2,938 matches
-
serie nouă), București, 1995, p. 110-115 ) Din timp în timp, presa străină cât și presa de la noi, informează despre un lucru tulburător și tainic, exotic și senzațional, care stârnește și întreține curiozitatea istoricilor și lingviștilor, tuturor celor cărora le zâmbește muza Clio: existența în jurul mănăstirii „Sfânta Ecaterina” de la poalele Muntelui Sinai, a unei populații deosebite de masa beduinilor arabi prin dialectul vorbit, portul și poziția ei socio-culturală. De-a lungul timpului, a fost semnalată de călători, oameni politici și ai bisericii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu pentru a primi un răspuns ci pentru a transmite o opinie, un gând, o idee: „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni / Ie rușine omenirii să vă zică vouă oameni.” (M. Eminescu) - invocație - o rugăciune adresată unei muze, unei divinități pentru a-i cere inspirație: „Sfinte Petre!... Sfântă Ana!... Mucenice Spiridoane!/ Scăpați-mă de pieire!... O să vă dau trei icoane...” (B. P. Hasdeu)onomatopee - figură de stil care sugerează o imagine auditivă, cuvinte care conțin un timbru imitativ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea, denumirea fiind dată de la revista la care au colaborat, „Parnasul contemporan”. La rândul ei, revista purta numele muntelui Parnas, considerat În mitologia greacă, Casa Muzelor. Revista a apărut Între anii 1866 si 1876, iar În paginile ei au fost publicate poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de Heredia. Poeții parnasieni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment, a scris comedia „Muza de la Burdujeni” publicată prin 1851. Tot În 1840, apare la Iași prestigioasa revistă „Dacia literară” condusă de M. Kogălniceanu, publicație celebră, din care nu au apărut decât trei numere, Într-un singur volum, prin martie 1840. În primul număr, deschis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
familie cu incontestabile virtuți teatrale. Doi dintre cei mai cunoscuți actori ai secolului al XIX-lea, Costache Caragiale (1815 - 1877) și Iorgu Caragiale (1826 - 1894) sunt unchii săi, frați de-ai lui Luca (1812-!870); și el a cochetat cu muza teatrului, dar s-a retras pentru o profesie cu „Înclinații gospodărești” (G. Călinescu), ocupând funcții administrative prin județul Prahova. În 1852, când se năștea Ion (Iancu), Luca, urmașul direct al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un mare absent de pe lista „Cotidianului“: tânărul Codruț Șereș, fostul ministru al Economiei. După cum se vede, politica e o treabă mai complicată decât arta. Lucrurile se limpezesc mai greu. Poate de aceea tot felul de oameni politici scriu cărți, ispitind muzele să vină și la ei, în timp ce scriitorii valoroși rareori intră în politică. Iar când o fac, rezultatele nu sunt dintre cele mai fericite. Nu pot să nu-mi amintesc iar de faimosul clișeu care spune că politica-i curvă. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
cu un designer ca oricare altul, dar la căderea serii se transformă într-un singuratic ce lucrează cu frenezie într-o casă dărăpănată, la lumina unui bec de 65 de wați. N-are rețete pentru intrarea în transa creației, nici muze care să-l inspire. „Când lucram la ultima mea carte, ba mă îmbătam criță și ascultam muzică, ba rămâneam complet treaz și mă încuiam într-o cameră liniștită. De multe ori, las câte un film să ruleze, ca să pot asculta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
cum s-au petrecut lucrurile în seara aceea... Profesorul Ștefan Drăghici, prietenul matale, povestește că, după ce ați colindat împreună târgul prin prăvălii și crâșme, pe un ger și un viscol cumplit, v-ați despărțit în capătul de sus al străzii Muzelor /Nicolae Bălcescu de astăzi/. El a plecat acasă, pe strada Kogălniceanu din apropiere, iar dumneata... dumneata încotro ai pornit? Spre Bojdeucă, să primești urătorii, cum îți era tare drag, ori spre debitul de tutun, unde acum stăpân era Zahei? Unde
