13,901 matches
-
influențate semnificativ de emoții. Debutul bolii poate fi brusc, instalându-se în câteva zile, alteori subacut sau progresiv, cu o instalare trenantă, care poate dura chiar mai multe săptămâni. Pe lângă starea hiperkinetică se înregistrează și o schimbare netă a tonusului muscular, instalându-se precoce o hipotonie pronunțată. Reflexele osteotendinose pot îmbrăca aspecte variate, uneori fiind mai energice, alteori mai diminuate (Gașpar, 1993). Mișcările coreice constituie - după Pendefunda et al. (1992)- simptomul principal al unor afecțiuni, cum ar fi: a) coreea acută
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu masarea mușchilor de la nivelul articulației coxofemurale; după obținerea relaxării se acționează în direcția tratamentului postural, prin tracțiuni asupra membrului inferior afectat, prin lucru cu scripeți, prin deplasare pe bicicletă. Reeducarea în apă la 36 °C oferă avantajul diminuării efortului muscular antigravitațional, iar rezistența apei la mișcare permite dozarea efortului în funcție de potențialul motric al pacientului. Se impun unele recomandări pentru cei cu coxartroză: 1) scăderea în greutate, pentru a limita uzura cartilajului; 2) locul de muncă să nu-l oblige să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tranzitorie care afectează grupurile de mușchi ai mâinii și degetelor după perioade prelungi de scriere manuală. Simptomele pot fi ameliorate prin întinderea mâinii, prin relaxare și masaj. CRAMPĂ (< fr. crampe) - Contracție involuntară dureroasă și tranzitorie a unui mușchi sau grup muscular. Se datorează - după Pendefunda et al. (1992) -, cel mai adesea, oboselii, unei posturi incorecte sau stresului. Crampa profesională are drept cauză solicitarea îndelungată a unor grupe musculare implicate în realizarea actelor motrice specifice profesiunii. Tulburarea motoare cuprinde mușchii implicați în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
CRAMPĂ (< fr. crampe) - Contracție involuntară dureroasă și tranzitorie a unui mușchi sau grup muscular. Se datorează - după Pendefunda et al. (1992) -, cel mai adesea, oboselii, unei posturi incorecte sau stresului. Crampa profesională are drept cauză solicitarea îndelungată a unor grupe musculare implicate în realizarea actelor motrice specifice profesiunii. Tulburarea motoare cuprinde mușchii implicați în efectuarea actului profesional sau doar în intenția de a efectua actul respectiv. Acest lucru demonstrează că de fapt crampa este o tulburare funcțională a activității nervoase superioare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu creșterea în grosime a diferitelor segmente corporale; d) dezvoltarea fiecărui organ și țesut se face în strânsă legătură cu dezvoltarea celorlalte țesuturi și organe. Există o strânsă relație între dezvoltarea aparatului circulator și a celui respirator, între dezvoltarea maselor musculare și a sistemului osos, între dezvoltarea creierului și a analizatorilor; e) dezvoltarea fizică a celor două sexe are particularități care le diferențiază. La naștere, fetele au înălțimea și greutatea mai mică decât băieții, iar pubertatea începe mai rapid cu 2-3
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
specialitate, deoarece are un impact negativ asupra persoanei în cauză. Stare patologică ce afectează mobilitatea, adeseori ereditară, caracterizată, în prima fază, prin exagerarea reflexelor tendinoase, perturbarea reflexelor plantare, sincinezie, nestăpânirea mișcărilor voluntare, intenționate, imposibilitatea de a realiza voluntar o decizie musculară. În faza a doua se instalează tremurături, nistagmus, stări de excitație psihomotrică și agitație continuă, instabilitate psihomotrică. Există o strânsă legătură între anumite tulburări mintale și tulburări motoare, ca și când ar constitui veritabile cupluri psihomotoare. Relația dintre psihic și motric înglobează
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
