14,353 matches
-
impusă de actul de naștere dat publicității - în care A. apare ca fiu legitim al lui Nae Theodorescu și al Mariei Iliescu -, este contrazisă de mărturii ale corespondenței și ale operei, de memoriile celor apropiați; conform lor, Rosalia Arghesi, de naționalitate germană, venită din ținuturile Brașovului în București, ca menajeră, ce trecea drept „mamă de suflet”, a fost adevărata sa mamă. Părinții, necăsătoriți, vor fi uniți în semnătura scriitorului, legalizată ca nume oficial în 1956. „Puțini știu”, dezvăluia un cunoscut în
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Urs Bârlea, agricultor. B. face școala primară la Bârlești (1924-1928), studii gimnaziale la Baia de Arieș (1928-1929), Liceul Militar în Târgu Mureș (1929-1937) și studii universitare de litere (filologie modernă) la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
tot cu o povestire, În Paresimi. La aceștia se adaugă I. A. Bassarabescu (schița Oaspetele necunoscut) și Marcu Beza, care publică, în trei numere succesive, fragmente din ramanul Ruva, o evocare a ținutului natal din Macedonia. Promovând relațiile culturale între naționalități, revista oferă un spațiu destul de larg literaturii maghiare și germane din Transilvania. Apar, astfel, în traducere nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului de Nyirö Iosif și povestirea Focul a autorului de etnie
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
la Universitatea din București, pe care însă le-a absolvit la Cluj în 1965. Este o vreme redactor la „Romániai Magyar Szó” (1947-1949), apoi la ziarul clujean „Igazság” (1949-1950) și la revista „Utunk” (1951-1966). Din 1967, este șeful secției pentru naționalități conlocuitoare a Editurii pentru Literatură din București. Între anii 1970 și 1979, coordonează emisiunile de limbă maghiară și germană ale Televiziunii Române, emisiuni care au contribuit la popularizarea unor creații literare și a unor personalități de seamă ale științei și literaturii
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
care-i priveau pe intruși fără să-și scoată măștile: - Haideți alături, copii. O să aprindeți artificiile. Vorbise franțuzește. Cei doi agenți schimbară o privire plină de subînțelesuri. Fiodor a fost salvat de ceea ce, logic, ar fi trebuit să-l piardă: naționalitatea soției sale... Când, cu câțiva ani înainte, oamenii începuseră să dispară, familie după familie, casă după casă, se gândise numaidecât la asta. Charlotte purta în ea două defecte grave, imputate cel mai adesea „dușmanilor poporului”: originea ei „burgheză” și legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
limba lui maternă și nu-și părăsise niciodată patria, nici nu întâlnise vreun reprezentant al lumii capitaliste - o astfel de demonstrație, chiar și total falsificată, cerea o iscusință desăvârșită. Dar Fiodor nu ascundea nimic. Pașaportul Charlottei indica, negru pe alb, naționalitatea ei: franceză. Orașul ei de baștină, Neuilly-sur-Seine, în transcriere rusească, nu făcea decât să sublinieze că era străină. Călătoriile ei în Franța, verii ei „burghezi” care trăiau tot acolo, copiii ei care vorbeau franceza ca și rusa - totul era limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
O vedeam pe mama, studentă care tocmai reușise la concursul de admitere în universitate, o fată împietrită într-o poziție de drepți înghețată înaintea unui zid de fețe disprețuitoare - o comisie de Partid reunită ca să-i judece „crima”. Știa că naționalitatea Charlottei, da, „francitatea” ei era o tară cumplită în epoca aceea de luptă împotriva „cosmopolitismului”. În chestionarul completat înainte de examen, menționase cu o mână tremurătoare: „Mama - de naționalitate rusă”... Și cele două ființe atât de diferite și atât de apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
disprețuitoare - o comisie de Partid reunită ca să-i judece „crima”. Știa că naționalitatea Charlottei, da, „francitatea” ei era o tară cumplită în epoca aceea de luptă împotriva „cosmopolitismului”. În chestionarul completat înainte de examen, menționase cu o mână tremurătoare: „Mama - de naționalitate rusă”... Și cele două ființe atât de diferite și atât de apropiate prin tinerețea lor mutilată s-au întâlnit. Și ne-am născut noi, sora mea și cu mine, iar viața a continuat, în ciuda războaielor, a satelor arse, a lagărelor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bizantini, bulgarii totuși căzură la urma urmelor de mâna împăratului bizantin Basilius II și fură incorporați cu împărăția romană a Răsăritului (în an[ul] 1018). Se strecurase un secol și mai bine de supunere resignată când iată că o altă naționalitate, cu mult mai veche și mai numeroasă, se-mpreună cu ei pentru respingerea în comun a supremației