2,533 matches
-
construită în anul 1718 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici "Ilie Teiușanul". Lăcașul de cult păstrează picturile murale originale. Biserică „Sf. Voievozi” din Olănești, construcție 1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul al XV-lea Schitul Bradu din satul Gurguiata, în incinta căruia se află biserică de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” ridicată în anul 1784, clădire monument istoric Parcul National Buila-Vânturarița ce
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
turn central destul de înalt. Cronicarul Eadmer spunea că aceasta avea un plan bazilical similar cu cel al Bazilicii Sfântul Petru din Roma. În timpul arhiepiscopului Dunstan, între anii 960-988 catedralei i-a fost adăugată o nouă mănăstire benedictină, pe lângă vechiul complex monahal din vremea lui Augustin. în anul 1011, catedrala a fost grav avariată în timpul incursiunilor vikingilor asupra Angliei. În timpul arhiepiscopului Lyfing (1013-1020) sau a succesorului său Aethelnoth (1020-1038), a fost adăugat catedralei un oratoriu al Sfintei Maria. Conform săpăturilor arheologice, oratoriul
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
înlocuite cu unele în stil gotic. În anul 1534, în urma Reformei Protestante, regele Henric al VIII-lea a rupt legăturile cu papalitatea și a întemeiat Biserica Anglicană. Astfel, catedrala, inițial romano-catolică a devenit sediul anglicanismului. Tot în această perioadă ordinele monahale au fost interzise, iar mănăstirile engleze desființate, inclusiv cele din ansamblul catedralei. De-a lungul timpului, în urma incendiilor sau a altor împrejurări au avut loc lucrări de restaurare la catedrală, ultima având loc în anul 1834. În prezent, catedrala din
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
a fost un martor ocular al unor evenimente din vremea ducelui Richard al III-lea de Normandia (1026-1027), pare de acceptat să se afirme că el se născuse în jurul anului 1000. Este probabil ca Guillaume să fi intrat în viața monahală in primul sfert al secolului al XI-lea și că a primit educația de la Thierry de Mathonville." Potrivit lui Orderic Vitalis, supranumele lui Guillaume era acela de "Calculus", motivul pentru aceasta nefiind cunoscut. Moartea sa, petrecută ulterior anului 1070, nu este
Guillaume de Jumièges () [Corola-website/Science/328101_a_329430]
-
ar fi avut vreun rol în moartea prematură a nepotului său de frate. În orice caz, Iordan a fost numit principe în 4 iulie. Puținul care se cunoaște asupra domniei sale că principe îl prezintă că continuând patronajul asupra marilor instituții monahale din principal. La sfarsitul acelui an, Iordan a prestat omagiu papei Calixt al II-lea. În noiembrie 1120, Iordan a confirmat privilegiile și drepturile mănăstirii Sân Angelo în Formis. În 1121, el a conferit o renta considerabilă diocezei de Pozzuoli
Iordan al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328135_a_329464]
-
de artă, minerale, mobilier, instrumente muzicale, un cabinet de numismatică și un cabinet de curiozități naturale (neaccesibil). În scopul de a oferi tinerilor călugări și călugărițe benedictine vorbitoare de limbă germană posibilitatea de a-și aprofunda educația lor pe teme monahale, Conferința Abaților din Salzburg din anul 2000 a înființat Institutul pentru Studii Benedictine pentru a servi la studierea și cercetarea Regulilor Sf. Benedict. Directorul institutului este Dr. Michaela Puzicha OSB. Prin eforturile preotului Adalbero Raffelsberger, Mănăstirea Sf. Petru a fost
Mănăstirea Sfântul Petru din Salzburg () [Corola-website/Science/328300_a_329629]
-
incluse în "Centrul istoric al orașului Salzburg" din Patrimoniul mondial UNESCO. Pe locul actual al mănăstirii s-a aflat fortificația medievală Trompeterschlössl. Prin 1620 a avut loc deja o primă extindere a mănăstirii. În 1668 mănăstirea a devenit, alături de așezămintele monahale din Bolzano și Innsbruck, o mănăstire de pregătire a călugărilor capucini. Prin urmare, ea a trebuit să fie extinsă din nou în 1690 și prelungită până la zidurile masive ale bastionului. De atunci, mănăstirea este despărțită printr-un culoar de trecere