devine pitiatism); c) relația centrifugă, în care tulburările motoare sunt dominante, iar cele psihice nu sunt decât reflectarea acestora (de exemplu, epilepsie) (Păunescu, Mușu, 1990). DECONTRACTARE (de la decontracta < fr. décontracter) - Acțiunea în urma căreia încetează contracția unui mușchi; destindere, relaxare. Contractura musculară este un semn comun al patologiei aparatului locomotor. Se manifestă în afecțiunile traumatice (fracturi, luxații, entorse), inflamatorii (artrite, miozite, torticolisul sindromului Griesel etc.), degenerative (discopatie vertebrală, coxartroză, spondiloză etc.), în tulburări de statică (picior plat), dar și în leziunile nervoase
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
central sau periferic, răspunzătoare de funcționarea mecanismului neuromuscular (reprezentat în cele mai multe situații de placa motoare și vizibilă prin calitatea și modul de producere a reflexelor neuromusculare primare sau complexe); consecința directă a deficiențelor neuromotoare constă în perturbarea controlului funcționării fibrelor musculare datorită disfuncțiilor în transmiterea impulsurilor nervoase către efectorii din sistemul muscular. De asemenea, o altă situație se referă la dificultatea (imposibilitatea) efectuării comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei musculare ca urmare a unor tulburări sau patologii existente în fiziologia și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
situații de placa motoare și vizibilă prin calitatea și modul de producere a reflexelor neuromusculare primare sau complexe); consecința directă a deficiențelor neuromotoare constă în perturbarea controlului funcționării fibrelor musculare datorită disfuncțiilor în transmiterea impulsurilor nervoase către efectorii din sistemul muscular. De asemenea, o altă situație se referă la dificultatea (imposibilitatea) efectuării comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei musculare ca urmare a unor tulburări sau patologii existente în fiziologia și metabolismul fibrei musculare efectoare (spre exemplu, prezența unor distrofii, miopatii, excesul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
consecința directă a deficiențelor neuromotoare constă în perturbarea controlului funcționării fibrelor musculare datorită disfuncțiilor în transmiterea impulsurilor nervoase către efectorii din sistemul muscular. De asemenea, o altă situație se referă la dificultatea (imposibilitatea) efectuării comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei musculare ca urmare a unor tulburări sau patologii existente în fiziologia și metabolismul fibrei musculare efectoare (spre exemplu, prezența unor distrofii, miopatii, excesul acidului lactic etc. diminuează sau blochează contracția musculară normală). DEGENERARE (de la degenera < fr. dégénérer, lat. degenerare- a degenera
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în transmiterea impulsurilor nervoase către efectorii din sistemul muscular. De asemenea, o altă situație se referă la dificultatea (imposibilitatea) efectuării comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei musculare ca urmare a unor tulburări sau patologii existente în fiziologia și metabolismul fibrei musculare efectoare (spre exemplu, prezența unor distrofii, miopatii, excesul acidului lactic etc. diminuează sau blochează contracția musculară normală). DEGENERARE (de la degenera < fr. dégénérer, lat. degenerare- a degenera; engl. degeneration) - Deteriorarea caracteristicilor fizice, mintale sau morale; deteriorarea țesuturilor reflectată în diminuarea funcțiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la dificultatea (imposibilitatea) efectuării comenzilor nervoase ajunse la nivelul fibrei musculare ca urmare a unor tulburări sau patologii existente în fiziologia și metabolismul fibrei musculare efectoare (spre exemplu, prezența unor distrofii, miopatii, excesul acidului lactic etc. diminuează sau blochează contracția musculară normală). DEGENERARE (de la degenera < fr. dégénérer, lat. degenerare- a degenera; engl. degeneration) - Deteriorarea caracteristicilor fizice, mintale sau morale; deteriorarea țesuturilor reflectată în diminuarea funcțiilor, ca rezultat al unei leziuni sau unei boli; sinonim cu degenerescență, procesul poate avansa către un
