5,117 matches
-
acord cu ceilalți pentru a te opune sau a apăra anumite țeluri politice avea să dispară. Încercarea lui Marx de a apăra un fel de mit al armoniei colective al secolului al XIX-lea a presupus rolul central al clasei muncitoare în lupta pentru socialism. Marx nu a reușit să recunoască faptul că potențialul democratic al muncitorilor în orice context particular nu depinde de rolul de "clasă universală", privilegiată istoric, care le-a fost acordat de vreo teorie cuprinzătoare, ci de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
antagonism violent în interiorul societății civile. Tezele marxiste privind societatea civilă conțin, totuși, cîteva probleme prezentate mai sus -, printre acestea fiind și afirmațiile eronate ale lui Marx că atacurile și crimele lumpenproletariatului și proletariatului vor ceda în fața militantismului organizat al clasei muncitoare, precum și proasta sa înțelegere atît a potențialului de producere a violenței, cît și a celui de absorbție a șocului de către instituțiile nemercantile din cadrul societății civile. În societățile civile bine întemeiate există, cu siguranță, relativ puține temeiuri pentru manifestarea de resentimente
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sunete dăruite muritorilor Sunt Mama, Acasă și Paradis.” William Goldsmith Brown „Mama este o ființă care atunci când vede că sunt numai patru porții de plăcintă pentru cinci persoane, spune că nu i-a plăcut niciodată plăcinta.” Tenneva Jordan „Expresia «mamă muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame simte prezența copilului adorat chiar și înlăuntrul celui mai degradat om.” George Eliot „Femeile știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de a pune scutecele, a încălța
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
desăvârși reforma agrară prin intervenția statului, cu drept de expropriere, în scopul sporirii proprietății țărănești și constituirea unui singur colegiu electoral. Mai erau necesare: creșterea numărului mijloacelor de instruire și educație, dezvoltarea bunei stări morale, fizice și economice a claselor muncitoare, întărirea organizării militare. În vederea discutării viitoarelor acțiuni în acest sens, Ion I. C. Brătianu dorea convocarea în luna octombrie a unui congres al Partidului Național Liberal. Majoritatea adversarilor liberalilor n-au voit să vadă în acest program de reforme altceva decât
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
sfârșit o îndelungată fază a problemei orientale, în care România avusese un rol important. Acum trebuiau atrase privirile spre interior, pentru a proceda la tot ce era menit “să dea puteri mari țărănimii noastre și să întărească conștiința solidarității claselor muncitoare cu Statul și cu dezvoltarea lui". Prin participarea unei cât mai mari părți a neamului la viața publică și prin întărirea economică a țărănimii, liberalii nădăjduiau să asigure dezvoltarea României și solidaritatea socială în vederea împlinirii idealului național al unității statale
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
va reîncepe, ajungându-se la aceleași rezultate ca și astăzi. Dintre toate partidele, Partidul Social-Democrat a adoptat poziția cea mai înaintată. Socialiștii nu aveau reprezentanți în Parlament. Punctul lor de vedere a fost exprimat în organul lor de presă „România Muncitoare”. În viziunea socialiștilor, problema agrară se putea rezolva prin exproprierea totală. În schimb, socialiștii se pronunțau clar împotriva colegiului unic. Efectele negative ale impunerii colegiului unic erau evidențiate de C. Dobrogeanu Gherea încă din decembrie 1913, într-un interviu acordat
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
bine.* DĂNILĂ PREPELEAC ( Poveste ) p. 27, r. 7 : „De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
factorii care influențează identitatea, indiferent că provin din roluri sociale sau nu. În timp ce identitatea este legată de atribuirea de semnificații și implică o construcție individuală, rolurile sunt legate de organizarea funcțiilor. "Identitatea trebuie diferențiată de ceea ce sociologii numesc roluri (...) precum muncitor, mamă, vecin, fumător, membru de sindicat, care sunt definite prin norme structurate de instituții și organizații sociale. Influența lor asupra comportamentului individului este relativă și depinde de negocieri și aranjamente atât dintre indivizi cât și dintre indivizi și organizații." (Manuel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost o contribuție majoră la discuțiile globale asupra educației. Un scop al Conferinței a fost furnizarea oportunităților egale de educație pentru toți copiii și adulții, inclusiv femeile și populațiile discriminate (copiii străzii și cei care muncesc, populațiile izolate și rurale, muncitorii imigranți, refugiații, cei dislocați de război și minoritățile etnice, rasiale și lingvistice). Cea mai urgentă prioritate, afirmă Documentul, "este să asigure accesul la educație și să îmbunătățească calitatea educației pentru fete și femei, precum și să îndepărteze toate obstacolele care împiedică
