36,388 matches
-
segmentul de populație format din cei grăbiți, stresați de grijile marilor afaceri și relaționări politice, economice și bancare, cei care nu au timp să guste un spectacol de operă, nu au timp să asiste la un concert, la un recital muzical cameral. Cand și când, un asemenea show îi scoate din context, îi propulsează în zona evenimentelor mondene, zona în care aspectul artistic poate fi, eventual, inclus. Să o spunem fără înconjur, ne aflăm în fața unui snobism benefic în baza căruia
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
și maleabil ce ne amintește de fluxul vocal realmente potopitor, al unei personalități ce aparține trecutului nu foarte îndepărtat al teatrului nostru liric, anume vocea Mariei Volosescu. Cynthia Lawrence dispune de o respirație amplă, de o susținere fermă a frazei muzicale, de filaje vocale prețioase ce atestă nu numai o bună știință a cantului, ci și o sensibilitate muzicală de bună calitate. Ne-a cântat și ne-a încântat în celebra arie "Un bel di vedremo" din opera "Madama Butterfly", de
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
îndepărtat al teatrului nostru liric, anume vocea Mariei Volosescu. Cynthia Lawrence dispune de o respirație amplă, de o susținere fermă a frazei muzicale, de filaje vocale prețioase ce atestă nu numai o bună știință a cantului, ci și o sensibilitate muzicală de bună calitate. Ne-a cântat și ne-a încântat în celebra arie "Un bel di vedremo" din opera "Madama Butterfly", de Puccini. Nu poți să nu distingi un anume swing susținut cu măsura temperamentului ce devine seducător, în aria
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
după care începe "delirul": regizorul mișcă imaginea, înainte-înapoi, de trei-patru ori, "the good-bye kiss" devine concupiscenta curată, incestul - un progres tehnologic! Altă scenă: Judy Garland cîntă. Iar înainte-înapoi, ca la rap - sunetul miaună distorsionat, vocea lui Garland e un Guignol muzical... Cu această farsă obraznica, "la îndemîna oricui", Arnold muta scurt-metrajul în secolul XXI, lăsîndu-ne să ne gîndim că în artă, adesea, micile tifle ascund mari revoluții.
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
află o instituție de cultură. Volumul strînge toate înregistrările din perioada 1973 - 1993, ordonate într-un catalog - literatura română clasică, interbelică, contemporană, literatura universală dezvoltată în derulare alfabetică. Fiecare piesă înscrisă beneficiază și de casetă tehnică - numele regizorului, distribuția, ilustrația muzicală, regia de studio, durata etc. Așa cum sîntem obișnuiți să ascultăm la sfîrșitul benzii. Din păcate, o carte destinată să fie un instrument de lucru, seamănă cu o arhivă în care accesul este foarte dificil. Nu poți afla o informație decît
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
pretat" la o revoluție sexuală, ale cărei efecte noi le resimțim prin contagiune astăzi, dar fără necesarul catharsis inițial, nu ne-am putea aștepta și la o recuperare, la o asumare proprie a vremurilor pe care le trăim?! Bineînțeles, influențele muzicale de peste Ocean se simt - cu unele notabile excepții - la mai fiecare creație de acest gen (asimilate fiind totuși până la o nouă incandescenta). După cum spuneam însă, textul are "primul cuvânt" aici. Tinerii (despre care atâta s-a vorbit și în care
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din mina unde lucrează, copilul este între ei. Prima conotație - facilitată și de accentul pus asupra perechii "tăcere-vorbire" - trimite la alegoria Sfintei Familii. O atare lectură
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
participarea auctorială. De n-ar fi gestul post-textual, aș spune că nimic nu îmi stîrnește mai mult admirația, la lectură, decît această stăpînire a cadențelor limbii, ca și a nivelurilor alegorice complexe ale construcției. Că există o rigoare (matematică? sau muzicală?) îndărătul narațiunii, și că această rigoare face posibilă complexitatea de sens. O rigoare de rocă dură. Ca pîinea doritei întrupări. A citi Pîinea de tăcere doar ca pe un denunț (tragic) al unei însingurări a ființei (specific helvete, în chip
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Enescu și-a trăit aici ultima parte din viață, a concertat pe podiumul celebrei Săli de concerte Pleyel, repurtând succese de prestigiu. Și cum era și normal, mi-am acordat un timp special pentru a asculta câteva concerte, adevărate evenimente muzicale. Conducerea Orchestrei din Paris invită într-o stagiune mai multe ansambluri orchestrale importante din lume pentru a evolua în această sală, ceea ce conferă vieții muzicale o mai mare diversitate de stiluri și maniere de interpretare. Am avut, deci, fericită ocazie