Mănăstirea capucină din Salzburg () [Corola-website/Science/328307_a_329636]
-
al doilea fiu al contelui Balduin I de Guînes și rudă îndepărtată a conților de Boulogne. Fulc, alături de frații săi Guy, Ugo și Manasse Robert, și-a dat consimțământul față de un privilegiu pe care tatăl lor îl acordare fundației sale monahale din Saint-Médard de Andres în 1084. Fulc și Ugo, pe atunci arhidiacon, a fost martori la o diplomă emisă de Manasse, la acea vreme conte, pentru aceeași mănăstire, în 1097. În 1117, Fulc și Guy au subsacris privilegiul prin care
Fulc de Guînes () [Corola-website/Science/328281_a_329610]
-
la Veneția, în 1746). Poziția influentă pe care o deținea Dapontes la Curte i-a alimentat acestuia "filarghiria" (aviditate de bani), păcat pe care îl va mărturisi deschis, mai târziu, în câteva pasaje autobiografice scrise în închisoare și în perioada monahală. Astfel, în "Grădina Grațiilor", el afirmă că mai mult de șapte sute de „pungi” au trecut prin mâinile sale în vremea când era însărcinat cu "cămara" (vistieria) Moldovei. Cinci „pungi” i-au adus numai caii primiți în dar, pe care i-
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
fiind atestat de pisania din pridvorul bisericii. Pereții au fost tencuiți, iar clădirea a fost acoperită. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit în anii '30 ai secolului al XIX-lea să-i oblige pe călugări să părăsească așezământul monahal, beneficiind de sprijinul ocupanților ruși și ale căror armate au staționat lungi perioade pe teritoriul Principatelor Române. Ei au construit o curte boierească în incinta mănăstirii și un palat cunoscut astăzi ca . Călugării s-au mutat în 1840 la Schitișor
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
turcii au incendiat biserica în 1821. Lăcașul de cult a fost refăcut doi ani mai târziu. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit în anii '30 ai secolului al XIX-lea să-i oblige pe călugări să părăsească așezământul monahal, beneficiind de sprijinul ocupanților ruși și ale căror armate au staționat lungi perioade pe teritoriul Principatelor Române. Ei au construit o curte boierească în incinta mănăstirii și un palat cunoscut astăzi ca Palatul Cnejilor. Călugării s-au mutat în 1840
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat biserica și întreg ansamblul monahal.
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
prima mănăstire, primul locaș al acestei noi comunități religioase. În ianuarie 1936 Faustina merge să îl vadă pe Arhiepiscopul Jałbrzykowski pentru a discuta despre această nouă comunitate închinata Milei Divine. Dar arhiepiscopul îi amintește că a depus jurămintele perpetue ordinului monahal în care deja se află. În martie 1936 Faustina le transmite superiorilor că se gândește să părăsească ordinul pentru a înființa acest nou ordin dedicate Milei Divine, dar este transferată la , sud-vestul Varșoviei. În vara anului 1926 părintele scrie o
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
în care s-au efectuat, astfel că, deși stilul general este goticul târziu, se mai pot vedea elemente al stilului romanic în care a fost ridicată inițial. Se pot vedea, de asemenea, bazoreliefuri decorative, numite "Bestiarii", în stil cistercian, ordin monahal de care a aparținut biserica după anul 1240. Altarul prezintă scena vindecării leprosului de către Isus, el fiind realizat în secolul al XIX-lea de către pictorul brașovean Friedrich Mieß. În biserică se mai păstrează o orgă datată în secolul al XIX
Biserica fortificată din Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/327753_a_329082]
-
timp după moartea sa, a fost organizat Primul consiliu budist, unde călugării budiști au luat hotărârea să scrie predicile sale pe hârtie. Acestea au devenit ulterior sūtrele de astăzi, textele canonice și cele mai importante ale budismului, împreună cu Vinaya, regulile monahale. Înițial au fost nouă sūtre, apoi doisprezece, apoi numărul lor a tot crescut ajungând la un număr extrem de mare.