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și se mențin la distanță de școală. Dacă școala a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1926 a activat în Durostor (Constanța). Din 1926 până în 1968, cu întreruperi datorită situației sale sociale de om înstărit și prigonit aprig de constructorii socialismului învățătorul Hristache Popa a ținut dârz făclia învățăturii și a exemplului personal de om foarte muncitor. Construirea localului de școală în 1930, ridicarea unui monument mozaicat în memoria eroilor locali ai neamului (1933), încurajarea tineretului studios pentru susținerea unor programe artistice (chiar fiicele sale fiind în primele rânduri), spectacole teatrale, corul satului, serbările de sărbători, dar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
acum), astăzi sunt reprezentați de Dorina, intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când în Giurgioana. Cel mai bătrân sătean este Vasile Chirilă, 91 ani, orb dar vioi, sfătos și muncitor (noi l-am surprins la desfăcutul porumbului, oct. 2011). Printre cei patru fii ai săi se află Viorica Chirilă Bărbulescu (n. 28 dec. 1958) cu 2 copii, Emiliana (n. 4 martie 1977) și Vasile Andrei (n. 27 dec. 1985). Viorica
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de bază, cu o avalanșă de cuvinte noi calchiate strident din limba rusă și care copiau până și cadența rusofonă a vorbirii stăpânilor. O frazeologie imuabilă, imediat ritualizată, devine idiolectul unei nomenclaturi care trecea direct de la alfabetizare la filozofia clasei muncitoare, deschizând o adevărată prăpastie între vorbirea naturală, privată, și idiomul "de ședință". Ceaușescu personal va rămâne în bună măsură prizonierul acestei expresii bolovănoase de tradiție stalinistă, semn al unei culturi precare și al unei opacități față de noțiunile abstracte, pe care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
consistentă în baricadele regimului, poate nu atât sub aspectul concret, cât sub cel al dispozitivului simbolic al unui regim care nu încetase să pretindă că este o formă elaborată de democrație socialistă în care conducerea aparținea în chip esențial "clasei muncitoare". Or, acum, asemeni muncitorilor de la Gdansk și sindicatului lor, Solidarnosc la începutul anilor '80, tocmai clasa muncitoare se dezicea vehement, în plină festivitate oficială a (pseudo) alegerilor locale, de politica Partidului Comunist. Chiar dacă atunci n-a fost nevoie de mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unui regim care nu încetase să pretindă că este o formă elaborată de democrație socialistă în care conducerea aparținea în chip esențial "clasei muncitoare". Or, acum, asemeni muncitorilor de la Gdansk și sindicatului lor, Solidarnosc la începutul anilor '80, tocmai clasa muncitoare se dezicea vehement, în plină festivitate oficială a (pseudo) alegerilor locale, de politica Partidului Comunist. Chiar dacă atunci n-a fost nevoie de mai mult de două zile pentru ca organele represive să restabilească "ordinea socialistă", mișcarea de la Brașov a provocat o
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
profesorii nu-și asumau riscul de a preda serios și fără citate politice versiunea oficială asupra istoriei naționale îmbina dizarmonios dar perseverent frazeologia vetustă a discursului patriotard din secolul al XIX-lea cu formularistica pseudo-conceptelor care exaltau rolul "partidului clasei muncitoare", astfel încât trecutul să pară o bunăvestire a gloriei prezente și a beatitudinii viitoare. Un stereotip verbal în aparență absurd, care revenea mereu sub pana scribilor specializați în această retorică istorică "de parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de oameni, care îi erau subalterni și din cauza aceasta... mai bea. Ar fi vrut să facă facultatea de mecanică, dar i-au respins dosarul pentru că tatăl său a făcut o greșeală politică în 1933, cică ar fi „trădat cauza clasei muncitoare”. Mă întreba cu amărăciune: - Oare de ce trebuie să trag eu pentru păcatele lui taică-meu? Cu ce am greșit, că doară nu-s prost. M-am pregătit pentru admitere împreună cu Aurel - un coleg de clasă la școala din cartier - și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