bizantine, puindu-se în fruntea mișcării. Autohtonii din Moesia, contopiți de mult cu foștii locuitori romani ai orașelor de pe Dunăre, precum și cu acei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avea punctul său de gravitație în antipatia comună a populațiunilor sale contra împărăției romane din Răsărit, acest protivnic de căpetenie urât tuturor câți nu erau greci, precum și în ținerea la un loc, dictată de legea conservării de sine, a unor naționalități slabe contra asupritorului puternic al existenței lor. Căci certuri serioase și ciocniri crunte nu-l amenințau pe noul stat numai despre partea împăraților grecești, ci și despre împărații latini din Constantinopole, precum și din partea regilor Ungariei, cari pretindeau suveranitatea asupra Bulgariei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânge omenesc. Din ură contra grecilor, năvălitorii risipiseră orice cultură omenească, dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia cu o dezvoltare mai nobilă și mai vrednică de oameni. Nemărginitul sentiment de naționalitate a fost de astă dată moartea umanității. Ți se ridică perii-n cap la auzirea atrocităților comise, mai cu seamă de cumani, în retragerea lor, și c-o înfiorătoare exactitate analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să sufere până astăzi greaua sarcină a supremației Semilunei. Resimțiri morale și intelectuale ale supremației bizantine la bulgari și la români. Efectele domniei bizantine asupra datinelor și maniere de-a gândi, precum și asupra întregei stări morale și intelectuale a amânduror naționalităților subjugate s-au resimțit cu mult în urma căderii Constantinopolei și a prăbușirii împărăției romane din răsărit și străbat până-n ziua de azi. Nu putea să nu se întîmple ca prin desele relații a amânduror părților, cauzate prin supremația grecească, exemplul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești, împănarea cu arhipăstori si preoți de naționalitate străină, deci piedeca produsă prin acestea de-a se forma o biserică națională, în fine deplina atârnare a administrației bisericești de bunul plac al patriarhatului erau atunci la ordinea zilei și nu găsiră împrotivire din partea lui Vodă, care era preocupat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doua bară a tonului, ca bază naturală a artei dramatice, e un dialect pronunțat. Acesta contrazice iarăși cu totul idealităței. Ea e espresiunea artistică a tot [ce e] (spiritualminte) moralminte general în natura omenească, care se individualizează totdeuna într-o naționalitate oarecare, fără însă de-a pierde printr-asta generalitatea Fizionomia mobilă care să reflecte repede și precis afectele sufletului e oricum favoarea cea mai însemnată ce-i poate acorda natura unui actor viitor în privința structurei feței.; sunt fețe cari, când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în trăsurile sale devenite concrete se vede tipărită viu toată biografia lui. Toate momentele unei personalități anumite cari au contribuit ca factori la forma sub care ni se prezintă ele acuma trebuiesc să pătrundă deodată și împreună din mască. Etatea, naționalitatea, profesiunea, direcțiunea de viață, în fine patosul, trebuie să ni vorbească, pe cât e posibil, din esteriorul sensibil al personalității. Cu cât aceste momente au fost mai caracteristic realizate, cu cât masca e mai succesă cu-atîta se prepară mai mult dezvoltarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esterior sensibil o adevărată revelațiune a personalității. Puntul de vedere esențial pentru masca actorului va fi dar acela ca el să sensibilizeze, într-o espresiune (sigură, prinsă) concretă a feței, puterile acelea cari mișcă pe individ. Ce se atinge de naționalitate susținem pentru mascare limitele dezvoltate mai sus în privința acestui moment antropologic. Unde un individ se ridică esențial dintr-o anumită individualitate de popor și unde această individualitate e baza patosului și a mișcărei întregi a vieții sale, acolo putem cere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestui moment antropologic. Unde un individ se ridică esențial dintr-o anumită individualitate de popor și unde această individualitate e baza patosului și a mișcărei întregi a vieții sale, acolo putem cere și de la masca caracteristică tipul general al acelei naționalități, ca o bază din care se ridică o deosebită direcțiune a spiritului. În Philipp, în Alba, în Don Gutierre vrem să vedem înainte-ne trăsurile fundamentale a naționalității spaniole, cu toată diferința în fizionomiile lor condiționată de patosul fiecăruia în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, acolo putem cere și de la masca caracteristică tipul general al acelei naționalități, ca o bază din care se ridică o