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
tradusă de către un călugăr numit Matanga. În anul 252, călugărul indian Saṅghavarman a tradus "Sūtra Vieții Infinite", iar în 258 călugărul Po-Yen, a tradus alte șase sūtre. Templul a ajuns la apogeu în timpul dinastiei Tang (618-907), cuprinzând în complexul său monahal aproximativ 10.000 de călugări. Renumitul călugăr chinez Xuanzang (602-664) a petrecut 16 ani într-un pelerinaj în India, pelerinajul începând de la acest templu. La întoarcerea sa, Xunazang a rămas o perioadă de timp stareț al Templului Calului Alb, timp
Templul Calului Alb () [Corola-website/Science/330798_a_332127]
-
cu rituri specifice, care se revendică de la un inițiator al cărui nume îl poartă. Acest întemeietor, considerat un fel de sfânt, se numește "marabut" - de unde și mișcarea, în întregul ei se numește "marabutism". Adepții acestor ordine duc o viață semi monahala (unii periodic, alții tot timpul) într-un fel de mănăstiri, ribat, construite, în general, în apropierea mormântului întemeietorului. Întemeietorul este comemorat în fiecare an la Mawlid „aniversarea nașterii”: mormântul său este sursa de baraka, „grație”, „binecuvântare”, și, de aceea, obiect
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Plătărești a fost declarat monument istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează două variante principale. Conform primei variante, mănăstirea a fost
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Vasile Lupu la Nenișori în octombrie 1639. Este posibil ca ambele variante să fie adevărate, în sensul că după lupta din 1632 Matei Basarab a înființat mănăstirea, iar după victoria din 1639 a construit biserica de piatră a mănăstirii. Viața monahală a fost întreruptă de mai multe ori de-a lungul istoriei, mănăstirea căzând succesiv în ruină și fiind refăcută. În anumite perioade, localul actualei mănăstiri a fost transformat de autorități în penitenciar pentru femei sau spital pentru bolnavii de afecțiuni
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
puteau fi închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte sau din Orient, deja menționate printr-un hrisov din 1639. În fine, săpăturile arheologice efectuate în anul 1999 cu ocazia pregătirii lucrărilor de restaurare au stabilit că ordinea de construire a clădirilor ansamblului monahal a fost următoarea: casa domnească, clopotnița veche, zidul de incintă, chiliile și ulterior biserica mănăstirii. Mănăstirea avea să capete o zestre considerabilă atât de la ctitor dar și de alți donatori. Pe lângă Matei Basarab și soția sa, Elina, o serie de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
2001 ea este prezentată astfel: "„Mănăstirea și tot ce a mai rămas din ea e zăbrelită de grilaje înalte și multe ziduri despărțitoare. E foarte greu să-ți imaginezi ce va fi fost cândva Plătăreștiul. Înfipt în coasta fostei așezări monahale, celebrul spital de nebuni se învecinează trist, sporind sentimentul de paragină, de abandon, de durere mocnită. Fostele chilii sunt în ruină. Curtea rotundă și năpădită de buruieni pare un osuar de ziduri mucegăite, din mijlocul cărora se ridică spre cer
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
arheologice exploratorii, pe baza planurilor stabilite de proiectantul general, arhitect Mihai Opreanu. Săpăturile au avut obiective limitate și au vizat: Pe parcursul cercetărilor arheologice din anul 1999 au fost descoperite 16 morminte de călugări, datând din diferite epoci, înmormântați după tipicul monahal, cu capul așezat pe o cărămidă. După finalizarea descărcării de sarcină arheologică, au fost începute demersurile pentru aprobarea restaurării corpurilor de chilii și pentru finalizarea retrocedării terenurilor care au aparținut mănăstirii. Restaurarea începe abia în anul 2007 cu corpul de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
voievod, când monumentele din Oltenia începutului de secol XVIII păstrează în mare parte caracteristicile stilistice ale secolului anterior, integrându-se astfel organic epocii constructive premergătoare, preluând totodată elemente inovatoare din deschiderea și varietatea decorativă amprentată de stilul brâncovenesc. Noul ansamblu monahal construit în stil strategic, de apărare, se înscrie într-un curent artistic specific acțiunilor de refacere, extindere și ridicare a unor construcții de arhitectură militară, cu funcție civilă sau a unor edificii cu destinație religioasă ce au și funcție securizantă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]