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
și normal, mi-am acordat un timp special pentru a asculta câteva concerte, adevărate evenimente muzicale. Conducerea Orchestrei din Paris invită într-o stagiune mai multe ansambluri orchestrale importante din lume pentru a evolua în această sală, ceea ce conferă vieții muzicale o mai mare diversitate de stiluri și maniere de interpretare. Am avut, deci, fericită ocazie de a asculta Orchestră de cameră müncheneză, sub baghetă unui reputat muzician care este Dieter Fischer Diskau. Programul extrem de rafinat ales a fost dedicat în
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
pentru 23 de instrumente de coarde, Suita pentru orchestră "Burghezul gentilom" și monologul Arianei din opera "Ariana din Naxos", această ultimă partitura beneficiind de interpretarea de excepție a sopranei Iulia Varady. Ea este o artistă complexă, de o mare cultură muzicală, o stilista desăvârșită care excelează atât în opera dar și în lied, oratorii sau lucrări vocal-simfonice. Am putea spune, ca o continuă astăzi în mod deosebit pe Elisabeth Schwartzkopf. D.F. Diskau a condus cu discreție și fină nuanțare partiturile straussiene
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
rar am ascultat. De neuitat a fost partea a III-a, Poco adagio, în care viorile au marcat cu o mare finețe starea de vraja. Soprana americană Grant Murphy, cu o voce sensibilă și frumos condusă și-a dozat frazele muzicale cu multă inteligență. C. Eschenbach, după opinia mea, rămâne un mare muzician, impresionând atât că pianist, dar și ca dirijor. Am avut o șansă poate unică de a participa la concertul Filarmonicii Scalei din Milano, sub conducerea lui Ricardo Muți
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
de reacția publicului parizian, care a aplaudat frenetic după scherzo-ul Simfoniei "Patetica", ceea ce mi se pare regretabil pentru receptorii unui asemenea șlagăr. Urmărind desfășurarea întregii stagiuni concertistice de la Sala Pleyel putem aprecia diversitatea repertoriului, varietatea de stiluri și școli muzicale abordate, importanța numelor aflate pe afișul concertistic, ceea ce face ca viata muzicală din capitală franceză să se anunțe bogată în evenimente artistice.
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
Patetica", ceea ce mi se pare regretabil pentru receptorii unui asemenea șlagăr. Urmărind desfășurarea întregii stagiuni concertistice de la Sala Pleyel putem aprecia diversitatea repertoriului, varietatea de stiluri și școli muzicale abordate, importanța numelor aflate pe afișul concertistic, ceea ce face ca viata muzicală din capitală franceză să se anunțe bogată în evenimente artistice.
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
made mân. Corina Jiva demonstrează acest lucru an cartea ei, care este mai puțin o biografie cât o investigație psihologică, o ăncercare de a surprinde motivațiile interioare și determinările exterioare ale existenței personajului intrat an legendă. Căci atât an viața muzicală a secolului XX și organizarea sistemului, cât și an artă interpretativa Karajan a adus o viziune nouă cu deșchideri spre viitor, ăn așa fel ăncăt se poate vorbi despre "era Karajan" sau despre "ănainte și după Karajan". A fost fără
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
al lui Toscanini lucidității lui Karajan, dar trebuie să recunoaștem că nici unul nu a pus o amprentă atât de puternică asupra veacului că proteicul, vizionarul Karajan și tocmai acest lucru reliefează cartea Corinei Jiva. Bună cunoscătoare din interior, a sistemului muzical an calitate de impresar, de jurnalist și de soție de dirijor, autoarea a adunat o documentare enormă: muzicologie, literatura, amintiri, mărturii, presa, istorie, ănregistrări audio- și video, chiar contacte personale cu oameni care l-au cunoscut pe Karajan. Este fascinată
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
Oricum, aceasta adeziune i-a ănlesnit lansarea carierei fulminante. Pașii care vor urma demonstrează formidabilul sau simt de orientare an social - "mare strateg" al numește autoarea - și al duc la mai puțin de 30 de ani la pupitrul primelor instituții muzicale ale Europei din acel timp - presă și publicul descoperind, ăn extaz, "miracolul Karajan". Autoarea urmărește ascensiunea lui (rivalitatea cu Furtwängler, subtextele diplomatice, perseverența cu care și-a cucerit treptat poziția de autocrat al muzicii cumulând cele mai ănalte funcții an
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
