5,593 matches
-
îndelung premeditată a insului dezumanizat apare ca un plan urzit dibolic. Tendința moralistului este de a deveni cinic ori de câte ori realitatea depășește, prin gradul de inumanizare, limitele suportabilității. Dedublarea se insinuează ca o consecință firească în lumea valorilor răsturnate. Acolo unde moralitatea și-a pierdut sensul de reper esențial, cinismul pare singura soluție de supraviețuire spirituală. Moralistul devine cinic în situații extreme, iar "cinicul crede în perenitatea catastrofei și își asumă, bravând, păcatul pentru ca acesta să se dovedească a fi imposibil, nesociabil
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dat278. Din această perspectivă, intervalul dintre 1936 și 1937 este capital în diacronia polemicii Arghezi-Iorga, pentru că proporțiile pe care le atinge sunt fără precedent. Ofensiva declanșată de istoric va molipsi mai toate publicațiile autohtoniste, atâta vreme cât capul de acuzare, "pornografia", periclita "moralitatea literară" a epocii, moralitate asumată de vocile din dreapta palierului ideologic. Până acum, atacurile, și de o parte, și de alta, erau sporadice. Iorga își făcuse cunoscut refuzul de a accepta poezia modernă, în repetate rânduri, prin intervenții publice vorbite sau
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intervalul dintre 1936 și 1937 este capital în diacronia polemicii Arghezi-Iorga, pentru că proporțiile pe care le atinge sunt fără precedent. Ofensiva declanșată de istoric va molipsi mai toate publicațiile autohtoniste, atâta vreme cât capul de acuzare, "pornografia", periclita "moralitatea literară" a epocii, moralitate asumată de vocile din dreapta palierului ideologic. Până acum, atacurile, și de o parte, și de alta, erau sporadice. Iorga își făcuse cunoscut refuzul de a accepta poezia modernă, în repetate rânduri, prin intervenții publice vorbite sau scrise, însă, în ceea ce
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
declanșat și condus, din umbră, de Iorga era destinat, de data aceasta, să-l reducă definitiv la tăcere pe poetul "pornograf" și "scatograf", aflat, la această dată, în imposibilitatea concretă, materială de a se apăra și contraataca. Nu discutăm aici moralitatea unui gest public, însă, pentru că polemica este indisociabilă de un cadru principial, în care opozanții se înfruntă la câmp deschis, campania antiargheziană, inițiată și susținută de Iorga, echivalează cu un linșaj perfid pe care, ulterior, istoria literară l-a deconspirat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
abandonate deseori în favoarea unei agresivități necenzurate, eliberate de rigorile cadrului polemic. Pamfletarul ia locul polemistului în tirade care l-au făcut celebru pentru violența limbajului. Propunem o mostră în care victima este proiectată în zona imundă, cu iz pestilențial, a moralității politico-sociale: "Personalitatea sa masculină terorizează de jur împrejur, minte cu pasiune, falsifică și murdărește cu un elan pe care nu știe să și-l plaseze în tragedie. Locul unde stă se împute ca de dihor. Emanația lui de piele și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mobilele, toate lucruri bine alcătuite, căci conforme cu funcția lor (Socrate: "Nimic nu este frumos în sine, ci în funcție de destinația ce i se dă"). Spuneau, fără îndoială, kaloskagathos, frumos și bine, într-un singur cuvânt. Căci frumusețea plastică, simptom de moralitate, nu era pentru ei izolabilă de virtutea interioară (frumusețea diavolului este de neconceput în această cultură). Frumosul grecesc nu este o categorie estetică, ci etică și metafizică: o modalitate a binelui și a adevărului. Scris cu literă mică, frumosul desemnează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
matematică pentru a câștiga pariul. CAPITOLUL 5 Un număr infinit de zerouri și matematicieni infideli [ZERO ȘI REVOLUȚIA ȘTIINȚIFICĂ] Odată cu introducerea mărimilor variabile și cu extinderea variabilității lor până la infinitul mic și la infinitul mare, matematica, de obicei de o moralitate atât de severă, a căzut în păcatul originar... S-a pierdut pe veci starea de virginitate a valabilității absolute, a demonstrațiilor incontestabile a tot ce e matematic; a început imperiul controverselor și am ajuns atât de departe, încât cei mai mulți oameni