deosebită direcțiune a spiritului. În Philipp, în Alba, în Don Gutierre vrem să vedem înainte-ne trăsurile fundamentale a naționalității spaniole, cu toată diferința în fizionomiile lor condiționată de patosul fiecăruia în parte. Asta nu ne va mai veni în minte la Posa, ba nici chiar la Principele statornic, pentru că patosul lor trece peste orce naționalitate deosebită și [pentru că] pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ne trăsurile fundamentale a naționalității spaniole, cu toată diferința în fizionomiile lor condiționată de patosul fiecăruia în parte. Asta nu ne va mai veni în minte la Posa, ba nici chiar la Principele statornic, pentru că patosul lor trece peste orce naționalitate deosebită și [pentru că] pentru esplicațiune noi nu suntem deloc avizați la spiritul poporului spaniol. Aicea actorul are să ne arate în genere o nobilă fizionomie umană, din care să ne vorbească o direcțiune îndreptată spre suprasensualism și un sublim avânt al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căror reprezentare se reflectă totdeuna până-n tranzițiunile cele mai încete conform însă cu natura spețială a tonului fundamentale. {EminescuOpXIV 353} O mulțime de condițiuni de viață li-s comune princesei și Leonorei Sanvitale din Tasso, precum: nașterea strălucită, cultura, etatea, naționalitatea, splendoarea unei spirituale vieți de curte, și totuși direcțiunile opuse a sufletului lor trebuie să dea fiecărei din ele un ton cu totului deosebit în reprezentare. În Leonora Sanvitale tonul fundamental, cu toată grația minții ei, va trebui să fie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și privit în referința sa cu toți factorii coactivi. Tonul fundamental al întregului op și a diferitelor caractere, tempo în toate nuanțele sale, raportul dintre espresia generală a creației sufletești și caracterul individual în toate momentele sale, a etății, a naționalității, a dispoziției sufletești, a patosului, consunetul fiecărei figuri speciale cu sensul întregului op, nivelarea posibilă a tuturor inegalităților născute din puterile neegale ale actorilor, apăsarea puterii prea mari, învioșarea lîngezirei, subordonarea fiecărui tip și fiecărei situațiuni sub legea supremă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin colaborare internațională vom reuși să-i înfrângem pe teroriști. Colaborarea și lupta împotriva teroriștilor trebuie dusă nu numai în domeniul militar dar și în cel economic, bancar și al justiției. Teroriștii trebuie izolați și duși în fața justiției indiferent de naționalitatea și religia lor. Nu putem pune semnul egalității între teroriști și o națiune sau o religie. Teroriștii nu au nici naționalitate nici credință. Ei se folosesc de cele mai multe ori de credința sau neștiința unora care devin instrumentele lor ucigătoare și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
militar dar și în cel economic, bancar și al justiției. Teroriștii trebuie izolați și duși în fața justiției indiferent de naționalitatea și religia lor. Nu putem pune semnul egalității între teroriști și o națiune sau o religie. Teroriștii nu au nici naționalitate nici credință. Ei se folosesc de cele mai multe ori de credința sau neștiința unora care devin instrumentele lor ucigătoare și sinucigașe. Cu mijloace militare trebuie răspuns organizațiilor teroriste care au pornit războiul împotriva valorilor noastre fundamentale libertatea, democrația, dreptul la viață
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
i) persoana susceptibilă de a fi extradată va fi supusă torturii sau tratamentelor inumane sau degradante; (ii) cererea de extradare a fost prezentată în scopul de urmărire sau de pedepsire a unei persoane având la baza considerațiuni de rasă, religie, naționalitate sau de opinii politice, sau dacă situația acestei persoane riscă să fie agravată pentru unul din aceste considerente. 4. Dacă persoana susceptibilă de a fi extrădată pretinde într-un mod care poate fi demonstrat că există un risc de a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de către echipele de negociatori, formate din psihologi, sociologi, cadre de informații specializate în luptă antiteroristă, analiști de specialitate și cunoscători de limbi străine. Pe timpul desfășurării acțiunilor de negociere, se urmărește și obținerea unor date și informații referitoare la: numărul teroriștilor, naționalitatea, apartenența politică și religioasă, scopul acțiunii întreprinse, numărul și identitatea ostaticilor, modul de dispunere a teroriștilor și ostaticilor în obiectiv, dotarea teroriștilor cu armament, explozivi, muniție și alte mijloace tehnice, starea psihică și fizică a teroriștilor și ostaticilor, trăsăturile de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]