poziția de autocrat al muzicii cumulând cele mai ănalte funcții an mai multe țări, condcuerea unor societăți de cinematografie, case de discuri, festivaluri internaționale, fundații pentru promovarea tinerilor artiști și a cercetărilor științifice din domeniu, adică nu numai un imperiu muzical ci și unul financiar. Autoarea ămpleteste abil faptele de viață cu mărturiile și considerațiile despre arta să dirijorala, cu o analiză aprofundată a ceea ce a ănsemnat "era Karajan" la Viena, Berlin, Salzburg (căci, deși ar fi putut obține oriunde pe
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
era ușor, cu oricâte oferte tentante, nu era ușor pentru o femeie singură de o admirabila modestie. Este oare acesta portretul unui artist așa cum se cuvine a fi el evocat de o meserie, al naibii de umila, cum este aceea a criticului muzical față cu interpretări care frânează analiza dogmatica împreună cu cheful de a o încerca? Probabil că nu. Dar câte ceva din toate aceste condiționări laterale sunt în cantul Elisabethei Leonskaia, chiar dacă nu se ascultă două Concerte de Chopin contemplând portretul moral al
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
experiență niciodată trăită în ultimii 50 de ani. Fără urmă de festivism trebuie sa-i salutăm coerentă și ambiția de a-si respectă, strict, etapele (5 programe, inclusiv în luna decembrie). Proiectul este al doamnei Mihaela Doboș, directoarea Canalului România Muzical (acum ajutată de Carmen Dincă-Pârvan - consilier muzical - și de Lăură Simion - redactor). Un canal radiofonic dedicat în exclusivitate domeniului muzical - fără divertisment - face parte dintre argumentele, adesea exprimate, despre credibilitatea Radiodifuziunii că avant-gardă a mass-media din România. Doamne ferește să pierdem
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
ani. Fără urmă de festivism trebuie sa-i salutăm coerentă și ambiția de a-si respectă, strict, etapele (5 programe, inclusiv în luna decembrie). Proiectul este al doamnei Mihaela Doboș, directoarea Canalului România Muzical (acum ajutată de Carmen Dincă-Pârvan - consilier muzical - și de Lăură Simion - redactor). Un canal radiofonic dedicat în exclusivitate domeniului muzical - fără divertisment - face parte dintre argumentele, adesea exprimate, despre credibilitatea Radiodifuziunii că avant-gardă a mass-media din România. Doamne ferește să pierdem și ce-am reușit să avem.
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
a-si respectă, strict, etapele (5 programe, inclusiv în luna decembrie). Proiectul este al doamnei Mihaela Doboș, directoarea Canalului România Muzical (acum ajutată de Carmen Dincă-Pârvan - consilier muzical - și de Lăură Simion - redactor). Un canal radiofonic dedicat în exclusivitate domeniului muzical - fără divertisment - face parte dintre argumentele, adesea exprimate, despre credibilitatea Radiodifuziunii că avant-gardă a mass-media din România. Doamne ferește să pierdem și ce-am reușit să avem.
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
împlinire. Ea apare că un curent de suprafață care nu tulbură apele în adîncimea lor. ...Și atunci apare o nouă soluție. Modelul prezentator de modă este înlocuit de "vedeta". Mască vestimentară, machiajul, coafura, încălțămintea, accesoriile, bijuteriile, decorul plastic și cel muzical, toate mijloacele folosite pentru a înzestra modelul cu o nouă fizionomie, s-au dovedit până la urmă prea fragile pentru a rezista timpului. Toate împreună alcătuiesc doar o mască destinată unui moment. Dar "vedeta" poate oferi măștii pasive elementul de umanitate
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Așadar imaginație și virtuozitate organizatorică, infuzie valutară modestă dar atent direcționată an situații absolut obligatorii, cordialitate și... zâmbete, ăn susținerea unor relații care an mod normal se soluționează prin semnături contractuale și cecuri bancare. La nivelul cursului obișnuit al vieții muzicale. La Operă bucureșteana? Un spectacol coerent, fluent, atent ăngrijit de dirijorul Răzvan Cernat. "Nabucco", de Giuseppe Verdi, face an continuare deliciile publicului meloman. Mai ales atunci când profesionalismul este repus an drepturile lui firești. A dat strălucire acestui moment inaugural al
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
bariton Eduard Tumageanian. După decenii, revine pe prima scenă lirica a țării pentru a aniversa la noi acasă, la el acasă, cei treizeci de ani de activitate profesională. Experiență marilor scene lirice ale lumii, exigențele unei dinamici necruțătoare a vietii muzicale internaționale, ași spune cuvântul. Elocventa frazării, a susținerii vocale, devine sculpturala la Tumageanian. Da consistentă umană și dramatism evoluției scenice ămplinite spectaculos; iar aceasta an baza unei construcții coerențe, grandios structurate, a rolului titular; subtilitățile timbrale ale glasului dau adâncime
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]