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
lucrarea Mémoires sur la vie privée, politique et littéraire, "Bonaparte avea des pe buze cuvântul ideolog, cu care încerca să ridiculizeze oamenii în care el credea că întrevede o tendință către o perfectibilitate nedefinită, oameni pe care îi stima pentru moralitatea lor, dar îi privea ca pe niște visători care căutau un tip de constituție generală pentru toți oamenii, și care făceau abstracție de caracterul omului, tot muncind la fericirea lui. Ideologii, conform lui, vroiau puterea în instituții: el numea asta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
numele persoanelor ce urmau a fi înlăturate) și constituirea “echipelor morții”; -a considerat că democrația era condamnată la pierire, fiind socotită vinovată de: o sinuciderea națiunii prin lupta pentru putere; o slăbirea autorității statului; o sărăcirea populației; o lipsa de moralitate; o acapararea avuției țării de către politicieni și evrei; o subordonarea României finanțelor evreiești. -a susținut teoria elitelor; -a susținut alianța României cu Germania și Italia considerând că șeful ei, Corneliu Zelea Codreanu va face din România “o țară mândră ca
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de mare i-ar fi puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate: necorupt de nici o exercitare a puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
la Sfântul Grigorie, al cărui apofatism nu oferă nici o cunoaștere privilegiată (spre deosebire de Eunomie), nici un acces privilegiat la cunoaștere (spre deosebire de Sfântul Dionisie). Ci mai curând, abordarea Sfântului Grigorie oferă o corecție binevenită a concepțiilor existente privind cunoașterea, dar Și spiritualitatea, eclezialitatea, moralitatea Și politica, chiar dacă trebuie notat că, în special în ce privește politica, Sfântul Grigorie nu a reușit întotdeauna să ne furnizeze exemple practice ale aplicării acestei măsuri corective<footnote Sunt bine cunoscute problemele pe care le-a avut Sfântul Grigorie datorită încercărilor
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
oricât de mare i-ar fi puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate: necorupt de nici o exercitare a puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
este totuși deloc evident de ce, în guvernarea unui stat, ar trebui să acceptăm principiul egalității intrinsece și să acordăm importanță egală intereselor tuturor. Dar, dacă vom considera egalitatea intrinsecă drept un principiu de guvernare care este justificat pe motive de moralitate, prudență și caracter acceptabil, cred că are mai mult înțeles decît orice alternativă. Capitolul 7 DE CE EGALITATE POLITICĂ II? COMPETENȚA CIVICĂ Poate fi o surpriză neplăcută acum să aflăm că și în cazul în care acceptăm egalitatea intrinsecă și luarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
general de psihologie, Probleme de psihologie. II. Relațiile psihologiei cu alte discipline. Astfel de cursuri purtau denumiri ca Psihologia ca introducere în filosofie, Psihologia muzicii și a picturii, a literaturii; Psihologie și filosofie morală; Fenomenele și legile voinței și ale moralității; Psihologia eticii; Logică și psihologie; Relațiile psihologiei cu filosofia; Psihologie antropologică; Psihologia religiilor; Psihologia eticii; Bazele psihologice ale credinței religioase. Istoria psihologiei și a filosofiei, cuprinzând principalele instituții intelectuale: știința, medicina, creștinismul și educația. III. Baza culturală a psihologiei. În cadrul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
2.4.1. Un joc plin de naturalețe / 170 2.4.2. Puterea emoțională a gestului / 172 2.4.3. Sensibilitatea comediantului / 176 3. Lessing, un emul al lui Diderot / 183 3.1. Anticlasicismul / 184 3.2. Realismul în serviciul moralității / 186 3.3. Un spectacol edificator / 191 4. Goldoni, reformatorul comediei în Italia / 194 4.1. Commedia dell'arte, un gen cu reguli fixe / 195 4.2. Reforma / 197 4.2.1. De la improvizație la text / 197 4.2.2