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este orientat spre dobândirea gesturilor funcționale, dar cu mare atenție asupra menținerii coloanei vertebrale în poziție corectivă. Recuperarea funcțională în algiile de coloană vertebrală are ca punct de plecare trei repere: reeducarea posturală locală, redobândirea supleței, recuperarea masei și forței musculare. În discopatiile cervicale, formele clinice sunt: cervicalgiile funcționale, rezultate prin discartroze și hernie de disc, impun aplicarea tratamentului de recuperare funcțională. În acest sens se acționează în primul rând pentru corectarea tulburărilor statice ale coloanei cervicale, prin adoptarea unor poziții
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vertebrale. DISFUNCȚIE MOTOARE (engl. motric dysfunction) - Mateescu (2006) consideră că sub această denumire generică sunt grupate oboseala cronică și deficitul motor. Oboseala cronică poate reflecta fie o afecțiune organică, fie una psihologică. Dintre cauzele care o pot determina amintim: inactivitatea musculară; fenomenul fiziologic al îmbătrânirii; unele boli cum ar fi: hepatita cronică, ciroza hepatică, cancere, boli neurologice etc. Deficitul motor este definit ca fiind incapacitatea individului de a realiza în cadrul unor parametri optimi activități motoare voluntare, ca urmare a reducerii forței
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fenomenul fiziologic al îmbătrânirii; unele boli cum ar fi: hepatita cronică, ciroza hepatică, cancere, boli neurologice etc. Deficitul motor este definit ca fiind incapacitatea individului de a realiza în cadrul unor parametri optimi activități motoare voluntare, ca urmare a reducerii forței musculare, ajungându-se până la pierderea totală a funcției motoare. Cauzele ce pot conduce la deficit motor interesează fie organul efector, deci masa musculară, fie sistemul nervos central sau periferic, prin fibrele nervoase care deservesc respectiva masă musculară. DISGRAFIE (< fr. dysgraphie, cf.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fiind incapacitatea individului de a realiza în cadrul unor parametri optimi activități motoare voluntare, ca urmare a reducerii forței musculare, ajungându-se până la pierderea totală a funcției motoare. Cauzele ce pot conduce la deficit motor interesează fie organul efector, deci masa musculară, fie sistemul nervos central sau periferic, prin fibrele nervoase care deservesc respectiva masă musculară. DISGRAFIE (< fr. dysgraphie, cf. gr. dys - dificil, graphein - a scrie; engl. dysgraphia) - Tulburare a actului grafic, respectiv a scrierii. După J. de Ajuriaguerra et al. (1980
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urmare a reducerii forței musculare, ajungându-se până la pierderea totală a funcției motoare. Cauzele ce pot conduce la deficit motor interesează fie organul efector, deci masa musculară, fie sistemul nervos central sau periferic, prin fibrele nervoase care deservesc respectiva masă musculară. DISGRAFIE (< fr. dysgraphie, cf. gr. dys - dificil, graphein - a scrie; engl. dysgraphia) - Tulburare a actului grafic, respectiv a scrierii. După J. de Ajuriaguerra et al. (1980), scrisul este un act complex, este „grafism și limbaj”, este „praxie și limbaj”, fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fr. dystrophie, cf. gr. dys - dificil, trophe - hrană) - Afecțiune a unui organ sau țesut generată de tulburări metabolice generale sau locale de un anumit tip ori de unele procese vasculare sau inflamatorii. În această categorie de afecțiuni sunt cuprinse: distrofia musculară, distrofia endotelială, distrofia miotonică, distrofia musculară Duchenne, Becker. Distrofiile musculare progresive sunt afecțiuni degenerative ale mușchiului striat, condiționate genetic, cu evoluție lent progresivă și etiopatogeneză imperfect definită. În marea lor majoritate, distrofiile musculare progresive au caracter familial, cu modalități de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