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mai scris o critică asupra «Columnei lui Traian» care iar voi s-o remaniez. Tu știi că la mine remanierile sunt lucrul de căpetenie, căci se cere să fiu într-o dispoziție identică cu aceea în care am scris. Pe muză nu fi geloasă, căci ea în adevăr nu mai produce nimic. Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aceea numai în noi înșine putem crede și pe noi înșine ne putem întemeia.”9 După cum se poate observa, Eminescu avea, totuși, o religie: religia propriei personalități, în care crede și pe care se întemeiază. În interiorul ei au loc și muza căreia i se adresează (în corespondență), și modelele construite „cu gîndiri și cu imagini”. „Citirea” fiecărui model în cheia pe care ne-o oferă doar textele este, s ar putea spune, o problemă de opțiune culturală. (BULETINUL ȘTIINȚIFIC NR. 16
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acela cu părul roșcat, din ultima bancă, scrie poezii...” Și eu care credeam că singurul poet al „anului” nostru este colegul meu de grupă - N. Ionel! Curând aveam să aflu că există printre noi o întreagă pleiadă de slujitori ai muzei lirice: Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Paul Drumaru, George Bodea, Maria Baciu, Mariana Costescu, D. Hănceanu și alții. După absolvirea studiilor, cu N. Turtureanu m am tot întâlnit, ba la Radio, ba la Editură, ba în vreo pagină de revistă. I-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai scris o critică asupra «Columnei lui Traian» care iar voi s-o remaniez. Tu știi că la mine remanierile sunt lucrul de căpetenie, căci se cere să fiu într-o dispoziție identică cu aceea în care am scris. Pe muză nu fi geloasă, căci ea în adevăr nu mai produce nimic. Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de acum înainte. (subl. mea - Gh. D.) Poate da
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aceea numai în noi înșine putem crede și pe noi înșine ne putem întemeia.”9 După cum se poate observa, Eminescu avea, totuși, o religie: religia propriei personalități, în care crede și pe care se întemeiază. În interiorul ei au loc și muza căreia i se adresează (în corespondență), și modelele construite „cu gîndiri și cu imagini”. „Citirea” fiecărui model în cheia pe care ne-o oferă doar textele este, s ar putea spune, o problemă de opțiune culturală. (BULETINUL ȘTIINȚIFIC NR. 16
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acela cu părul roșcat, din ultima bancă, scrie poezii...” Și eu care credeam că singurul poet al „anului” nostru este colegul meu de grupă - N. Ionel! Curând aveam să aflu că există printre noi o întreagă pleiadă de slujitori ai muzei lirice: Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Paul Drumaru, George Bodea, Maria Baciu, Mariana Costescu, D. Hănceanu și alții. După absolvirea studiilor, cu N. Turtureanu m am tot întâlnit, ba la Radio, ba la Editură, ba în vreo pagină de revistă. I-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri diferite 77; unitățile lexicale multifațetate la nivelul conținutului (unei singure forme îi corespund mai multe sensuri) sunt numite, în literatura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iarba nu îngheață niciodată. Nu îți promit că ne vom căsători în Egipt și nici că vom călători cu rulota prin România vizitând doar stelele seară de seară, dar vreau să mă străduiesc să fiu una din cele mai bune muze pentru tine sau pentru aparatul tău foto, al meu cu siguranță va fi stricat multă vreme. Încă ceva mii de secunde și vei fi în poala mea, dându-mi tu pagina cărți mele preferate, apoi vom găti împreună pentru tine
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92926]
-
et alentours" coordonat de Catedra UNESCO "Culture et tradition du vin". CUVÂNT INAINTE Vinul se impune conștiinței noastre mai ales prin influența pe care o are asupra sensibilității noastre. Vinul băut devine astfel un subiect despre care se vorbește, o muză care dezleagă ... limbile... după cum credeau unii spectatori sceptici despre cei prezenți, în Ziua Cincizecimii, la Pogorârea Duhului Sfânt. Să sperăm că cititorii acestei traduceri despre vin nu ne vor suspecta, precum s-a întâmplat odinioară cu martorii vorbirii în limbi
