderii popularității lui și al partidului pe care-l conduce, n-ar fi făcut Vladimir Voronin, chiar dacă ar fi fost ales președinte pe viață. În condițiile în care tot mai mulți români din Moldova, nu moldoveni (toți rusofonii și coloniștii își spun moldoveni!), Rusia, nu că ar trebui să-și facă griji, dar ar trebui să țină seama, deoarece tot ce s-a spus ca acuze la adresa ei, se poate repeta, și chiar ar putea avea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui și al partidului pe care-l conduce, n-ar fi făcut Vladimir Voronin, chiar dacă ar fi fost ales președinte pe viață. În condițiile în care tot mai mulți români din Moldova, nu moldoveni (toți rusofonii și coloniștii își spun moldoveni!), Rusia, nu că ar trebui să-și facă griji, dar ar trebui să țină seama, deoarece tot ce s-a spus ca acuze la adresa ei, se poate repeta, și chiar ar putea avea surpriza neplăcută de a fi repetată de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care se găsește funcționărimea românească, continuând o atitudine pe care au avut-o după unirea Basarabiei cu România. Deocamdată, beneficiarul acordării cetățeniei la cei 100.000 de locuitori ai Republicii Moldova, a fost Traian Băsescu care a cules 90% din voturile „moldovenilor”. Ne putem aștepta la altceva de la niște cetățeni care au vrut doar să muncească în vest pe baza cetățeniei române? Este prea puțin pentru a simți cât de cât românește, dar tot este ceva care se adaugă la cele 5000
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
2010 Cu fața spre București Motto: „... eu am vrut să trec Prutul” (Grigore Vieru) Dacă aș fi în situația să acord distincția „Lupta pentru românism” pe anul 2010, nu aș ezita să o dau președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, moldoveanul care s-a dovedit mai român decât mulți alții, de la noi și de la ei, care-și zic români, dar nu fac nimic pentru românism. Nu știu dacă în Republica Moldova, altcineva, ocupând cea mai înaltă funcție în stat, și-ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un război al vinului declarat și susținut, cu o Românie care ar trebui să ajute mult mai mult, adică, pe moment, să le cumpere tot stocul de vinuri și să-l „verse” pe piața europeană, să acordăm compensații pentru toți moldovenii care au avut de suferit pentru românism etc., câștigătoare pentru că, uite, crește în sondaje și, dacă va candida la prezidențialele din noiembrie, după referendumul din 5 septembrie, are mari șanse în fața lui Marian Lupu, agreat de Moscova care-l va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe de-a întregul cu partidul lui Voronin. Să punem răul în față, cum bine ar fi să facem mereu, și să admitem că, prin manevrele Rusiei, combinat cu ale PCRM, Mihai Ghimpu pierde alegerile, cu toate voturile obținute de la „moldovenii” din străinătate, caz în care viața lui Ghimpu ar fi, dacă nu în pericol, cel puțin un iad. România nu-l poate abandona pe Ghimpu dintr-o sumedenie de motive, dar primul ar fi că a avut curajul (nu cred
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la președinție și premieratul lui Vlad Filat nu pot fi catalogate ca eșecuri. Dimpotrivă. Dacă avem în vedere relațiile cu România (acordarea de burse pentru elevi și studenți, deschiderea celor două consulate, acordarea cetățeniei române unui număr mai mare de moldoveni), cu alte țări ale UE, cu SUA, dar și cu Rusia, angajarea fermă spre vest, în speranța extinderii graniței UE spre est, pe Nistru, se poate vorbi de un bilanț pozitiv. Alegerile din noiembrie, prin rezultatele anunțate de Comisia Electorală
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
comuniștilor: renunțarea la totalitarism, acceptarea pluripartitismului, a vieții parlamentare, drepturi și libertăți cetățenești, libertatea de circulație și orientarea declarată către UE, dar nu direct, ci pe calea ocolită a Moscovei. Obediența față de Moscova i-a îndepărtat de forțele naționale, de „moldovenii” din diaspora, la care se adaugă ineficiența lor în rezolvarea problemei transnistrene. Toți „moldovenii” au avut, după alegerile din iulie 2009, o revelație: se poate și fără Voronin! Dacă Marian Lupu vrea să joace pe cartea rusească, el și partidul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de circulație și orientarea declarată către UE, dar nu direct, ci pe calea ocolită a Moscovei. Obediența față de Moscova i-a îndepărtat de forțele naționale, de „moldovenii” din diaspora, la care se adaugă ineficiența lor în rezolvarea problemei transnistrene. Toți „moldovenii” au avut, după alegerile din iulie 2009, o revelație: se poate și fără Voronin! Dacă Marian Lupu vrea să joace pe cartea rusească, el și partidul său fiind ingredientul fără de care nu se poate realiza nici dualismul (PSRM + PD) promoscovit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin cu muribunzi, circula din Moldova în Banat; oamenii își vindeau țoalele din casă pentru o dublă de mălai. Copiii moldovenilor erau aduși în Transilvania, Oltenia, Banat, unde seceta s-a resimțit mai puțin, și încredințați familiilor milostive. Sosise și în comuna Galda de Jos un lot de 50 de copii moldoveni între 7 și 14 ani care au fost preluați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înalt. Paznicul contempla o priveliște admirabilă. De o parte fiind vizibilă în zilele luminoase valea Mureșului, confluența cu Târnava, în câmpia prinsă între dealuri domoale. Spre răsărit-miazăzi, culmile Făgărașului cu cele trei căciuli uriașe, aruncate în cer: Omul, Negoiul și Moldoveanul, o trinitate materială a pământului românesc, închinându-se aproape totdeauna, în haina curatei zăpezi, Trinității imateriale veșnice. La apus-miazănoapte, zidurile crenelate ale Apusenilor, fortărețe inexpugnabile, păstrătoare ale celei mai pure ființe daco-romane, umilită trupește, dar neînvinsă niciodată spiritualicește, împrospătătoare de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fetele internate în lagăr. Nu, dragă, nu știu nimic... Cum se poate așa ceva? Vă spun eu, a zis Titi Stoica. Într-o zi au fost aduși în lagăr doi tineri, sub acuzația că ar fi legionari. Eram internați FDC-iști moldoveni și câțiva din alte regiuni. Aproape toți deținusem funcții de răspundere în Frățiile de Cruce și cunoșteam aproape toate organizațiile de tineret legionar. Pe cei doi nu i-a recunoscut nimeni. Susțineau că fac parte din FDC Iași, unde eu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rânduise să mă întâlnesc aici cu un om pe care-l cunoșteam de la 14 ani. În 1937 veniseră trimiși disciplinar doi elevi de la Școala Normală din București: Vasile Bourceanu și Dumitru Lungu, dintr-a șaptea. Bourceanu era din Vaslui, un moldovean tânăr, frumos și deștept, cu deosebit talent oratoric și aptitudini vădite de literat. Era foarte studios (totdeauna îl găseai în bibliotecă), prietenos, atrăgând ca un magnet pe cei de care se apropia. S-a impus repede în fața noilor lui colegi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bolnavi. Am fost primit cu afecțiune; făcându-mi prezentarea și aflând de când sunt arestat, m-au gratulat pentru rezistența fizică și morală. Constantin Capră, căpitan rezervist, profesor de limba și literatura română, din Vaslui sau Bârlad, cu suflet duios de moldovean, sfătos ca un bunic, m-a primit pe același prici. Noaptea mă învelea ca pe copilul lui, când bucata de pătură cădea de pe mine. Nu de puține ori îmi oferea din porția lui de arpacaș sub pretext că nu-l
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un medic oficial al închisorii, pe nume Sin, căruia alții îi ziceau Werner, șvab din Banat. Pe cei bolnavi sau suspecți de icter, ne-a izolat în camere mici, pe aripa dinspre curtea interioară, la primul etaj. Eram cu un moldovean, subofițer, criminal de război, și cu un țăran oltean, acuzat și el de crimă de război, ostaș în unitatea primului. Securitatea voise să-l folosească pe ostaș ca martor împotriva subofițerului, dar nu a reușit și i-a condamnat pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Din momentul în care "ai intrat", faci parte din ea (Ai uneori impresia că pînă și Siguranța face arestările într-o manieră care ține de familie). Iorga i-a fost prezentat marelui scriitor satiric Caragiale și prietenilor lui apropiați: poetul moldovean Vlahuță și scriitorul Delavrancea. Înainte de aceasta (la Iași), făcuse în treacăt cunoștință cu Vasile Alecsandri. Lui Iorga i-ar fi plăcut să-l cunoască pe bătrînul Mihail Kogălniceanu, dar nu și-a putut lua inima în dinți ca să-i facă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marcînd cea de a 400-a comemorare a morții domnitorului Ștefan cel Mare. A călătorit în Bucovina aflată sub dominația austriacă și a stat de vorbă cu românii din toate părțile acesteia. Ceremonia comemorării a avut loc la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]