trophe - hrană) - Afecțiune a unui organ sau țesut generată de tulburări metabolice generale sau locale de un anumit tip ori de unele procese vasculare sau inflamatorii. În această categorie de afecțiuni sunt cuprinse: distrofia musculară, distrofia endotelială, distrofia miotonică, distrofia musculară Duchenne, Becker. Distrofiile musculare progresive sunt afecțiuni degenerative ale mușchiului striat, condiționate genetic, cu evoluție lent progresivă și etiopatogeneză imperfect definită. În marea lor majoritate, distrofiile musculare progresive au caracter familial, cu modalități de transmitere variabile, incidența cazurilor sporadice fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui organ sau țesut generată de tulburări metabolice generale sau locale de un anumit tip ori de unele procese vasculare sau inflamatorii. În această categorie de afecțiuni sunt cuprinse: distrofia musculară, distrofia endotelială, distrofia miotonică, distrofia musculară Duchenne, Becker. Distrofiile musculare progresive sunt afecțiuni degenerative ale mușchiului striat, condiționate genetic, cu evoluție lent progresivă și etiopatogeneză imperfect definită. În marea lor majoritate, distrofiile musculare progresive au caracter familial, cu modalități de transmitere variabile, incidența cazurilor sporadice fiind mult mai mică (Dulău
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
această categorie de afecțiuni sunt cuprinse: distrofia musculară, distrofia endotelială, distrofia miotonică, distrofia musculară Duchenne, Becker. Distrofiile musculare progresive sunt afecțiuni degenerative ale mușchiului striat, condiționate genetic, cu evoluție lent progresivă și etiopatogeneză imperfect definită. În marea lor majoritate, distrofiile musculare progresive au caracter familial, cu modalități de transmitere variabile, incidența cazurilor sporadice fiind mult mai mică (Dulău, 1993). Clasificarea cea mai largă a fost făcută de Walton și Nattras, pe baza unor criterii clinice generale: a) forma Duchenne, cu o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o variantă recesivă „X” legată de sex (rareori autosomal recesivă); b) forma centurilor, cu o variantă autosomal recesivă (rareori dominantă) și una sporadică; c) forma facio-scapulo-humerală, autosomal dominantă (rar recesivă); d) forma distală; e) forma oculară; f) forma congenitală (distrofiile musculare congenitale). Eterogenitatea clinică și genetică a acestui grup nosologic este evidentă. Debutul se situează la vârste diferite, între prima copilărie și decada a patra sau a cincea de viață, dar există și forme congenitale. Există o corelație între momentul debutului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corectarea tulburărilor statice, restabilirea supleței și recuperarea forței. Tehnica utilizată va fi în funcție de forma dorsalgiei, rigidă sau suplă. În dorsalgia rigidă, orientarea tratamentului este spre asuplizarea zonei rigide, în timp ce în dorsalgia suplă se evită asuplizarea, accentul fiind pus pe antrenamentul muscular. DOZARE (de la doza < fr. doser) - Procedeu prin care terapeutul eșalonează cantitatea acțiunilor ce urmează a fi efectuate de către pacient într-un anumit interval de timp. Este necesar să se asigure condiții optime de lucru pentru a-i oferi pacientului posibilități
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al. (1992) - prin excitarea terminațiilor senzitive de către „substanțe algogene”. Redorile articulare, determinate de leziuni ale țesuturilor moi, asupra cărora kinetoterapeutul poate acționa pentru a asigura creșterea mobilității, pot fi: redori care necesită „întinderea” țesuturilor retracturate; redori care necesită scăderea hipertoniei musculare; redori care necesită realizarea ambelor obiective. Din punct de vedere fiziologic, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ales în sistemul de mijloace utilizate pentru refacerea capacității motrice a pacientului). EFECTOR (< fr. effecteur, cf. lat. effector) - Structură sau organ care efectuează o activitate sau o acțiune, ca răspuns la stimularea unui mușchi sau a unei glande, determinând contracția musculară sau secreția glandulară. EFERENT (< fr. efférent, cf. lat efferre - a duce în afară) - Calitate a unei structuri care conduce influxul nervos de la centru spre periferie; de exemplu, nervi prin care excitația trece de la centrii nervoși spre periferia corpului, la mușchii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]