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire!". Această moștenire a fost cu pioșenie primită și păstrată în familie. Costache Conachi 3 a compus poezii lejere; Gheorghe Asachi 4 a cântat renașterea Moldovei, exaltată și de Alexandru Hrisoverghi. În același timp, Muza Valahă le inspira frumoase cântece patriotice lui Mumuleanu și vibrantului Vasile Cârlova 5 (a se vedea frumosul și celebrul său poem O noapte pe ruinele Târgoviștii*). Marseilleza românească s-a născut în Transilvania, înălțată de Mureșanu. Poezia ți, mai general
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a câștigat premiul Concursului de Limbi Romanice de la Montpellier. A îmbinat cultura franceză cu inspirația poeziei populare românești pentru a o ridica pe aceasta din urmă la formele cele mai înalte ale artei, păstrându-i totodată savoarea spontană dată de Muza țării. Alecsandri este un poet de o extraordinară bogăție a creației. A scris poezii lirice, legende epice, printre care Dumbrava Roșie, care este cea mai întinsă, comedii într-o notă aproape bufonă, vodeviluri. Spre sfârșitul vieții a dat câteva drame
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Vodă. Poeziile sale lirice sunt fie în genul popular, fie într-o notă de artă. Ele respiră întotdeauna un sentiment foarte profund. Cele mai mlte sunt de o prospețime și o sinceritate fără seamăn; puține sunt marcate de tristețe, căci muza lui Alecsandri este mai degrabă și mai adesea veselă. În operele de teatru, Alecsandri ia în râs defectele vechii societăți românești. El prezintă pe scenă personaje bufone și grotești, femei care vor să pozeze în doamne, greci și evrei, "lipitorile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1877-1878), pentru care a găsit accentele cele mai profunde și armonioase din bogata sa inspirație. Un alt poet și-a disputat cu Alecsandri întâietatea în câmpul literaturii române: Mihai Eminescu, care și-a găsit inspirația în surse mai elevate decât muza populară 10. Nutrit cu filosofie, mai ales germană, el și-a impregnat versurile cu idei profunde și îndrăznețe care le dau un specific deosebit. Pe cât era Alecsandri de vesel și surâzător, rareori cuprins de melancolie, pe atât este Eminescu poetul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
doar aici pe Carmen Sylva, a cărei operă va fi studiată mai amănunțit ceva mai departe. Un loc le acordăm lui Topârceanu și P. Cerna, care pune filosofie în ale sale Poezii și care este foarte gustat în acest moment. Muza medicului O. Carp este tristă și umanitară; i-a inspirat Tristia, Doina, In mare tenebrarum. Nu-i uităm pe E. Ciuchi, Maria Cunțan, D.N. Ciotori, V. Cisman. M. Codreanu (născut în 1876), maestru desăvârșit în arta sonetului, ca un alt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curentul popular: Versuri, Patriarhale, A fost odată... și, împreună cu D. Anghel, Legenda funigeilor, Caleidoscopul lui A. Mirea, Carmen saeculare. Este Sully Prudhomme, spun oamenii de aici. D. Karr culege din visul său Crini albi; albeața lor blândă nu temperează asprimea muzei sale, care a crescut în umbra lui Macedonski. Haralamb G. Lecca, născut în 1873, are o inspirație sinceră 13, dar se exprimă într-o limbă plină de neologisme. V. Leonescu exaltă cu pasiune sentimentul național și cultul trecutului românesc. Să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Stavri, care cântă trist tânguitoarea elegie; D. Teleor; A. Toma, bun și umanitar; Topârceanu, autorul unor amuzante cronici rimate în stilul lui Loret; G. Tutoveanu, născut în 1872, liric înflăcărat și patriot (Balade, 1910); V. Vlad; Adrian Verea, a cărui muză este blând fraternă, pur românească. Alexandru Vlahuță 16, născut în 1859 la Pleșești, este un excelent poet. El merge pe urmele lui Eminescu, a cărui filosofie a preluat-o. Totuși melancolia sa nu merge până la pesimismul maestrului său, ci se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și vederea pitorească a României populare și tradiționale se îmbogățesc cu peisaje italiene desenate după natură cu acea vie și pătrunzătoare înțelegere a Italiei pe care o au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]