politică: harismatică (familială și religioasă), tradițională (patriarhală, patrimonială, specifică feudalismului) și legală (reprezentată prin birocrație). Autorul sugerează că, prin procese de raționalizare, evoluția socială către birocratizare este inevitabilă. Chiar dacă Weber este de acord cu Marx în privința importanței distincției dintre clasa muncitoare și clasa capitalistă, autorul argumentează că în societățile capitaliste clasa reprezintă doar un aspect al conflictului. Cultura, educația și statusul trebuie de asemenea luate în considerare. Societatea este aici, ca și la Marx, un "spațiu" de luptă pentru resurse între
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contribuie și el, după cum recunoaște Dahrendorf [...] la scăderea accentuată a intensității conflictelor" (Boudon, 1992/1997, p. 273). Abordând subiectul contractului social modern, Dahrendorf argumentează că nu a apărut un nou tip de conflict comparabil cu acela dintre burghezie și clasa muncitoare. Riscul anomiei provine astăzi din alte surse decât conflictul dintre clasele tradiționale [după clasificarea marxistă] (Dahrendorf, 1992/1996, pp. 213-220). Așadar, aș spune, conflictele actuale provin, potrivit lui Dahrendorf, din diferențele de putere conferite de relația elite mase, iar celelalte surse
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din altă parte. "La ce bun, ne spunea una dintre amabilele noastre interlocutoare; inima se plasează așa de ușor aici!" Transmitem vorba de duh fără a-i schimba vreo silabă măcar. Clasa de mijloc nu există la Iași, iar clasa muncitoare încă și mai puțin; dintr-o populație de șaptezeci de mii de suflete, spun statisticile, de o sută douăzeci de mii, spun oamenii bine informați, mai mult de jumătate este izraelită. Evreii și-au stabilit cartierul general în Moldova: Iașul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-și împleti părul, nu știu să coasă o rochie; croitorii evrei fac pe croitoresele și cu asta am spus tot. E drept că marile doamne se îmbracă la croitoresele de la Paris, stabilite la București; dar acestea nu găsesc să angajeze muncitoare. Aici munca dezonorează femeia; strică mâinile, strică talia și dăunează dezvoltării formelor; o fată care muncește pierde șansa de a găsi o partidă bogată. Ce rezultă din această morală incredibilă? Iată: legea autorizează prostituția începând de la vârsta de doisprezece ani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aparține. Iată reversul medaliei: e egoismul meschin, ambiția fără frâu, dorința câștigului cu orice preț, obiceiurile venale, lipsa convingerilor; totul încununat de moravuri la fel de neglijate ca și cele ale aristocrației. Țăranul e un bun soț și tată, e sobru, răbdător, muncitor, orice s-ar spune; se mulțumește cu puțin; nu există nimic mai modest decât hainele sale și mai frugal ca hrana sa. Dar îi lipsesc energia și inițiativa; e ignorant, superstițios și nu vrea să iasă din această sărăcie. Nu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să-și "uite" de sine pentru a fi în stare să muncească. La locul de muncă este văzută ca o funcție, nu ca o persoană. Ea formulează succint această lipsă de identitate care vine din faptul că este o simplă muncitoare: "Sînt un nimeni pentru că muncesc". Mai tîrziu, Janey explică această stare de a fi nimeni atunci cînd muncești: Eu trebuia să fac de toate. Tata nu-mi mai trimitea bani. Trebuia să muncesc șapte zile pe săptămînă. Nu mai aveam
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau familial. În acest caz intervine determinarea. De exemplu, un personaj este țăran și tată. Ambele roluri stabilesc hotărîtor ce calități primește. Într-un caz ca acesta nimeni nu va fi surprins dacă personajul într-o povestire tradițională este puternic, muncitor și sever. Opusul cuvîntului "puternic" este (să spunem pentru moment) "slab"; pentru "muncitor", "leneș", pentru "sever", "îngăduitor". Celălalt pol pentru fiecare dintre aceste axe este completat de un personaj cu un rol la fel de conturat. Nu va surprinde pe nimeni dacă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Au fost strigați pe nume. Chemați la calmn și cumințenie. Fără rezultat. Erau agresivi. -Trageți în cap și în inimă, fără milă. Sunt într-o stare ireversibilă. Sunt vampiri. Riscăm să devenim toți vampiri-strigă Alexandru, tatăl băieților. În câteva secunde muncitorii vampiri erau la pământ. Trupurile inerte aveau găuri de glonț în cap și zona inimii. -Tată!Soțiile lor vor deveni vampiri!-strigă Daniel. -Da. Soțiile lor vor deveni vampiri!-adăugă Mihail. Verificând în sat, cadavrele soțiilor dispăruseră. -Să mergem la
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]