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dell'arte, un gen cu reguli fixe / 195 4.2. Reforma / 197 4.2.1. De la improvizație la text / 197 4.2.2. Abandonarea măștii / 198 4.3. Scopul reformei / 201 4.3.1. Cronica moravurilor / 202 4.3.2. Moralitatea râsului / 205 5. Drama romantică / 206 5.1. Influența străină / 208 5.2. Modernitatea și libertatea artei / 212 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim / 220 6. Teatrul naturalist / 225 6.1. Refuzul neverosimilului / 226 6.2. Adevăr psihologic și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în tragedia și comedia antice. "În ceea ce privește comediile și tragediile, scrie Du Bellay în Défense et illustration de la langue française, dacă regii și republicile ar fi vrut să le restituie în vechea lor demnitate, pe care au uzurpat-o farsele și moralitățile, aș crede că tu ar trebui să te străduiești să o faci, și dacă ai vrea s-o faci pentru înfrumusețarea limbii tale, știi unde trebuie să-i găsești arhetipurile."1 Între 1502 și 1514, vor fi editate operele lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
iată efectele importante ale teatrului." Tragedia este condamnată, de la sfârșitul secolului al XVII-lea, de cei ce o consideră imorală, ca și de cei pe care îi plictisește. Chiar dacă Clasicii noștri au încercat de bine de rău să-i apere moralitatea, fără îndoială pentru a-i îmbuna pe docți, ca și pe Părinții Bisericii, ei au adus totuși în scenă capodopere de imortalitate care șochează sensibilitatea spectatorului din secolul al XVIII-lea. Iată ce scrie Corneille, fidel în această privință lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
virtuți, ci dacă sunt asemănătoare cu cele ale persoanei prezentate. De aceea poezia ne descrie în mod egal acțiunile bune sau rele, fără a ni le propune pe acestea din urmă drept exemplu." Ceea ce-l interesează este coerența personajelor, nu moralitatea lor. Partizan al Modernilor, nepotul său, Fontenelle (1657-1757) care, în Reflecții despre poetică (Réflexions sur la poétique, 1691), ar vrea să reformeze tragedia atribuindu-i un scop moral, nu-și dă seama, fără îndoială, că astfel o golește de sens
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sub ochii săi între cetățeni, nu ar putea să nu producă un asemenea efect asupra lui? întreabă Beaumarchais în Eseu despre genul dramatic serios (Essai sur le genre dramatique sérieux). Căci acesta este obiectul genului cinstit și serios." De o moralitate înaltă, strigător de realist, noul gen pretinde să-i ofere societății o oglindă fidelă. 2.3.1. Amestecul tonurilor Conceput ca un gen complet, drama cuprinde genurile precedente. Louis-Sébastien Mercier, care consacră un întreg capitol din Nou Eseu despre arta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
față de Shakespeare, să imite mai curând teatrul lui Diderot. El este convins că estetica lui scenică corespunde mai bine gusturilor și preocupărilor germanilor timpului său decât opera lui Shakespeare, încă foarte ancorată în universul feudal. 3.2. Realismul în serviciul moralității Pentru Lessing, ca și pentru toți adepții Iluminismului, scena este o tribună de la care trebuie să se răspândească o învățătură moralizatoare, în stare să-l facă pe om mai bun. După părerea lui Lessing, numai făcând din scenă o oglindă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
serioasă" cu una din primele sale piese, Jidanii (Die Juden), în 1750. Consacrată problemei antisemitismului problemă asupra căreia Lessing va reveni în 1750 cu Nathan cel înțelept -, piesa este prima dramă socială în limba germană. 3.3. Un spectacol edificator Moralitatea spectacolului va fi cu atât mai convingătoare pentru spectator cu cât îl va părăsi el mai emoționat. De aceea Lessing este foarte atent la toate mijloacele susceptibile să întărească puterea emoțională a spectacolului. El se interesează în special de jocul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui însuși observații generale asupra fericirii sau îndatoririlor sale, pentru ca ideile lui generale să-l facă să o aprecieze pe una mai mult, sau să se preocupe mai mult de celelalte. Când dimpotrivă situația este violentă, trebuie ca sufletul, prin intermediul moralităților (și prin asta înțeleg orice considerație generală) să se întoarcă, ca să spunem așa, înapoi; trebuie ca el să pară că vrea să dea pasiunilor aparența rațiunii, unor ieșiri violente aspectul hotărârilor cu judecată. În cel dintâi caz, tonul trebuie să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]